Sunt afisate toate articolele din categoria Nutritie sportiva
2016
Mar
11

Luna femeilor performante (6) – de vorba cu Bianca Dinu

Bianca Dinu are un istoric sportiv ce se intinde pe trei sferturi din viata ei, asa cum o sa cititi mai jos. Asadar nu este de mirare forma fizica de exceptie in care se afla. La 35 de ani, de profesie instructor de fitness si antrenor personal, Bianca se poate lauda cu un procent de grasime de numai 17,4% si un VO2max de 52,7 ml/min/kg. Poate ca nu ar fi avut o asemenea valoare daca ramanea doar la fitness, insa de cativa ani a inceput sa alerge, iar acest lucru i-a dus conditia fizica la un alt nivel. La testul realizat la Centrul Superfit am constata o evolutie extrem de buna, cu intrare in TZ3 la 13 km/h si un consum foarte ridicat de grasime in TZ 1, ceea ce arata o eficienta extraordinara, specifica oamenilor care se antreneaza cu seriozitate si de mult timp.

bianca-8

test-bianca

Din acest punct, Bianca are cuvantul:

citeste tot

17 Like
2016
Mar
7

Luna femeilor performante (4) – de vorba cu Mariana Nenu

Mariana Nenu a apărut din “neant” în lumea alergării și s-a suit direct pe podium. Rareori se întâmplă asta. Acum e nelipsită la concursurile de atletism, unde se întrece nu doar cu cei de aceeași categorie, ci și cu fete care au jumătate din vârsta ei.

După ce a trecut și pe la Centrul Superfit pentru testele fiziologice de performanță, am aflat că Mariana, în vârstă de 42 de ani, mamă a unui băiat de 17 ani, are un VO2max excelent, cu valoarea de 50,1 ml/min/kg și un procent de grasime de doar 16,3% (asta inseamna pătrățele pe abdomen, în cazul unei femei). Profilul testului ei nu este la fel de spectaculos ca cele prezentate anterior, avand intrare in TZ3 la 12 km/h, dar asta e destul de explicabil, pentru că Mariana nu se antrenează pentru probe lungi, ci pentru probe de viteză.

test superfit mariana

test-Mariana

citeste tot

22 Like
2016
Mar
3

Luna femeilor performante (2) – de vorba cu Oana Terteleac

Atunci cand am cunoscut-o pe Oana Terteleac, am fost convins ca face sport dintotdeauna: corp atletic, rezultate foarte bune la concursuri si multa pasiune investita in sport (inclusiv sub forma unei afaceri – propria sala de spinning). Dar, supriza 🙂 O sa aflati citind in continuare care este povestea ei.

oana-5

Am avut placerea sa o testez la Centrul Superfit, unde a venit cu multe emotii si a plecat cu un zambet larg. Cum sa nu zambesti cand afli ca ai procent de grasime 20,4%, un VO2max 50,6 ml/min/kg si un profil al testului exceptional, cu intrare in TZ3 la 14,5 km/h

Oana are 35 de ani si este Windows Business Group Lead in cadrul Microsoft Romania. Este mama unui baiat de 10 ani si jumatate si unul dintre sportivii selectati de Isostar Romania sa-i reprezinte.

test-oana

test oana 2

Când te-ai apucat de sport?  Am inceput sa fac sport in jurul varstei de 30 de ani. Nu am considerat neaparat ca am nevoie pana atunci si eram convinsa ca nu are rost nici macar sa incerc.

citeste tot

21 Like
2016
Mar
1

Luna femeilor performante (1) – de vorba cu Diana Gal

Atunci cand mi-a trecut prin cap ideea de a face aceasta serie de articole/interviuri nici n-am realizat ca se va suprapune cu debutul lunii martie, pe care o numim si “luna femeilor”. O coincidenta grozava, pentru ca ceea ce mi-am propus sa fac are legatura directa cu doamnele si nu cu orice fel de doamne, ci unele deosebite, pentru ca indeplinesc cateva criterii: au varsta peste 30 de ani, au 1 sau mai multi copii, au o cariera/afacere/job si peste toate acestea, fac sport. Nu neaparat la nivel profesionist, insa caracteristicile lor fiziologice, constatate in laboratorul meu de testare a performantelor sportive, sunt deosebit de bune. Asadar, niste femei extraordinare, care demonstreaza ca poti avea un corp performant chiar daca ai inceput mai tarziu sa faci sport, chiar daca ai trecut printr-o sarcina, chiar daca cresti un copil si mergi la servici sau conduci o afacere.

Cu ceva timp in urma prezentam intr-un alt articol caracteristicile fizice de exceptie a 2 barbati trecuti de 50 de ani, in ideea de a arata ca varsta nu este un impediment. Acum vreau sa le prezint pe aceste doamne, pe care le admir foarte mult, cu gandul ca poate cineva va citi acest articol si se va gandi o secunda “cred ca as putea si eu!”, apoi acest gand se va materializa in fapta.

Timp de cateva zile voi publica pe blog aceasta serie de interviuri si le multumesc protagonistelor pentru ca au raspuns propunerii mele.

Diana-1

Incep seria cu Diana Gal, in varsta de 33 de ani, Escalation Manager in telecomunicatii si mama a 2 copii, unul de aproape 9 ani si unul de 1 an si 8 luni. Diana este polisportiva – alearga, merge cu bicicleta, inoata. Am avut placerea sa ma viziteze la Centrul Superfit pentru o testare cardiometabolica, in urma careia am constatat un excelent VO2max de 44,6 ml/min/kg.  Ea are un procent de grasime de doar 20% si a suportat o incarcare maxima de 265W la testul de efort, cu o trecere in TZ3 la aproximativ 160W. Cu alte cuvinte, o capacitate de efort foarte buna.

Diana-6

test-Diana

Asa ca am luat-o pe Diana la intrebari:

citeste tot

21 Like
2016
Feb
12

E posibil să îți dezvolți masa musculară atunci când urmezi un program de scădere în greutate?

 Ce ziceți: e posibil să îți dezvolți masa musculară atunci când urmezi un program de scădere în greutate? Tentația este să spui că nu, și în principiu asta le spun și eu pacienților mei, care vin și spun că ar vrea să slăbească și în același timp să își dezvolte masa musculară.

Situația e destul de încurcată, dar promițătoare.

Cele mai recente studii vin din laboratorul Doctorului Stuart Phillips de la Universitatea McMaster, un important specialist centrat pe cercetări privind metabolismul musculaturii scheletice. Investigațiile sale sunt concentrate în special pe efectele exercițiilor fizice și nutriției  asupra musculaturii.

În cel mai recent studiu, Dr. Phillips a recrutat 40 de tineri supraponderali de vârstă medie de 23 de ani și cu grăsime corporală în procent de 24%.  Aceștia au  urmat un  program intens de 4 săptămâni de exerciții fizice și un regim alimentar cu restricție calorică de 40% față de valorile de menținere. Participanții au fost împărțiți în două grupe astfel: unii au consumat hrană bogată în proteine – 2.4 grame de proteine per kilogram (PRO), iar alții au avut doar 1.2 grame de proteine per kilogram (CON).  În cele patru săptămâni de studiu, toți participanții au urmat un program alimentar individual.

proteina 1

În ceea ce privește antrenamentul fizic, acesta a fost același pentru ambele grupe și s-a ținut de șase ori pe săptămână:

  • De două ori pe săptămână, un circuit de rezistență pentru întreg corpul – 10 repetări/set la 80% din repetarea maximala; 3 serii în total, fără pauză între repetări și un minut de pauză între serii.
  • O dată pe săptămână, un circuit de exerciții pliometrice, cu greutatea corpului  – 30 de secunde de pauză între exerciții.
  • O dată pe săptămână, un antrenament de intensitate mare la bicicleta ergonomică (10 serii la 90% din puterea maximă dezvoltată la VO2max)
  • O dată pe săptămână, o sesiune de antrenament de intensitate medie la bicicleta ergonomică (creștere progresivă de la 4 la 8 serii de sprint maximal, cu pauză de 4 minute între serii).
  • O dată pe săptămână, o probă contratimp de 60 kilocalorii (participanții trebuiau să termine proba într-un interval cât mai scurt).
  • Pe lângă toate acestea, fiecare participant a avut de efectuat minimum 10.000 de pași în fiecare zi (până la 12.000 de pași).

La sfârșit, ambele grupe au pierdut considerabil în greutate și au obținut rezultate bune în ceea ce privește forța și rezistența musculară, capacitatea aerobă și puterea anaerobă. Nu a existat nicio diferență între cele rezultatele celor două grupe.

Grupa PRO a fost însă avantajată în ceea ce privește compoziția masei corporale. Bazată pe modelul cu 4 compartimente (considerat standard de aur), grupa PRO a avut creșteri semnificative ale masei corporale slabe (+1.2 vs +0.1 kg) și reducerea grăsimii (-4.8 vs – 3.5 kg) în comparație cu grupa CON.

proteina 2

Nu au existat diferențe semnificative între concentrațiile hormonale (testosteron, hormonul de creștere și IGF -1), excepție făcând doar cortizolul.

Ce putem învăța?

Considerând că grupul care consumă 1.2 grame de proteine per kilogram nu înregistrează  pierderi în masa musculară, ci mai degrabă cu deficitul caloric extrem de 40%, aș spune că cel mai important rezultat al studiului Phillips este importanța exercițiilor fizice cu intensitate crescută. Este nevoie să furnizezi un stimul  corpului  în sensul că acel mușchi este important și trebuie folosit.

În afară de aceasta, este foarte clar avantajul de a se consuma mai multe proteine. Acesta poate fi dovedit prin faptul că cercetările curente nu se aplică atleților foarte bine antrenați și rezistenți, deoarece participanții la studiu au fost tineri supraponderali neantrenați. Totuși, din discuțiile purtate cu Phillips a reieșit faptul că partipanții la studiul său erau foști jucători de fotbal american. Adică indivizi foarte puternici.

Un alt aspect foarte important în cercetarea doctorului Phillips este programarea nutrienților, ceea ce poate fi o altă cauză în obținerea de rezultate atât de favorabile chiar și pentru grupul căruia i s-a administrat o cantitate redusă de proteine. Și anume, participanții din ambele grupe au consumat de-a lungul zilei 3-4 băuturi conținând proteine din zer, una dintre acestea fiind consumată imediat după antrenament. Aceasta înseamnă că participanții din grupa PRO au consumat, în mod regulat, aproximativ 50 de grame de proteine la fiecare masă, adică mai mult decât necesarul pentru stimularea sintezei de proteine din mușchi. Chiar și grupa CON a consumat aproape 25 de grame de proteine la fiecare masă.

În concluzie, când dorești să crești rezistența și intensitatea pentru antrenamentele, vrei să consumi mai multe proteine și le distribui pe întreaga zi. Dar, întotdeauna, o parte dintre acestea sunt consumate imediat după sesiunea de antrenamente.

Sursa: http://ajcn.nutrition.org/content/early/2016/01/26/ajcn.115.119339.abstract
2016
Feb
1

Top 20 tendințe în fitness pentru anul 2016

Colegiul American de Medicină Sportivă (ACSM) a publicat rezultatele sondajului anual al trendurilor în fitness, și pentru prima oară profesioniștii spun că tehnologia mobilă (purtabilă) va fi trendul principal anul viitor. Aflat la a 10-a ediție, sondajul s-a bucurat de participarea a peste 2800 de profesioniști din domeniile fitness și sănătate din toată lumea.

  1. Tehnologie „purtabilă” (wearable technology)

Apărută doar cu câțiva ani în urma, tehnologia purtabilă include: dispozitive tip „fitness trackers” (ce contorizează activitatea fizică), ceasuri „smart”, dispozitive de monitorizare a pulsului și dispozitive GPS „tracker”. Pentru exemplificare, avem dispozitivele de monitorizare fitness și activități de la Misfit, Garmin, Jawborne şi Fitbit. Recentul lansat Apple Watch este un alt exemplu. Unii analiști estimează că pană în anul 2018 se vor vinde peste 485 de milioane de Apple Watch. Conceptul „revenirii la simplitate” impus în industrie de economia slăbită pare ca se disipă.

garmin-vivo-wearable

  1. Antrenament cu propria greutate corporală

Antrenamentul bazat pe greutatea corporală nu a apărut pe listă înainte de anul 2013 deoarece a devenit popular (ca trend bine definit) în sălile de sport din lume doar în ultimii 2 ani. Aceasta nu înseamnă că nu fusese practicat și înainte; de fapt, de-a lungul secolelor oamenii și-au folosit propria greutate corporală ca o formă de antrenament de rezistență. Însă „recosmetizarea” acestei forme de antrenament, promovată în mod special de cluburile comerciale, a dus la popularitatea sa în toate tipurile de săli de sport. Un astfel de antrenament folosește puțin echipament, ceea ce îl face un mod foarte ieftin de a exersa eficient. Majoritatea persoanelor cred că acest antrenament se limitează la flotări si tracțiuni, însă este mult mai mult de atât. După cum sugera și no#1 în topul de anul trecut, antrenamentul cu propria greutate corporală este un trend de viitor.

  1. Antrenament pe intervale de intensitate (HIIT)

Aflat pe primul loc în topul anului 2015, antrenamentul pe intervale de intensitate implică scurte reprize de exerciții de mare intensitate urmate de perioade de odihnă sau recuperare si, în mod normal, durează mai puțin de 30 de minute. (nu este neobișnuit ca acest antrenament să dureze mult mai mult). Deși figura ca posibil trend în sondajele anilor trecuți, fără însă a intra în top 20, antrenamentul pe intervale de intensitate devine no#1 în sondajul din 2014 în ciuda avertismentelor multor respondenți cu privire la riscurile conexe. Acest tip de antrenament rămâne în continuare foarte popular în sălile de sport din lumea întreagă chiar dacă implică un risc mare de accidentare.

  1. Antrenamentul de forță.

Antrenamentul de forță este popular în toate sectoarele industriei de sănătate și fitness și în rândul multor tipuri de clienți, fiind un trend puternic încă din primul an de sondaj. Mulți tineri, clienți ai programelor comunitare dar și ai cluburilor sportive comerciale, se antrenează în mod exclusiv cu greutăți. Azi, însă, există și alte categorii de persoane care folosesc antrenamentul de forță pentru a-și îmbunătăți sau menține tonusul: bărbați și femei, tineri și bătrâni, copii, pacienți cu boli cronice stabile. Mulți profesioniști din domeniul sănătății și al fitness-ului au integrat în rutinele de exerciții recomandate pacienților și clienților elemente de antrenament de forță. Nu este deloc neobișnuit ca programele de reabilitare cardiovasculară și pulmonară sau cele de management al bolilor metabolice să includă antrenamentul de forță în setul de exerciții recomandate pacienților.

  1. Profesioniști educați, certificați și cu experiență în fitness.

Continuitatea acestui trend se datorează și acreditărilor oferite de organizații naționale de acreditare terți pentru profesioniști din domeniile: sănătate, fitness și exerciții pentru situații clinice. În contextul creșterii economice și al aglomerării și creșterii competitivității pe piața profesioniștilor în fitness, crește și interesul pentru reglementarea acestei industrii (demersul poate fi făcut din interior sau din exterior, de către guvernanți de exemplu). Registrul European al Profesioniștilor în Exerciții fizice (eREPs) este un proces independent de înregistrare a instructorilor, antrenorilor și profesorilor care lucrează în Europa în domeniile sănătate, fitness și activități fizice. REPs îndeplinește o funcție similară în UK, fiind un registru public, independent care recunoaște calificările și expertiza instructorilor de exerciții pentru îmbunătățirea sănătății din UK.

  1. Antrenorul personal.

Cum tot mai mulți antrenori studiază și se certifică, ei devin din ce în ce mai accesibili tuturor sectoarelor industriei de sănătate și fitness. Deși au existat câteva variații minore relativ la modul de desfășurare al acestui tip de antrenament – grupuri mici vs. 1-la-1 – respondenții din cadrul acestui sondaj cred că antrenorul personal va fi în continuare un membru important al centrelor de sănătate și fitness. Antrenorul personal este angajat de către programe comunitare, centre comerciale de profil, programe corporatiste de „wellness” și programe medicale de fitness sau lucrează pe cont propriu.

  1. Fitness funcțional.

Reproducând activitățile fizice pe care o persoană le execută în cadrul rutinei zilnice, fitness-ul funcțional este definit ca antrenamentul de forță folosit în îmbunătățirea echilibrului, coordonării, forței și rezistentei, în scopul creșterii capacității de execuție a activităților de zi cu zi ale unei persoane. Unii respondenți au spus că, în mod normal, asociază fitness-ul funcțional cu programe de fitness destinate adulților mai în vârstă, în funcție de necesitățile clientului. Fitness-ul funcțional este folosit și în programele clinice pentru a reproduce activități efectuate în jurul casei.

  1. Programele de fitness pentru adulții în vârstă.

Profesioniștii din domeniul sănătății și al fitness-ului ar trebui să profite de această creștere exponențială a pieței de resort oferind populației vârstnice programe de exerciții sigure și corespunzătoare vârstei lor. Adulții în vârstă și foarte activi (vechii atleți) pot fi cooptați de către organizațiile comerciale și comunitare în programe mai riguroase de exerciții (care să includă antrenamente de forță și sporturi de echipă). Chiar și bătrânii mai fragili pot să își îmbunătățească echilibrul și capacitatea de execuție a activităților zilnice prin intermediul unor rutine corespunzătoare de fitness funcțional. Se consideră că pensionarii, pe lângă faptul că dispun de sume mai mari de bani nealocați unui scop anume, au și tendința să cheltuiască mai înțelept și pot avea mai mult timp la dispoziție pentru a se implica într-un program de exerciții fizice de exemplu. Generația „baby boom” (persoane născute in US intre 1946-1964) a îmbătrânit și iese la pensie, iar cluburile de fitness ar trebui să profite de această piață în creștere exponențială. Programele de fitness pentru persoanele în vârstă vor rămâne un trend puternic pentru anul 2016.

  1. Programele de slăbire

Asocierea dintre exerciții și scăderea în greutate este o tendință către integrarea unui program rezonabil de exerciții în programul de scădere în greutate (concentrat pe restricționarea consumului caloric). Exercițiile fizice ca parte a programelor de scădere în greutate au fost în trend încă de la începuturile acestui sondaj. Conform sondajului pentru 2016, organizațiile, în mod special cele comerciale ce oferă programe de scădere în greutate, vor continua să incorporeze sportul regulat alături de restricționarea consumului caloric. Combinația exerciții fizice-dietă este esențială pentru menținerea scăderii în greutate și poate îmbunătății gradul de respectare a dietei restrictive (calorice) și în mod special a programelor de pierdere în greutate. Majoritatea dietelor mediatizate includ pe lângă rutina pregătirii meselor zilnice și exerciții fizice.

10. Yoga

Într-o ușoară cădere față de anul trecut, yoga trece de pe locul 7 pe locul 10 în 2016. Yoga se prezintă într-o varietate de forme, inclusiv Power Yoga, Yogalates și Bikram Yoga (executată în medii fierbinți și cu umiditate ridicată). Alte forme de Yoga sunt: Iyengar Yoga, Ashtanga, Vinyasa Yoga, Kripalu Yoga, Anuara Yoga, Kundalini Yoga, și Sivananda Yoga. Materialele educative sunt disponibile în abundenţă; la fel și numărul tot mai mare de certificări aferente nenumăratelor tipuri de yoga. Yoga pare că se reinventează și împrospătează în fiecare an, devenind astfel un mod mai atractiv de a exersa.

Următoarele 10

  1. Antrenament cu antrenor personal – grup
  2. Worksite health promotion
  3. Wellness coaching
  4. Activități in aer liber
  5. Antrenament specific unui anumit sport
  6. Antrenament de flexibilitate și mobilitate
  7. Aplicații de exerciții fizice pentru Smartphones
  8. Antrenamente în circuit
  9. Antrenament Core
  10. Măsurarea rezultatelor.

Concluzie

Trendurile au fost definite ca evoluții ce se dezvoltă într-un interval de timp și staționează pe o perioadă (descrise de obicei ca schimbare de comportament), în timp ce un moft „vine și pleacă”. Din cele 20 de tendințe în fitness pentru anul 2016, 17 au fost pe listele anilor trecuți. Tehnologia purtabilă este cea care preia locul 1 al topului, surclasând antrenamentul cu propria greutate corporală și cel pe intervale de intensitate. Pentru anul viitor, va fi interesant de urmărit dacă acesta este într-adevăr un trend sau doar un moft. Conform sondajului efectuat de ACSM, Pilates, ciclismul de interior, exercițiile de echilibru și cu mingea de stabilitate continuă să existe în industria de sănătate și fitness însă nu sunt la fel de populare.

Sursa: ACSM’S Health & Fitness Journal

2016
Jan
27

Șoc! S-a descoperit antidotul bătrâneții.

În momentul în care depășești 40 de ani, termenul “bătrânețe” parcă începe să nu mai fie chiar atât de abstract și plasat pe axa timpului undeva în viitorul foarte îndepărat, în zona “mie nu mi se poate întâmpla asta”…

O să spun o platitudine: este foarte important cum îmbătrânim! Profund, nu?

Eu trăiesc între două lumi. Una este cea a pacienților mei, în mare parte obezi și cu diverse patologii, care la 35-40 de ani arată de 70 de ani, iar cealaltă este cea a sportivilor de tot felul, dar în mod special alergători, cicliști, triatloniști, care chiar și la 60 de ani arată, se poartă, gândesc și funcționează ca la 25 de ani.

Văd permanent acest contrast și permanent realizez că în situația în care nu avem ghinionul să ne lovească o boală pe care nu o putem controla sau un accident, evoluția noastră din punct de vedere fiziologic se află în mare măsură în mâinile noastre, o putem controla, influența și ne putem asigura o bătrânețe normală, ceea ce înseamnă nu doar lipsa bolilor, ci și o stare bună, libertate de mișcare, minte limpede, optimism, liniște interioară.

Am avut ocazia să cunosc oameni în vârstă cu o condiție fizică excelentă, care îi depășesc cu mult pe mulți dintre tineri; de când am început să fac testele pentru performanță fizică m-am convins că nu am de ce mă teme de bătrânețe și că oricare dintre noi are resursele pentru a trăi nu doar mai mult, ci și mai bine.

Vreți marele secret? Poftim: alimentație echilibrată și sport (nu doar mișcare)! A, știați? Bine. Atunci de ce nu aplicați? (cine gândește acum “eu aplic”, are aplauze de la mine).

Vreau să vă prezint rezultatele testelor a doi sportivi pe care îi admir și nu am destule cuvinte să îi felicit pentru condiția lor fizică excepțională.

Primul este prietenul meu Victor Vlad, un foarte cunoscut alergător, permanent abonat la podiumuri, atât pe distanțe scurte, cât și lungi.

test-victor-vlad

El are 53 de ani și un VO2max 58,4 ml/min/kg. Ca să vă faceți o idee despre ce înseamnă asta, intrați aici – http://www.runningforfitness.org/faq/vo2-max. Consumul lui maximal de oxigen este în zona superioară chiar și pentru un tânăr de 20 de ani, ce să mai vorbim despre categoria sa de vârstă. Procentul de grăsime determinat cu ajutorul adipometriei cu ultrasunete este de 13,3%, ceea ce demonstrează o compoziție corporală foarte bună, de sportiv.

adipometrie-victor

Dacă aruncăm un ochi pe graficul testului său de efort o să vedem că a urcat până la 20 km/h, dar nu acest lucru este cel mai important, ci faptul că tranziția de la consumul de lipide la cea de carbohidrați (RER=1) s-a produs la 14,5 km/h și puls 147 bpm, ceea ce înseamnă că Victor poate să alerge maraton cu aproximativ 15 km/h, adică sub 3 ore, ceea ce și face de fapt (asta înseamnă cam 85% din VO2max, o altă caracteristică a unui sportiv foarte bun, ținând cont că cei mai mulți sportivi obișnuiți abia ar putea duce un maraton la 60-70% din VO2max).

test-victor

test-victor-vlad-spate

Celălalt sportiv pe care o să îl prezint vine din ciclism, acolo unde bate tot ce prinde, nu doar la categoria de vârstă, ci și la general. Andy Brunner, un elevețian care trăiește în România, are 60 de ani și un VO2max 53,8 ml/min/kg. Și în cazul său acest VO2max este uriaș, mai ales raportat la vârstă. Procentul său de grăsime este de asemenea foarte bun, 13,8%. Nu trebuie să mai spun că în cazul ambilor sportivi EKG-ul și spirometria sunt perfecte.

test andy brunner

adipometrie-brunner

Graficul lui Andy Brunner este de asemenea impresionant. Pe el l-am testat pe bicicletă. A suportat efortul până la 325 W. Dacă nu știți ce înseamnă asta, vă provoc ca data viitoare când mergeți la sală să setați bicicleta staționară la această valoare și mare minune va fi dacă veți reuși măcar să faceți o rotație de pedale. Mai interesant de atât este faptul că tranziția lipide-carbohidrați s-a produs în cazul său la aprox. 180 W și un puls 135 bpm. Ca o comparație, cei mai mulți dintre pacienții sedentari abia dacă reușesc să ajungă la 150 W (pragul maxim). Valorile parametrilor fiziologici ai lui Andy Brunner confirmă posibilitățile sale fizice excelente și explică rezultatele din concursuri.

test-brunner

Ei sunt doar două exemple, însă am mai avut ocazia să testez și alți oameni trecuți de “prima tinerețe”, care m-au uimit și m-au încântat cu performanțele lor. Pentru mine este o bucurie să intru în contact cu astfel de oameni și aș vrea să înțelegeți că aceste performanțe se pot construi. Sigur, o bună parte din caracteristicile noastre sunt dictate genetic, însă rămâne un procent destul de consistent (literatura de specialitate vorbește de 25-30%) pe care îl putem influența prin antrenament sistematic.

În cazul în care mai aveți răbdare să citiți ce urmează, o să vă transmit câteva informații despre cum se modifică organismul nostru în urma efortului fizic și despre cum acesta contracarează (parțial, bineînțeles) efectele îmbătrânirii.

citeste tot

12 Like
2016
Jan
17

Donezi, ajuti si citesti un ghid de nutritie

COPERTA GHID NUTRITIEAndrei Rosu a lansat o noua actiune de strangere de fonduri care vor merge catre fundatia Hospice, in sprijinul construirii unui campus la Copaceni, pentru copiii cu boli rare sau foarte grave.

Donatia o puteti face oricand si oricum, insa prin aceasta initiativa lansata de Andrei puteti intra in posesia unui Ghid de nutritie pentru sportivi, dedicat atat amatorilor, cat si profesionistilor.

 Acest ghid este conceput de catre 2 reputati profesori de nutritie sportiva, prof. Ron Maughan din Anglia si prof. Louise Bourke din Australia, care mi-au fost si mie profesori la cursul de nutritie sportiva organizat de CIO, in urma caruia am devenit specialist in acest domeniu in 2009.

Ghidul este tradus in limba romana (cu acordul autorilor), frumos ilustrat si plin de informatii interesante. Buna parte din lucruri s-ar putea sa le stiti, mai ales daca aveti un oarecare interes in aceasta zona, insa e importanta structurarea informatiilor, si mai ales faptul ca provine din surse avizate si de mare incredere (fiind un domeniu in care exista o multime de bagatori de seama si dadatori cu parerea…).

Andrei m-a rugat sa scriu cuvantul inainte al acestui ghid si am facut-o cu placere.

Ca o continuare la aceasta initiativa, Andrei Rosu va alerga la Maratonul Los Angeles, in sprijinul fundatiei Hospice. La acest concurs va participa si d-na Valeria Van Gronigen, organizatoarea celor mai importante concursuri de alergare din Bucuresti.

Cum poti obtine acest ghid?

  1. Acceseaza acest link si fa o donatie de minim 29 RON. Ai grija la corectitudinea adresei de e-mail pe care o mentionezi acolo. Donatia ta va ajunge direct (si integral) la Hospice.
  2. In maxim 3 zile (lucratoare) vei primi un mail cu eBook-ul (format pdf). Daca nu il primesti, da un semn pe blogul lui Andrei.

 

2015
Dec
17

Capacitatea aerobă este asociată cu durata vieții

Studiile pe animale au demonstrat deja că există o legătură puternică între fondul genetic și nivelul de activitate fizică. Scopul studiului(*) despre care vorbesc în acest articol a fost de a investiga asociațiile intre profilul genetic, nivelul de activitate fizică și durata de viață.

Studii observaționale au raportat că există o relație puternică între nivelul crescut de activitate fizica si durata lungă a vieții. În plus, teste pe animale au arătat că o capacitate aerobă mare determinată genetic este asociată cu sănătate bună și longevitate crescută, chiar și în lipsa antrenamentelor de anduranță.

capacitate-aeroba1

În contrast, capacitatea aerobă redusă se corelează pozitiv cu excesul de greutate, factori de risc metabolici și cardiovasculari, precum și o durată de viață mai redusă. Studii anterioare au aratat ca persoanele active din punct de vedere fizic sunt mai sănătoase și au o durată de viață mai lungă în comparație omologii lor sedentari. Cu toate acestea, nivelul de activitate fizică diferă în mod substanțial între indivizi, în parte din cauza factorilor genetici.

Fondul genetic afectează capacitatea aerobă

Știința modernă ne oferă posibilitatea să studiem indivizi care diferă ca nivel intrinsec (adică genetic) al capacității aerobe. Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul a două tulpini distincte de șobolani, una numită HCR (high-capacity runner, alergător cu capacitate aerobă mare) și cealaltă LCR (low-capacity runner, alergător cu capacitate aerobă redusă). Aceștia au fost creați la Universitatea din Michigan. Șobolani HCR au o capacitate aerobă genetică mare; ei sunt activi fizic, sănătoși și au o durată de viață mai mare, comparativ cu șobolanii LCR. Șobolani LCR sunt predispuși la creștere în greutate și au un risc mai mare de a dezvolta boli metabolice și boli cardiovasculare. În studiul finlandez au introdus două grupuri de studiu din ambele tipuri de șobolan; o jumătate dintre șobolanii au avut posibilitatea de a alerga liber de la maturitate până la finalul vieții lor, în timp ce cealaltă jumătate a trăit în cuști standard.

Studiul a fost aplicat și pe oameni, respectivi cupluri de gemeni identici și neindentici de același sex, în fiecare cuplu unul fiind activ fizic, iar celălalt sedentar. A fost analizată corelația dintre nivelul de activitate fizică și durata vieții pe un interval de 23 de ani.

Aceeași factori genetici afectează atât nivelul de activitate fizică, cât si durata de viață

Studiul a arătat că aceleași factori genetici afectează nivelul fizic de activitate fizică, capacitatea aerobă și durata de viață. Rezultatele de la ambele studii (pe animale și pe gemeni) au condus la același rezultat. Ca și în studiile anterioare, capacitatea aerobă la varstă fragedă a fost un predictor puternic al duratei de viață la animale. Animalele care s-au mișcat liber, fără restricții au prezentat o capacitate aerobă mai mare (la ambele tulpini de șobolan), iar metabolismul glucidic s-a îmbunătățit la șobolani LCR. Cu toate acestea, activitatea fizică începută la vârsta adultă nu a crescut durata de viață la aceste animale. Animalele din grupul care s-a putut mișca liber a avut de fapt o durată a veții cu 16% mai scurtă în comparație cu animalele sedentare.

În cazul gemenilor, nivelul crescut de activitate fizică a fost asociat cu o durată de viață mai mare, fapt constatat la gemeni non-identici, deci care diferă ca fond genetic. Cu toate acestea, în situația gemenilor identici, deci care împart același fond genetic, nu s-au constatat diferențe în ceea ce privește durata vieții, între cei activi și cei sedentari. Rezultatele studiului sunt în concordanță cu constatările anterioare: animalele care au capacitate aerobă mai mare sunt fizic mai active, comparativ cu animale cu o capacitate aerobă redusă. Constatarile făcute pe gemenii umani au condus la aceste concluzii: discordanța în ceea ce privește nivelul de activitate fizică a fost mai frecventă în rândul gemenilor non-identici, decât în cazul gemenilor identici, ceea ce arată un efect al fondului genetic asupra nivelului de activitate fizică.

Activitatea fizică făcută la vârsta adultă nu crește durata de viață

Activitatea fizica intensă făcută la vârsta adultă nu a crescut durata de viață nici la animale de experiment, nici în cazul gemenilor umani, chiar dacă sunt bine-cunoscute efectele pozitive ale activității fizice asupra sănătății, condiției fizice și bunei funcționări a organismului.

În baza acestui studiu, autorii  propun ca explicație pentru asociația observată între nivelul crescut de activitate fizică și durata vieții, existența unor factori genetici predispozanți. Constatările se referă la activitatea fizică începută la vârsta adultă; cea începută în copilărie ar putea avea efecte diferite.

Dacă dorești să îți faci o evaluare a capacității aerobe, te aștept la Centrul Superfit pentru o testare cardiometabolică.

* “Physical activity in adulthood: genes and mortality”, Sira Karvinen, Katja Waller, Mika Silvennoinen, Lauren G. Koch, Steven L. Britton, Jaakko Kaprio, Heikki Kainulainen & Urho M. Kujala. Scientific Reports doi:10.1038/srep18259. Published online: 15 December 2015.
2015
Nov
17

Triada atletelor, o problema grava de sanatate

Desi acest sindrom numit “triada atletelor” a fost initial definit pentru sportivele de performanta, ne putem intalni cu el si la alte persoane. Urmariti un material Digi24 pe aceasta tema:


CENTRUL DE NUTRITIE SUPERFIT
Centru pentru testarea performantelor sportive

Articole pe Doctor.info.ro


Noutati pe Doctor.info.ro


Articole pe Maraton.info.ro


Urmareste-ne pe Facebook


Calendar

May 2017
M T W T F S S
« Mar    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Arhiva blogului

Calendar evenimente sportive