Dulciuri – de casa sau din comert?
Serban Damian 
Alimente, Nutritie, Nutritionist 
de casa, din comert, dulciuri, grasimi, sanatate, zahar
Recunosc – imi plac dulciurile! Si de fapt, cui nu-i plac… Preferinta pentru gustul dulce este inscrisa in genele noastre, asa ca nu trebuie sa ne simtim vinovati pentru aceast lucru. Partea proasta este ca lucrurile au luat-o razna din momentul in care zaharul a inceput sa fie produs pe scara industriala, devenind astfel extrem de ieftin si usor de procurat.
Iar impreuna cu zaharul au venit si grasimile. Si aditivii. Si colorantii. Iar ceea ce a rezultat au fost dulciurile “din comert” – bombe calorice si chimice care contribuie la destabilizarea metabolismului omului modern, nu numai sedentar, dar agresat din toate partile – poluare, stres etc.
Gasiti mai multe despre carbohidratii “buni” si “rai” intr-un articol aparut in suplimentul “Sanatatea” a ziarului “Adevarul”, la care am contribuit si eu (click pe imaginea din stanga).
In ceea ce priveste dulciurile, putem alege. Nu ni le baga nimeni cu forta pe gat. Daca vrem, putem gasi alternative sanatoase. Despre aceasta, in flmuletul de mai jos:
Prin New York. Cu capul dat pe spate.
Da, New York-ul este orasul unde aproape tot timpul stai cu capul dat pe spate. Mai ales daca esti turist si mai ales daca esti pentru prima data acolo. Oricat de obisnuit ai fi cu imaginea zgarie-norilor pe care i-ai vazut in nenumarate filme americane, cand mergi pe strazile din New York ramai cu gura cascata si te uiti in sus la cladirile imense care ocupa orizontul in toate directiile. Si oricat ai dori sa nu pari impresionat, nu reusesti asta. Pentru ca New York este un oras impresionant.
Urmatoarea senzatie pregnanta atunci cand te plimbi prin New York este cea de familiaritate. Aproape tot timpul ai senzatia ca stii cladirea care iti apare in fata sau un parc sau un anumit detaliu sau un bulevard. Si e clar ca cei mai multi dintre noi le stim, doar am vazut zeci, poate mii de imagini din acest oras, prin filme, emisiuni sau pe net.
N-am reusit sa vad decat Manhattan, inima New Yorkului, insa orasul este mult mai mare. Prin celelalte districte am trecut in alergare in timpul maratonului si nu imi aduc aminte mare lucru, doar ca nivelul de inaltime este mult mai redus decat in Manhattan. Aici toate strazile sunt organizate intr-un sistem grila si numerotate, asa ca nu ai cum sa te ratacesti. Doar Broadway taie in diagonala aceasta ordine.
Peste tot este o forfota permanenta, fara insa sa fie aglomeratie. Lumea circula preocupata dintr-o parte in alta, iar printre acestia vezi turistii care casca gura la zgarie-nori si fac poze. Te uiti de jur-imprejur si n-ai cum sa spui ca X este american sau nu, asta pentru ca te afli intr-un conglomerat incredibil de natii, etnii, rase. Diversitatea este cuvantul de ordine aici. Pe nicaieri in Europa n-am vazut nici 10% din amestecul de populatie pe care il intalnesti aici.
Ma asteptam sa vad clasicii americani obezi, insa nu mi-am ales bine locul. Cei care locuiesc sau lucreaza in Manhattan sunt mai degraba genul care se preocupa de aspectul fizic – domni bine, femei aranjate, supli, atletici. Singurii mai “corpolenti” pareau au fi cei de culoare. Stand de vorba cu niste americani, am inteles ca obezitatea face ravagii prin orasele mai mici si la tara (orice ar insemna asta la ei).
In Manhattan ai ce face zile intregi, poate chiar saptamani – si ma refer doar la partea de plimbare, nu iau in calcul muzee, teatre, expozitii, restaurante etc. Am vazut cam pe fast-forward o buna parte din ce merita vazut, in fiecare cartier, insa va trebuie sa ma intorc pentru a aprofunda 
New York vazut noaptea este si mai impresionant decat ziua, insa nu te poti opri sa nu te gandesti cata energie consuma acest oras “care nu doarme niciodata”. Petrolul din Irak e si el bun la ceva, nu?
E interesant ca printre cladiri imense, construite una langa alta, mai dai de cate un parc inverzit, curat si linistit, parca montat acolo in Photoshop. Sau daca pleci pe jos din Lower Manhattan, acolo unde erau turnurile, iar acum se afla Ground Zero si alaturi se construieste noul turn, care este aproape gata, si mergi cateva strazi in sus, dai de China Town si Little Italy, SoHo si Tribeca – zone cu case sau blocuri de 2-3 etaje, unde ai senzatia ca te afli intr-un cu totul oras. Insa daca te uiti in spate sau in fata, vezi din nou “palcurile” de zgarie-nori si realizezi ca esti totusi in NY.
Ma gandeam ca pentru un arhitect sau cineva cu mai multa cultura in aceasta zona, NY este un soi de festin, pentru ca poti vedea cele mai diferite stiluri arhitectonice, intr-un perimetru relativ redus. Pentru turistul obisnuit ramane aspectul inedit al cladirilor si bucuria de a fi acolo, chiar si numai pentru cateva zile.
Times Square e poate cel mai cunoscut loc din New York. E intzesat de ecrane cu reclame luminoase uriase si cred ca transmite cel mai bine spiritul american – extrovertit, deschis, orientat catre spectacol, spectaculos, mare.
Asa se vede Lower Manhattan de pe celebrul Brooklyn Bridge.
Chimicale care ne deschid drumul catre obezitate
Mediul este intotdeauna amintit atunci cand vine vorba de obezitate. Insa prin “mediu” nu se intelege doar “anturajul”, adica cei alaturi de care traiesti, care te hranesc sau care te indeamna sa mananci, ci toti factorii cu care interactionam. Nu este un secret ca oamenii zilelor noastre intra in contact cu o multime de substante care nu exista in mod natural, ci au fost produse de noi, astia de ne dam Homo Sapiens Sapiens Sapiens etc., dar care in incercarea de a ne face viata mai usoara, reusim de multe ori sa ne otravim – pe noi sau pe copiii nostri.
Cercetatorii de la Children’s Environmental Health Center, The Mount Sinai Medical Center, New York au demonstrat existenta unei asocieri intre expunerea la un grup de substante chimice numite ftalati si obezitatea infantila (stabilita prin indicele de masa corporala si circumferinta abdominala). Ftalatii sunt substante chimice obtinuite prin sinteza, care au proprietatea de a imita actiunea hormonilor naturali, interferand astfel cu buna functionare a sistemului endocrin. Se folosesc in mod curent in industria maselor plastice, producerea de echipamente medicale si produse de ingrijire personala. Era binestiut faptul ca o alimentatie proasta si inactivitatea fizica contribuie la aparitia obezitatii infantile, insa exista tot mai multe dovezi ca factorii chimici din mediu – inclusiv ftalatii – ar putea juca un rol in cresterea ratei obezitatii la copii.
Acest studiu a fost primul care a examinat relatia dintre expunerea la ftalati si masuratorile folosite pentru a identifica obezitatea la copii. Cercetatorii de la Mount Sinai au masurat concentratia de ftalati in urina a 387 de copii din New York si in acelasi timp au inregistrat valorile IMC, inaltime si circumferinta abdominala dupa un an. Testele de urina au aratat ca mai mult de 97% dintre participantii la studiu au fost expusi la ftalati care se gasesc in mod obisnuit in produse pentru ingrijire personala, cum ar fi parfumurile, lotiunile si produse cosmetice, lacuri, capsulele unor medicamente sau suplimente nutritive. Cercetatorii au constatat ca exista o asociere intre concentratia acestor ftalati si IMC sau circumferinta abdominala la copiii supraponderali. De exemplu, IMC-ul fetelor cu cea mai mare expunere la monoetil ftalat era cu 10% mai mare decat cel a fetelor cu cea mai redusa expunere.
Cercetatorii aratasera deja ca expunerea zilnica la aceste chimicale afecteaza dezvoltarea neurologica ce are loc in copilarie, insa aceasta este prima dovada a conributiei pe care ftalatii o au la instalarea obezitatii infantile. Este foarte important sa se incerce reducerea expunerii cat de mult posibil. Procentul copiilor obezi cu varste intre 6 si 11 ani a crescut in SUA de la 7% in 1980 la mai mult de 40% in 2008. mai mult de 15% dintre copiii americani cu varsta cuprinsa intre 6 si 19 ani sunt caracterizati ca fiind obezi. In New York, mai mult de 1 copil din 5 este obez.
Sa nu le plangem de mila americanilor! Daca aruncam o privire prin scolile si gradinitele noastre vom vedea cum numarul copiilor supraponderali este tot mai mare. In fond, ne straduim sa recuperam decalajul fata de americani, insa avem cel mai bun randament la cele mai nefericite aspecte. Partea buna este ca printr-o abordare inteligenta, printr-o colaborare intre parinti si medic si prin scoaterea copilului din mediul obezogen, acesta are sansa sa isi recapete greutatea normala. Am tratat cativa copii obezi si am fost chiar surprins cat de bine au raspuns la terapie. Asadar exista o sansa!
Acesta este un material pe care l-am filmat asta-vara (ma uit cu jind la faptul ca purtam tricou, iar acum sunt minus nspe grade afara si viscoleste in nestire). Subiectul tratat are legatura cu cele discutate in acest articol. Filmarea nu e prea reusita, dar sper sa retineti esentialul.
Lupta cu ateroscleroza
Serban Damian Alimente, Nutritie, Studii, cercetare ateroscleroza, colesterol, lipide, macrofage, netrin-1, prune, uscareCercetatorii de la NYU Langone Medical Center au descoperit recent una dintre principalele cauze ale aterosclerozei, proces patologic prin care in interiorul vaselor de sange se depun lipide, ceea ce conduce la ingustarea lor si dezvoltarea unor afectiuni cardiovasculare. Studiul realizat de ei a fost publicat in Nature Immunology si explica cum macrofagele, celule ale sistemului imunitar contribuie la dezvoltarea acestei afectiuni. Ei au descoperit ca macrofagele care se acumuleaza in placile de aterom secreta o molecula numita netrin-1, care blocheaza migrarea macrofagelor afara din artere, in felul acesta contribuind la dezvoltarea procesului aterosclerotic.
Macrofagele sunt trimise la nivelul peretilor arteriali pentru a curata excesul de colesterol, insa ajung sa fie blocate la acest nivel (continand molecule de colesterol) su provoaca un raspuns inflamator. Aceste macrofage pline cu colesterol devin parte componenta a placii de aterom, la nivelul peretilor arteriali. Pana acum nu se stia de ce placeile de aterom sunt atat de bogate in macrofage.
Asadar aceste celule raman blocate la nivel arterial si conduc la aparitia aterosclerozei. Secretia de netrin-1 nu lasa macrofagele sa paraseasca arterele, pentru ca reprezinta un semnal pentru a stopa orice fel de forma de migrare. Experimentele au aratat ca reducand secretia de netrin-1, placile de aterom au un continut mai redus de macrofage si evolutia aterosclerozei este limitata.
De ce este important acest studiu?
Pentru ca prin descoperirea netrin-1 cercetatorii se pot orienta catre o interventie terapeutica asupra acestei “tinte”, ca tratament a aterosclerozei si a bolilor cardiovasculare, principalele cauze de mortalitate in zilele noastre.
Prin alimentatie putem influemta doar intr-o masura limitata evolutia aterosclerozei. Este important sa prevenim aparitia ei sau cel putin sa amanam momentul in care incepe sa se instaleze si sa dea nastere la probleme medicale. Mai multe detalii gasiti in filmuletul de mai jos. Un studiu a arata ca alimentele care ar putea sa aiba o oarecare utilitate in lupta cu ateroscleroza sunt prunele uscate. Acestea au capacitatea sa reduca valoarea colesterolului, in special a LDL colesterolului datorita continutului mare de pectina. In plus, sunt bogate in minerale ca magneziu, bor si potasiu. Mai mult decat atat, prunele sunt in topul celor mai bogate fructe in antioxidanti, deci ar putea privit si ca un aliment “anti-aging”. Studiul a aratat ca efectele benefice se observa la un consum zilnic de 10-12 prune uscate.
Veverite in Madison Square Park
Plimbarea pe care am facut-o la New York in noiembrie, cu ocazia New York City Marathon a fost o experienta foarte intensa. Un asemenea oras imens te incarca cu o multime de informatii (imagini, sunete, trairi… amintiri). Am lasat un timp sa se decanteze acest noian de impresii si o sa incerc sa povestesc cateva dintre ele aici.
O sa incep cu un post de “incalzire” – intalnirea cu veveritele din Madison Square Park, un parc nu foarte mare din mijlocul Manhattan-ului, unde populatia de veverite intrece ca numar “populatia” trecatorilor. Fusesem sa imi ridic kitul de concurs si ne asezasem pe o banca sa ne odihnim putin (eu si Carmen). In sacul cu “goodies” era si o punguta cu chipsuri. De obicei nu mananc asa ceva (au calorii si sare cu nemiluita), insa am zis ca 2-3 chipsuri n-au omorat pe nimeni, asa ca am deschis punga. Cum stateam linistit si rontaiam un chips, m-am trezit cu o veverita care a coborat din copac pe umarul meu si de acolo aproape pe mana mea, ca sa imi ia chipsul. Initial m-am speriat, dar apoi nu ma mai puteam opri din ras. Le-am hranit cu restul de chipsuri – sper ca alti turisti sa nu le dea tot asa ceva, ca nici lor nu le prinde bine atata sare.
Este o senzatie reconfortanta ca printre atatea blocuri imense sa dai peste un parc plin de copaci, cu iarba pe jos, cu veverite… un loc de-a dreptul anacronic cand te uiti de jur-imprejur si vezi doar beton, fier si sticla.
Mai putin de o saptamana pana la Semimaratonul Gerar!
Ce pot avea in comun un prezentator TV, cel mai bun alpinist roman si un campion la triatlon? Dar un student, un medic sau un om de afaceri? Evident, cu totii vin la Gerar.
Circa 500 de persoane vor participa duminica 29 ianuarie, incepand cu ora 10:30 la prima competitie de alergare din acest an: semi-maratonul Gerar.
Competitia, care va avea loc pe aleile din campusul Universitatii Politehnica din Bucuresti, include doua probe: cros de 3.6 km si un semi-maraton pe distanta de 21 de km. Semi-maratonul se va desfasura in echipe formate din cate trei alergatori, toate locurile fiind deja ocupate, la doar cateva zile dupa deschiderea inscrierilor.
Mai sunt insa locuri libere la cros, iar premierea participantilor se va face aici pe categorii de varsta, separat femin si masculin, dorindu-se astfel incurajarea cat mai multor oameni sa faca miscare.
“Interesul atat de mare pentru Gerar arata ca tot mai multi oameni acorda atentie alergarii si unui stil de viata sanatos. Sunt sigur ca temperatura scazuta si, poate, zapada nu vor fi deloc un obstacol pentru cei care, pe 29 ianuarie, vor veni sa se bucure de alergare la Gerar“, spune dr. Serban Damian, presedintele Ro Club Maraton, co-organizator al competitiei.
Printre participanti se regasesc mai multe nume cunoscute, precum prezentatorul TV, Daniel Osmanovici (Antena 1) sau alpinistul roman cu cel mai bun palmares, Horia Colibasanu. Lor li se adauga si sportivi consacrati, multiplul campion national la triatlon, Ciprian Balanescu sau ultra-maratonistul Toma Coconea. “Imi place sa alerg si am mai participat si la alte maratoane montane. Ma bucur sa ma alatur acum sutelor de oameni care vor alerga la Gerar“, spune Horia Colibasanu, care a reusit pana acum escaladarea mai multor varfuri de peste 8000 de metri in Himalaya.
Aceasta este a doua editie a semi-maratonului Gerar, competitie organizata in parteneriat de catre Ro Club Maraton si Facultatea de Inginerie Electrica.
Mai multe amanunte despre competitie gasiti pe www.gerar.ro.
Parteneri: Universitatea Politehnica Bucuresti, Dove, Clear, Flanco, Isostar, Republika, Asociatia Bucharest Running Club si Radio Romania.
Informatii suplimentare despre semi-maratonul Gerar sau despre participanti puteti obtine de la:
Serban Damian, Ro Club Maraton, tel: 0722616785
Marian Chiriac, Ro Club Maraton, tel: 0747010291
Gradinaritul, activitate recomandata varstinicilor
Pe masura ce inaintam in varsta, toate sistemele organismului incep sa se degradeze. Este cursul firesc al vietii. Important este cat de rapid se intampla acest lucru si daca putem sa incetinim intr-o oarecare masura acest proces.
Una dintre problemele frecvent intalnite la batrani si care poate avea urmari extrem de grave este caderea. Varstnicilor le scade forta musculara, flexibilitatea si echilibrul. Toate acestea cresc foarte mult riscul de a cadea.
Un studiu publicat in numarul din aceasta luna a revistei Journal of Aging and Physical Activity arata ca persoanele care petrec o ora sau mai mult cu activitati ce ar putea intra sub umbrela larga a termenului “gradinarit” au un risc mai redus de a suferi caderi, li se imbunatateste echilibrul, le creste viteza de deplasare si inregistreaza o incidenta mai redusa a unor afectiuni cronice precum atroza si hipertensiunea arteriala, atunci cand ajung la varsta a treia.
Cercetatorii de la Universitatea South Florida au comparat inregistrarile a doua grupuri – un grup practica gradinaritul, celalalt nu, si au constatat ca mai putine persoane din grupul celor care desfasurau activitati de gradinarit au suferit caderi in ultima perioada de timp.
Gradinaritul este un termen care incorporeaza mai multe activitati cum ar fi tunsul ierbii, plantarea de seminte, plantarea de copaci, cules buruieni, flori, legume. Toate aceste activitati presupun diverse pozitii, care actioneaza asupra capacitatii de echilibrare a adultului. Toate aceste activitati presupun o mare varietate de miscari stimuland astfel abilitatile fizice ale indivizilor.
Una dintre concluziile acestui studiu ar fi aceea ca gradinaritul ar putea fi incorporat intr-un posibil program destinat varstinicilor pentru prevenirea caderilor. Pe masura ce acestia se obisnuiesc cu activitatile, acestea pot sa isi mareasca gradul de dificultate. Pe langa reducerea riscului de cadere, gradinaritul ar da sansa persoanelor in varsta sa isi imbunatateasca nivelul performantelor fizice, ceea ce ar avea beneficii asupra sanatatii in toate aspectele ei.
Alimentatia in timpul iernii
Pe vremuri, alimentatia oamenilor era destul de diferita in functie de anotimpuri, pentru ca in functie de ele alimentele erau accesibile sau nu. In zilele noastre situatia s-a schimbat – avem acces la aproape orice, oricand. Sa vedem totusi care ar fi cateva idei despre alimentatia in timpul iernii:
Despre sare si alimentatia pacientului hipertensiv
Serban Damian Alimente, CSID, Filmarile mele, Media, Nutritie, Nutritionist, Studii, cercetare alimentatie, hipertensiune arteriala, sare“Consumul excesiv de sare, zahar si alcool dauneaza grav sanatatii.” Cu totii am auzit cel putin o data in viata indemnul rostit pe un ton serios fie la televizor, fie la radio. Cati dintre noi am luat totusi in considerare ceea ce incercau sa se avertizeze acei crainici in timp ce ne indreptam voios spre solnita, presarand un strat alb destul de gros deasupra unei farfurii cu mancare? Multa cerneala a curs pe baza posibilelor cauze si factori declansatori ai hipertensiunii arteriale, si mult accent s-a pus pe legatura dintre sare, o alimentatie bogata in sare si aceasta afectiune. Un articol publicat de catre cercetatorii de la Scoala de Medicina a Universitatii din Boston vorbeste despre conceptia larg-raspandita conform careia hipertensiunea este rezultatul excesului de sare care produce cresterea volumului sanguin, exercitand o presiune suplimentara asupra arterelor. Publicat online in “Jurnalul de Hipertensiune”, studiul demonstreaza ca excesul de sare stimuleaza sistemul nervos simpatic sa produca adrenalina, inducand constrictia arterelor si, pe cale de consecinta, hipertensiune arteriala.
Scopul cercetarii a fost de a corecta un concept eronat care a rezistat vreme de multi ani, chiar daca dovezile stiintifice au indicat semne clare ca ceea ce eram cu totii obisnuiti sa credem nu era tocmai in conformitate cu realitatea. Termenul de “volum expandat al hipertensiunii” se refera la acel tip de hipertensiune provocata de excesul de sare care conduce la retentia de fluide suplimentare in sistemul circulator arterial, inducand o crestere in volumul de sange si marind astfel presiunea asupra peretilor arterelor. Totusi, cercetarea a aratat faptul ca acele boli care sunt caracterizate de catre expansiunea volumului de sange din alte motive, cum ar fi secretia excesiva de hormon antidiuretic sau de catre excesul de zahar din sange nu cauzeaza o crestere a tensiunii arteriale, deoarece fluidul in exces este retinut prin ”largirea” capilarelor si a venelor.
Sistemul circulator al corpului este un sistem vascular foarte flexibil ce are capacitatea de a deschide capilare noi si de a largi venele pentru a gazdui un volum crescut de fluide. Avand la baza o cercetare axata pe numeroase studii, cercetatorii au demonstrat faptul ca mecanismul hipertensiunii care rezulta ca urmare a consumului excesiv de sare, dar si a retentiei acesteia in organism stimuleaza sistemul nervos simpatic din creier astfel incat acesta sa creasca productia de adrenalina. Adrenalina suplimentara care circula astfel prin organism produce constrictia arterelor, astfel incat are loc o scadere a volumului circulator si o rezistenta a fluxului sanguin. Activitatea suplimentara a sistemului nervos simpatic – care este parte a unui sistem nervos autonom care ajuta la mentinerea homeostazei corpului – a fost recunoscut la nivel clinic ca si o caracteristica a hipertensiunii care insoteste insuficienta renala. Insuficienta renala este unul dintre cele mai concludente exemple de presiune arteriala crescuta din cauza retentiei excesive de sare. Diureticele, acele substante care stimuleaza procesul de formare a urinei si care indeparteaza excesul de sare sunt folosite adesea in scopul de a trata acest tip de hipertensiune. Cu toate acestea, studiul ofera dovezi convingatoare ca sistemul nervos central ar trebui sa reprezinte directia principala de studiu pentru investigatii suplimentare asupra tratamentelor viitoare menite a ajuta bolnavii de hipertensiune.
Rolul si implicarea acestor descoperiri in tratarea optima a hipertensiunii in acele cazuri de hipertensiune care sunt asociate cu insuficienta renala nu ar trebui sa includa doar diuretice, ci si medicamente care sa blocheze sistemul nervos simpatic, potrivit acelorasi cercetatori.
Iata aici alte considerente despre alimentatia persoanelor cu hipertensiune arteriala:
Si materialul difuzat la CSID:
Alimentatia in guta
Serban Damian Alimente, Nutritie, Nutritionist, Suplimente nutritive alimentatie, concentrat proteic, guta, tofi gutosi
Guta este una dintre cele mai frecvente forme de artrita, adica de inflamatie a unor articulatii. Este de fapt o boala a intregului organism, provocata de cresterea nivelului de acid uric, care la nivelul articulatiilor provoaca inflamatie, edem (umflare) si durere.
Acidul uric este produsul final al catabolizarii purinelor din corp si a celor din alimentatie. Purinele sunt structuri proteice care intra in compozitia acizilor nucleici, deci sunt “caramizile” ce formeaza AND-ul. Practic, purinele exista in toate alimentele de origine animala, in special carnea si organele.Problema cu acidul uric este ca acesta nu poate fi metabolizat, ci trebuie eliminat ca atare.
Guta apare fie atunci cand ficatul produce in exces acid uric, fie cand alimentatia este bogata in carne rosie si exista un exces de acid uric ce nu poate fi eliminat prin filtrare renala. In ambele situatii se instaleaza hiperuricemia. In timp, acidul uric cristalizeaza la nivelul articular, in special la nivelul articulatiei metatarso-falangiene (adica degetul mare de la picior) si la nivelul gleznei.Pe langa cauzele de natura genetica si excesul de alimente de origine animala, obezitatea, consumul de cantitati mari de alcool, unele medicamente pot fi cauze de guta.
Asa cum spuneam, simptomele cele mai frecvente ale gutei sunt inflamatia, edemul si durerea articulara, ce apare in special la mobilizare. Manifestarile pot aparea la 2-3 articulatii simultan, insa de obicei afecteaza cate o articulatie pe rand. Exista pozibilitatea ca dupa primul atac de guta, pacientul sa beneficieze de o perioada fara manifestari, care dureaza si 5-10 ani.O alta manifestare a gutei sunt tofii gutosi, adica niste depuneri de acid uric sub piele, in special la nivelul pavilionului urechii, degete, mana, corzi vocale, inima.
Trebuie retinut ca alimentele cele mai bogate in purine sunt sardelele, momitele, carnea, sunca, molustele, ficatul, dar oricare dintre aceste alimente, prin fierbere pierd in jur de 50% din purine pentru ca acestea trec in apa. Pe de alta parte, alimentele ce nu contin purine sunt produsele din faina, ou, grasimile, lactatele, dulciurile, fructele, sucurile de fructe.
Unii sportivi isi pun problema daca ar putea sa dezvolte guta de la utilizarea concentratelor proteice.
Concentratele proteice sunt obtinute prin procedee termice, deci mare parte din purine sunt degradate, ca ca nu mai vorbim de faptul ca materia prima este reprezentata de lapte, oua, soia si nu carne sau organe.
Pentru o persoana care are deja guta nu ar fi indicat sa foloseasca concentrate proteice, iar aportul general de proteine trebuie limitat la 70-80 g/zi, stiut fiind ca o dieta bogata in proteine induce o crestere a sintezei purinelor in organism. De asemenea, excesul ponderal trebuie rezolvat, iar consumul de alcool se va intrerupe.
