2015
Mar
26

In iunie alergam la Maratonul DHL Stafeta Carpatilor

Maratonul DHL este unul dintre primele mele concursuri si ma leaga amintiri foarte frumoase de el. Cu ocazia editiei din 2008 a avut loc si prima intalnire a celor care am format Ro Club Maraton. Ma uit cu nostalgie la aceste poze de la prima noastra intalnire, ca si pe pozele din concurs.

Dupa o perioada de intrerupere, anul trecut compania DHL a decis reluarea acestui concurs, si iata ca in acest an sarbatorim deja 10 ani de la prima editie a concursului. Am avut placerea sa particip la conferinta de presa pentru lansarea acestui concurs, care anul acesta directioneaza componenta caritabila catre Comitetul National Paralimpic. Inscrierile se fac pe www.maratondhl.ro, pana pe 13 iunie, iar competitia va avea loc pe 20 iunie.

264A7128

La acest eveniment a participat in calitate de invitat special, Gabriela Szabo, ministrul Tineretului si Sportului. Mi-a placut discursul sau despre maraton: “Un maraton e un şir de trăiri, o mixtură de gânduri şi emoţii. Conţine dramă, competiţie, camaraderie şi eroism. E un eveniment a cărui cheie este motivaţia. Motivaţia de a-l începe, motivaţia de a continua, motivaţia de a nu renunţa. Poate fi dificil, plin de obstacole şi provocări însă ca şi în viaţă, pentru a transforma visele în realităţi e nevoie de multă determinare, dedicare, autodisciplină şi efort”

Daniel Kearvell, Carmen Bruma,Andreea Berecleanu, Ileana Badiu, Haralambie Dumitras (FRR) Serban Damian (Ro-Club Maraton)

KV

2015
Mar
15

Alimente ce contribuie la controlul tensiunii arteriale

iaurtRegimul alimentar are un rol esential pentru mentinerea tensiunii arteriale in limite normale. Alimentele cu un continut ridicat de antioxidanti, proteine si fibre pot contribui la controlul tensiunii arteriale si iti protejeaza organismul. Iata ce trebuie sa consumi zilnic pentru a combate aceasta afectiune cronica:

Banane. O gustare exotica delicioasa, care diminueaza riscul de hipertensiune si iti reface rezervele de energie. Bananele sunt o sursa importanta de potasiu, care stimuleaza eliminarea excesului de sodiu din sange, reduc stresul si previn depunerea colesterolului pe peretii arterelor. Consuma 1-2 banane la micul dejun, combinate cu 2 lingurite seminte de susan, suc de morcov si 2 lingurite de miere pentru a-ti incepe ziua in forta. La pranz, poti savura un piure din 3 banane, o jumatate de mango, o felie de pepene galben si 3 felii de papaya, iar seara amesteca 300g branza dietetica, 1 banana, 5 smochine si 8 curmale pentru o cina deosebita. Bananele pot fi consumate si intre mese sau chiar inaintea antrenamentelor la sala daca vrei sa iti imbunatatesti rezistenta fizica si sa realizezi mai multe exercitii complexe care iti remodeleaza silueta.

Ovazul integral. Cerealele integrale, in special ovazul, sunt o sursa excelenta de fibre solubile, fiind la fel de eficiente pentru reducerea tensiunii. In plus, stabilizeaza glicemia si reduc nivelul colesterolului. Evita sa cumperi cereale cu zahar sau diferite arome. Pentru a obtine beneficiile mentionate trebuie sa consumi ovazul integral, fara ingrediente artificiale sau conservanti. Fierbe o jumatate de cana de ovaz cu o cana de apa sau lapte timp de 45 de minute, la foc mic, apoi lasa 10 minute la racit, pana ce lichidul este complet absorbit. Cu putina imaginatie, poti folosi ovazul integral ca ingredient principal in cadrul retetelor tale preferate.

Pentru micul dejun, amesteca ovazul fiert cu 6 capsuni, 3 felii de ananas, 5 smochine si 1 lingurita de sirop de artar. De asemenea, poti combina ovazul fiert cu legume la cuptor (vinete, dovlecei, ciuperci, ceapa, ardei gras si usturoi) pentru a prepara o garnitura delicioasa pentru carnea de vita sau peste. Daca ti-e pofta de o gustare sarata, mixeaza ovazul cu 4 linguri de branza dietetica, o lingura unt de alune, 5 migdale prajite si putina sare de mare. In locul deserturilor cu multe calorii, care adauga centimetri in plus, poti pregati o „mini-prajitura” asezand in straturi ovaz fiert, piure de banana, felii de mar copt, o lingurita de miere si nucsoara.

Sucul de sfecla rosie. Un aliment-minune care scade riscul aparitiei afectiunilor cardiovasculare si revitalizeaza organismul. Sucul de sfecla rosie contine foarte multe vitamine, prevenind anemia si senzatia de epuizare. Un pahar de suc de sfecla pe zi, consumat dimineata pe stomacul gol sau cu 30 de minute inainte de masa de pranz sau cina stimuleaza eliminarea toxinelor din organism, mentine tensiunea in limite normale si accelereaza metabolismul.

Semintele de in. Cu un gust dulceag, asemanator cu al nucilor, semintele de in reduc tensiunea arteriala si au beneficii importante pentru inima si sistemul cardiovascular. Previn depunerea grasimilor in artere datorita continutului ridicat de fibre si acizi grasi de tip Omega 3. Semintele de in mentin densitatea osoasa, combat constipatia cronica si stimuleaza imunitatea. In plus, favorizeaza eliminarea kilogramelor in exces si conturarea unei siluete armonioase pentru ca sunt foarte satioase si te ajuta sa rezisti in fata „tentatiilor dulci”. Pentru a asigura absorbita substantelor nutritive semintele de in se consuma rasnite. Adauga 2 linguri de seminte de in la cerealele cu lapte sau iaurt de la micul dejun si vei fi plin de energie toata dimineata. La o salata de mere, ananas, pere si mango, o lingura de seminte de in intensifica savoarea fructelor. De asemenea, legumele la cuptor, orezul fiert sau pastele cu sos vor avea un gust deosebit daca le combini cu 2 linguri de seminte de in.

Iaurtul degresat. Contine mult calciu, magneziu si potasiu, minerale care previn hipertensiunea si fortifica organismul. Potrivit studiilor de specialitate, persoanele care consuma cel putin 500 ml de iaurt in fiecare zi pot reduce cu 31% riscul afectiunilor cardiovasculare si al hipertensiunii arteriale. Pentru a-ti proteja sanatatea este important sa alegi iaurtul simplu, degresat, fara conservanti, arome artificiale sau zahar. In acest mod vei reusi sa previi acumularea kilogramelor in plus si sa ai mereu un tonus excelent. Iaurtul adauga retetelor culinare un gust fresh, racoritor.

La micul dejun, combina 200 ml de iaurt degresat cu 4 linguri de fulgi de ovaz integral, 150g de afine sau capsuni si o lingurita de miere si iti vei incepe ziua cu zambetul pe buze. Pentru masa de pranz, amesteca 200 ml de iaurt si o lingurita de fulgi de migdale cu legume la cuptor sau cu o salata de cruditati si vei obtine un preparat delicios, care te mentine in forma. La cina, un sos pregatit rapid din 300 ml iaurt, 3 catei de usturoi, 2 linguri de branza dietetica, 3-4 frunze proaspete de menta, putin marar, piper si sare de mare intensifica aroma fripturii de curcan sau pui. Daca ti-e pofta de o gustare intre mese, savureaza 150 ml iaurt cu nuci crude, migdale, kiwi sau curmale.

2015
Mar
1

Ouăle – adevăruri versus mituri

ouaCrezi că ouăle îţi îngreunează digestia? Sau, dimpotrivă, crezi că ouăle au un rol extrem de benefic în dietă ta zilnică?  Trebuie să recunoşti, ai auzit probabil o mulţime de păreri împărţite în jur; pe de o parte avem tabăra celor care recomandă doar consumul albușului de ou şi care resping din start ideea consumului gălbenuşului. Pe de altă parte, îi avem pe cei care privesc oul ca pe un întreg extrem de avantajos pentru sănătate, şi care nu concep separarea albușului de gălbenuş, susţinând că oul ar conţine toate substanţele de care are nevoie organismul pentru a funcţiona la capacitate maximă. Ce e adevăr şi ce e mit sau pură exagerare în toată povestea oului?

În primul rând, e bine să ştii că oul conţine albumine, dar şi cantităţi mari de minerale cum ar fi fier şi calciu şi chiar vitamine cum ar fi vitaminele A, B1, B2 şi alți micronutrienți. Multe, dar destule? Trebuie spus că oul nu conţine vitamina C sau carbohidraţi, consideraţi principalul combustibil al organismului uman. Aşadar, iată o prima bilă neagră în urmă celor care susţin că oul conţine toţi nutrienţii de care are nevoie organsimul. Cu toate acestea, ne putem lua acești nutrienți dintr-o mulțime de alte surse, așa că nu depindem doar de ouă.

Albuminele din ou, pe de altă parte, se regăsesc în cantităţi impresionante şi plasează oul pe un piedestal de pe care niciun alt aliment nu pare să îl poată detrona. Albuminele din ou sunt proteine foarte uşor asimilabile, spre deosebire de alte tipuri de albumine şi reprezintă circa 94% din întreagă compoziţie a oului.

Sunt ouăle dăunătoare pentru ficat? Nu, absolut deloc. Din contra, ouăle conţin aminoacizi cum ar fi metionină care sunt considerate benefici pentru funcţia ficatului.  Gălbenuşul în schimb conţine o cantitate importantă de grăsimi, ceea ce poate pune probleme celor cu probleme biliare, însă pentru cei sănătoşi nu reprezintă o problemă. E lesne de înţeles că maioneza sau ouăle prăjite sunt de evitat pentru menţinerea sănătăţii ficatului şi vezicii biliare.

Cum stăm cu colesterolul? E bine să mănânci ouă dacă ai probleme cu colesterolul? În primul rând, află că doar gălbenuşul de ou conţine colesterol, şi conţine destul de mult – circa 270 de mg pentru un ou mediu. Totuşi, potrivit studiilor clinice, se pare că după consumarea unui singur ou, nivelul colesterolului din sânge nu creşte aproape deloc. Studii recente arată că putem consuma fără absolut nicio problema câte un ou pe zi. Dacă îţi plac foarte mult ouăle, dar ai probleme cu colesterolul, alege să mănânci doar albușul, o sursă importantă de proteine și mai rar oul întreg.

Cât de greu digerabil este oul? Pe scurt, depinde. Depinde de prospeţimea oului, depinde de maniera în care a fost preparat. Astfel, cu cât alegi să prepari un ou un timp mai îndelungat, cu atât acesta va fi mai greu digerabil. Mănâncă, aşadar, oul fiert moale care se va digera în maxim 2 ore, spre deosebire de un ou fiert tare sau de omletă care se vor digera în 3 ore.

Poţi face alergie la ouă? Da, unii oameni pot fi alergici la proteinele din ouă. Aceştia trebuie să evite consumul de ouă.

Poţi să te îmbolnăveşti de Salmonella mâncând ouă? Da, acesta nu este doar un mit, dar pentru că acest lucru să se întâmple, va trebui ca oul să fie în prealabil infectat cu Salmonella, care se regăseşte doar într-unul din 7.000 de ouă proaspete. În plus, oul cu pricina trebuie să fie păstrat mult timp în condiţii improprii. Ai grijă să speli oul înainte să îl prepari şi fă acelaşi lucru cu acele cutii special din frigider folosite pentru păstrarea ouălor.

Cât de vechi e oul ăsta? Dacă ţi se întâmplă să te uiţi adesea în frigider şi să încerci să îţi dai seama cât de proaspete or fi ouăle din cutie, iată ce trebuie să ştii. Prospeţimea oului depinde de modul în care a fost păstrat. Dacă acesta nu este păstrat în frigider, peste o săptămână nu mai poţi să îl consideri proaspăt. Dacă îl ţii în frigider într-o cutie specială şi cu cu capătul ascuţit al oului în jos, astfel încât să nu existe presiune asupra camerei cu aer, poţi să îl păstrezi până la 3 săptămâni. În plus, culoarea gălbenuşului nu indică prospeţimea oului, ci compoziţia furajelor pentru găini.

Oul îngraşă – mit sau realitate? Mit. Oul este un aliment hrănitor, dar nu îngraşă. Dimpotrivă, conţine 13% proteine şi 80 kcal, fiind considerat foarte bun pentru programele de scădere în greutate.

10 Like
2015
Feb
15

Gabriel, fericitul castigator Isostar, va alerga in primavara la Paris

Isostar anunta castigatorii promotiei nationale “Alearga de Paste la Paris cu Isostar” si incheierea campaniei aniversare derulata pentru a marca cinci ani de prezenta continua in Romania. Dupa ce in vara ciclistul amator Gabriel Calcisca a avut sansa sa fie parte din prima echipa romaneasca ce a participat la cea mai mare competitie de amatori din Europa, pe urmele ciclistilor din Turul Frantei – Etape du Tour 2014, anul acesta IT-istul Gabriel Grigorie va alerga impreuna cu un prieten la Marathon de Paris 2015, cel mai mare maraton din Europa. La invitatia Isostar, la cursa va lua parte si multipla campioana mondiala si dubla medaliata olimpica, dna Valeria Racila Van Groeningen, organizatoarea Maratonului si Semimaratonului International Bucuresti.

La inceputul acestei saptamani au fost desemnati prin tragere la sorti castigatorii promotiei nationale “Alearga de Paste la Paris cu Isostar”. Astfel, toti cei care in perioada 15 decembrie 2014 – 8 februarie 2015, au achizitionat produse Isostar in valoare minima de 30 lei, TVA inclus, pe un singur bon de casa/factura au fost invitati sa se inscrie pe site-ul http://provocarea.isostar.com.ro sau prin aplicatia disponibila pe facebook.com/Isostar.Romania pentru a intra in cursa pentru cele 240 de premii constand in accesorii Isostar (bidoane multisport, tricouri, prosoape) sau Marele Premiu – un sejur in doi cu cheltuieli incluse la Marathon de Paris, 12 aprilie 2015, Franta.

gabriel-1

Gabriel Grigorie de 31 de ani din Bucuresti, de profesie specialist IT, a fost desemnat castigatorul Marelui Premiu. Alaturi de un prieten, Gabriel va alerga pentru prima oara un maraton. Si nu orice maraton. Marathon de Paris, aflat in 2015 la a 39-a editie, este una dintre cele mai longevive competitii de gen, atragand din 1976 incoace, an de an, un numar impresionant de alergatori. In 2015 sunt asteptati la start peste 50.000 de alergatori de maraton din intreaga lume. De altfel, inscrierile in competitie au fost epuizate inca de la inceputul lunii Decembrie 2014, doar cateva bilete rezervate sponsorilor fiind la aceasta ora inca disponibile.

Mi-a placut dintotdeauna sa alerg, dar am inceput sa iau lucrurile mai in serios acum 6 luni. Motivat de micile problemele de sanatate, am inceput sa alerg pe distante scurte, dupa care am marit doza. Au urmat apoi inscrierile la competitii si de fiecare data am incercat sa imi depasesc limitele. In 2014 am alergat probe de 10km si Semimaraton, iar pentru anul acesta imi propusesem sa alerg si primul meu maraton, in toamna, la Bucuresti. Multumita Isostar acest vis se va implini mult mai repede decat ma asteptam! In momentul cand am vazut postarile Isostar legate de competitie, am inceput sa ma inscriu cu produsele pe care le cumparam frecvent si pe care, de altfel, le folosesc la fiecare competitie. Am sperat, am participat si am castigat!” ne-a declarat emotionat fericitul castigator.

gabriel-2

Si pentru ca Gabriel va alerga pentru prima oara un maraton, el va fi ghidat cu sfaturi si antrenamente commune in urmatoarele doua lui de alergatorul extrem Andrei Gligor, finalist al Sahara Marathon in 2014 si participant la Marathon de Sables in 2015. In plus, eu i-am oferit lui Gabriel o sedinta de testare cardiometabolica la Centrul Superfit – cea mai performanta metoda stiintifica pentru evaluarea capacitatii de efort a sportivilor, in urma caruia se obtin parametrii necesari alcatuirii unui program de antrenament si nutritie personalizat.

gabriel-3

Marathon de Paris a fost deschis in 2014 de catre atletul etiopian Kenenisa Bekele, triplu campion olimpic. Numeroase alte vedete din sport vor fi prezente si in 2015 pentru a parcurge in alergare impreuna cu participantii la eveniment peste 1,632,524 km, adica de peste 41 de ori circumferinta Pamantului. Printre acestea si dna Valeria Racila Van Groeningen, presedinta Bucharest Running Club, organizatorul celor mai mari evenimente de alergare din Romania. “Multumesc Isostar Romania, partener de nutritie al Marathon de Paris si a Maratonului si Semimaratonului International Bucuresti pentru invitatia de a alerga la Paris si a promova in randul alergatorilor din toata lumea evenimentele de alergare din Romania. Anul trecut am alergat la Londra si m-am simtit excelent, sper ca si Parisul sa fie o experienta la fel de placuta!” a precizat multipla campioana mondiala si dubla medaliata olimpica Valeria Racila

2015
Feb
12

Lansarea FIT 1 si 2 la Succes Day

Saptamana trecuta, compania Forever Living Products a lansat 2 programe de nutritie in cadrul evenimentului Succes Day. Eu am fost invitat sa spun cateva cuvinte despre aceste programe care completeaza un altul deja existent, Clean 9, dar care a fost modificat ca si compozitie. Aceste programe sunt destinate in principal celor care vor sa scada in greutate, insa pot fi utilizate de oricine, ca metode de ajustare a alimentatiei si activitatii fizice. Ceea ce imi place la aceste programe, spre deosebire de altele similare de pe piata, este ca nu propun inlocuirea alimentatiei obisnuite, ci o completeaza cu o serie de suplimente alimentare si in plus vin cu solutii practice privind alegerile alimentare si mai ales activitatea fizica. Pornind de la ideea ca nu oricine are acces la un nutritionist, adaugand si ideea ca unii oameni vor sa castige bani din afacerile tip MLM, consider ca astfel de programe isi gasesc locul potrivit pe piata, adresandu-se unui segment binedefinit al populatiei. Ceea ce imi place la compania FLP este modul ponderat in care isi promoveaza produsele, fara exagerarile pe care le vedem la altii. In plus, mesajul este intotdeauna legat de sanatate si stil de viata corect, produsele fiind o completare a acestora.

flp-2015-2

flp-2015-1

In aceasta poza sunt impreuna cu Dimi Butilca, antrenor la Stejarii. Este o strangere de mana “istorica”, in care antrenamentul si nutritia isi dau mana pentru succes :D Profund!

flp-2015-4

flp-2015-3

2015
Feb
8

Alergarea pe durate mai lungi este la fel de “mortala” ca si sedentarismul. Oare?

De câteva zile se tot propagă pe net rezultatele unui studiu publicat foarte recent (februarie 2015) în Journal of the American College of Cardiology, așadar o publicație respectabilă, demnă de încredere. Studiul realizat de către cercetătorul Jacob Marott de la Frederiksberg Hospital din Copenhaga are concluzii interesante, însă discutabile. Practic Marott și echipa lui a urmărit timp de 12 ani 5000 de persoane, dintre care a inclus în studiu 1100 oameni sănătoși și care alergau și un grup de control de 413 persoane sănătoase, însă sedentare.

Cei care alergau și-au notat durata și frecvența antrenamentelor de alergare, precum și percepția ritmului de alergare (deci atenție, nu ritmul în sine, ci senzația – ușor, moderat, intens).

maraton-riscuri-alergare

Constatările lor au fost îmbucurătoare pe de-o parte: doza optimă de alergare favorabilă reducerii mortalității a fost de 1-2,4 ore pe săptămână, cu un maxim de 3 ședințe de antrenament pe săptămână.

Pe de altă parte, studiul danez a ajuns la concluzia că cei care fac mai mult efort decât atât, au același risc de a muri ca și persoanele sedentare. Marott afirmă că în opinia sa antrenamentul de anduranță cu intensitate mare, pe durată lungă poate induce remodelări structurale patologice ale inimii și vaselor mari. Și iată motivul pentru care nu mai există beneficii.

Bineînțeles, presa a preluat aceste rezultate în modul său caracteristic, alarmist și dornic să facă senzație, cu titluri de genul “alergarea viguroasă este la fel de mortală ca și sedentarismul”. Acum voi știți că eu alerg maraton, iar asta înseamnă mult antrenament și pe alocuri de intensitate mare, așa că există posibilitatea ca eu să fiu “biasat” și să nu mai pot judeca corect, însă o asemenea interpretare a unui studiu mie nu îmi sună deloc bine, așa că am făcut câteva săpături.

Un alt studiu publicat de asemenea în Journal of the American College of Cardiology, în 2014, a investigat relația dintre alergare și riscul de deces, doar că acesta a fost făcut pe 55.000 de adulți, dintre care 13000 alergau. Spre deosebire de primul studiu, în acesta a fost constat că cel mai redus risc a fost înregistrat la persoanele care alergau mai mult și mai frecvent (3 ore pe săptămână și cel puțini de 6 ori pe săptămână), în comparație cu cei care nu alergau.

Ca fapt divers, niște statistici arată că în SUA, aproximativ 54 de milioane de oameni aleargă în mod regulat; în 2013 mai mult de 540000 de oameni au terminat un maraton și aproximativ 2 milioane au terminat un semimaraton.

Autorul celui de-al doilea studiu afirmă într-un articol publicat de Yale Medical Group că studiul danez are limitări importante, dintre care cel mai evident este numărul redus de persoane care au declarat că se antrenează mai mult de 4 ore pe săptămână (47) și de asemenea, numărul redus al celor care se antrenează mai mult de 3 ori pe săptămână (80). În opinia sa, aceste numere mici ar afecta comparațiile și rezultatele.

În altă ordine de idei, s-a urmărit mortalitatea generală și nu anumite cauze de deces, deci nu se poate trage nicio concluzie între antrenamentul mai lung și cauze particulare de deces. Mai mult alergat ar putea fi într-adevăr o problemă în cazul celor cu probleme cardiovasculare, însă alte studii arată că mortalitatea generală este mai redusă la alergători față de sedentari, indiferent de volumul de antrenament, cu o nuanță particulară: beneficiile sunt puțin mai mici la cei care aleargă mai mult, față de cei care aleargă mai puțini. Totuși există beneficii, asta trebuie reținut. În niciun caz nu se pot face afirmații tranșante de genul celei amintite – e tot una dacă te antrenezi tare sau deloc, ai același risc să mori (sau interpretarea grosolană: alergarea mai intensă este la fel de mortală ca și sedentarismul…).

Dave Watt, director executiv la American Running Association și American Medical Athletic Association concluzionează: “În principiu, acest studiu arată doar că e de preferat să alergi puțin ca parte a unui stil de viață sănătos și că sedentarismul nu este o alegere bună pentru sănătate și riscul de deces.”

Așadar lucruri cunoscute și nimic mai mult.

Statistica este bună, însă nu e totul. Trebui să privești studiul mai atent, ca să vezi cât de solid este. În cazul de față, studiul cam scârțâie.

Deși mie îmi place foarte mult să alerg și nu mă limitez la jogging, ci mă pregătesc pentru maratoane, ceea ce înseamnă multe ore petrecute la antrenamente, nu cred ca m-a auzit nimeni îndemnând pe cineva să facă același lucru. Da, îi încurajez pe oameni să facă sport, însă cu moderație. Este cea mai bună cale. Sportul de performanță (sau ceva între amator și performanță, cum facem mulți dintre noi) înseamnă destul de multă uzură, nimeni nu poate nega asta. Însă de aici și până la a afirma că e același lucru dacă faci sport mult (alergare, în acest caz) sau rămâi o legumă sedentară, mi se pare absurd și nu pot să accept.

25 Like
2015
Feb
6

Are sens sa te feresti de carbohidrati atunci cand vrei sa slabesti?

Isteria împotriva carbohidraților a ajuns să mă isterizeze și pe mine. Cum să convingi un pacient că nu trebuie să se ferească de carbohidrați ca de necuratul, când el a citit în surse de mare valorare precum feisbucul că dieta keto este cea mai bună, că nu ai cum să slăbești dacă nu elimini orice urmă de de carbo și alte minuni de genul acesta…

Dar, în fine, am învățat că de multe ori e bine să cedezi și să nu încerci să explici cuiva care oricum nu va accepta explicațiile tale.

De fapt, vreau să vă mai povestesc despre un studiu prezentat la ISENC14, realizat de un grup de cercetători din Australia și Anglia (care chiar există…). Studiul, chiar dacă nu este unul spectaculos, poate fi considerat important pentru că mai adaugă un element la normalitate, în condițiile în care moda actuală în “diete” este cea despre care aminteam.

carbohidrati

Preocuparea pentru slăbit este tot mai mare, în condițiile în care prevalența excesului ponderal este de aprox.45% și s-a dublat în ultimii 30 de ani. Una dintre problemele pacienților obezi este sarcopenia, adică pierderea masei musculare, ceea ce are implicații serioase asupra bunei funcționări a organismului. În curele de scădere în greutate, principala provocare este cum să pierzi masa de grăsime păstrând cât mai mult din masa slabă, prevenind efectele nocive ale inactivității și bolile metabolice asociate cu vârsta. Una dintre controverse este legată de compoziția în macronutrienți a regimului adoptat – care este proporția optimă care conduce la scăderea în greutate și modificarea adecvată a compoziției corporale?

În acest studiu s-a urmărit efectul regimurilor cu procent mare de proteine (30% din totalul caloric) asupra compoziției corporale, compoziției corporale și a unor parametri fiziologici în decursul a 16 săptămâni (restricție energetică 250 kcal/zi + deficit suplimentar de 250 kcal prin antrenament cardio sau de forță). În studiu au fost implicați 115 supraponderali și obezi (vârstă medie 47 ani, greutate medie 91 kg, IMC mediu 33). Aceștia au fost distribuiți aleator în 3 grupe: hiperproteic, moderat carbo (40% carbo, 30% proteine, 30% lipide); hiperpoteic, hipercarbo (55% carbo, 30% proteine, 15% lipide); control (55% carbo, 15% proteine, 30% lipide). Regimurile hiperproteice au fost obținute prin creșterea consumului de lactate. Dintre participanți, 89 au parcurs toată perioada și indiferent de grupul din care au făcut parte, scăderea în greutate a fost de 7,7±3,2 kg masă adipoasă, cu o creștere de 0,5±1,8 kg masă slabă. Atât circumferința taliei, cât și raportul talie-șolduri au scăzut semnificativ. În plus, s-a obținut o îmbunătățire a forței maximale pentru o repetate (28±13%), aportul maxim de oxigen (0,2±0,2 L/min, 12±10%), insulinemia a jeun și toleranța la glucoză, în toate grupurile.

Concluziile studiului au fost:

1. independent de compoziția regimului alimentar s-a obținut o reducere semnificativă a masei adipoase, cuplată cu menținerea masei slabe și îmbunătățirea parametrilor de sănătate

2. atunci când aportul de proteine ajunge la valoarea RDI sau o depășește, se poate obține o ameliorare a compoziției corporale în condițiile unei restricții energetice moderate

3. restricția carbohidraților per se nu este necesară pentru a se obține modificări ale compoziției corporale, ai parametrilor fiziologici sau ai factorilor de risc pentru obezitate

10 Like
2015
Feb
4

Stresul ne poate face sa mancam in exces

… asta duce la exces pondera, adica un nou stres.

Urmariti un material pe aceasta tema la CSID:

2015
Feb
1

Un studiu personal despre consumul de paine

In  urma cu ceva timp am lansat pe Facebook si pe alte canale online invitatia de a raspunde la un chestionar legat de consumul de paine si nivelul de activitate fizica, in ideea de a realiza un mic studiu pe aceasta tema. Poate “studiu” este un termen prea pretentios pentru ce a rezultat, insa stiu ca multi dintre cei care au raspuns sunt curiosi sa vada datele, asa ca le voi prezenta aici.

Trebuie sa multumesc tuturor celor care si-au facut timp pentru mine, si nu au fost putini – am primit in decurs de cateva zile peste 1000 de raspunsuri, ceea ce m-a bucurat foarte mult si imi da curajul sa mai apelez si altadata. De asemenea, ii multumesc lui Daniel pentru ajutorul cu partea de statistica.

Practic am vrut sa vad daca exista vreo corelatie intre tipul si cantitatea de paine si nivelul de activitate fizica. Noi, romanii, suntem consumatori de paine in cantitati destul de importante. E adevarat ca in ultimii ani consumul a mai scazut, conform datelor INS, de la aprox. 10 kg pe luna la aprox. 8 kg/luna de persoana – mai exact 8,5 kg/luna in 2013, adica 283 g/zi.

Se afirma foarte multe lucruri despre consumul de paine, cu exagerari in ambele sensuri (exista chiar un soi de isterie impotriva consumului de paine, care este vazuta ca un aliment extrem de nociv… bineinteles, argumentatia stiintifica este extrem de subtire si pe alocuri inexistenta).

Acest studiu este doar un proiect personal, nu este sustinut de niciun producator de paine si nu incearca sa convinga pe nimeni sa consume paine sau dimpotriva.

Trebuie precizat ca populatia analizata nu este reprezentativa pentru populatia Romaniei si deci nu putem face nicio extrapolare. Pe de alta parte este o imagine foarte buna a “populatiei” alcatuita din prietenii mei din online si din viata reala, precum si a prietenilor lor. Ma bucur sa fac parte dintr-o astfel de populatie, caracterizata printr-un nivel bun de educatie, sanatate si activitate fizica. In plus, ca fapt divers, 60% dintre respondenti mi-au lasat si adresa de email, ceea ce consider ca este un semn de incredere ca nu o sa ii bombardez cu spam sau o sa vand lista, asa cum se mai procedeaza :D

Iata deci structura:

Distributia pe categorii de varsta – cei mai multi dintre respondenti au intre 30-40 ani, urmatoarea categorie fiind reprezentata de cei cu varste intre 20-30 ani

Picture1

 

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid >60 17 1.6 1.6 1.6
10-20 17 1.6 1.6 3.2
20-30 318 29.9 29.9 33.1
30-40 470 44.3 44.3 77.4
40-50 178 16.8 16.8 94.2
50-60 62 5.8 5.8 100.0
Total 1062 100.0 100.0

citeste tot

28 Like

CENTRUL DE NUTRITIE SUPERFIT
Centru pentru testarea performantelor sportive

Articole pe Doctor.info.ro


Noutati pe Doctor.info.ro


Articole pe Maraton.info.ro


Urmareste-ne pe Facebook


Calendar

March 2015
M T W T F S S
« Feb    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Arhiva blogului

Calendar evenimente sportive