Discuția despre ortorexie poate începe prin definirea termenului – din unirea termenilor grecești, primul, „ortho-” care denumește „corectitudinea” alegerilor și convingerilor pacientului și „-orexi”, adică „apetit”.

Termenul a fost menționat și inclus prima oară în anul 1997 de către Steven Bratman în DSM-5 – Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale, a cincea ediție care reprezintă un instrument de diagnosticare al Asociației Americane de Psihiatrie.

În prima analiză exhaustivă a factorilor de risc psihosociali asociați cu ortorexia nervoasă, cercetătorii de psihologie de la Universitatea York au examinat toate studiile publicate până la sfârșitul anului 2018 menționate în două baze de date populare.

Ei au analizat studii care au examinat modul în care ortorexia nervoasă este legată de factorii de risc psihosociali asociați astfel încât o persoană vulnerabilă era predispunsă să dezvolte afecțiunea.

Cercetările anterioare au arătat că, spre deosebire de persoanele cu anorexie nervoasă, care restricționează caloriile pentru a menține greutatea corporală foarte scăzută, persoanele care au ortorexie au o fixație în ceea ce privește calitatea alimentelor mâncate și cu prepararea acestora, mai degrabă decât cu numărul de calorii. În timp, persoanele cu ortorexie petrec din în ce mai mult timp și eforturi achiziționând, planificând și pregătind mese pure și sănătoase, ceea ce devine în cele din urmă o obsesie atotcuprinzătoare care interferează cu alte domenii ale vieții – ce duce la pierderea în greutate.

Unul dintre motivele principale pentru efectuarea acestui studiu (1) a fost faptul că cercetările curente cu privire la afecțiune sunt limitate. Spre deosebire de alte tulburări alimentare, cum ar fi anorexia, bulimia, ortorexia nu este recunoscută în manualele psihiatrice standard pentru furnizorii de servicii medicale.

Despre impactul pe termen lung al acestor constatări este că „acestea vor duce la o mai bună recunoaștere a bolii pentru furnizorii de servicii medicale, precum și a membrilor publicului, că așa-numita alimentație sănătoasă poate, sa fie de fapt,  nesănătoasă”, se indică în comunicatul de presă de pe site-ul universității.

De asemenea, ortorexia poate duce la malnutriție sau să producă schimbări profunde de personalitate – persoanei în cauză să-i fie foarte dificil să socializeze cu oamenii care au alte „setări” alimentare.

Specialiștii spun că ortorexia poate fi, de asemenea, costisitoare și consumatoare de timp.

Cum știți că puteți suferi de ortorexie sau, medical spus, semne de avertizare în caz de ortorexie

O persoană poate suferi de ortorexie atunci când au loc unul sau mai multe acte:

– verificarea obligatorie a listelor ingredientelor și a etichetelor nutritive

– crește îngrijorarea cu privire la sursa ingredientelor – fără E-uri, să provină din surse naturale, bio/eco etc

– reducerea unui număr din ce în ce mai mare de grupe alimentare – tot zahărul, toate glucidele, toate produsele lactate, toată carnea, toate produsele de origine animală

– incapacitatea de a mânca orice, dar există  un grup restrâns de alimente care sunt considerate  „sănătoase” sau „pure”

– interes neobișnuit pentru sănătatea și calitatea a ceea ce alții mănâncă

– petrec mult timp (chiar ore) pe zi cu gândul la ce mâncare sau ar putea consuma la evenimentele viitoare – mese în familie sau cu prietenii, evenimente (nuntă, botez etc), la locul de muncă.

– panicarea sau starea de neliniște/ anxietate atunci când alimentele considerate „sigure” sau „sănătoase” nu sunt disponibile

– urmărirea obsesivă a blogurilor alimentare și a celor care promovează „un stil de viață sănătos” pe Twitter și Instagram – social media are o importanță și este prezentă în viața celor care suferă de ortorexie.

Un aspect care poate fi sau nu prezent: preocupările privind imaginea corporală. Acest lucru este important – spre deosebire de pacienții cu bulimie, adică aceia care controlează ritmul de luare sau scădere în greutate, prin voma provocată sau consumarea de laxative, după o masă copioasă și compulsivă.

De menționat că ortorexia este o boală mai puțin severă (comparativ cu anorexia sau bulimia, menționate mai sus, care au implicații mai serioase asupra organismului), mai de dorit (în sensul că este ușor de tolerat) și, constituie frecvent rezultatul alegerilor vieții personale.

Cu toate acestea, observațiile dintr-un studiu din 2017 aratau că ortorexia este asociată cu stigmatul, similar ca acela întâlnit în EDM DSM-5 (adică în cazul unui eveniment depresiv major), iar că aceste atitudini negative ar putea consolida de fapt comportamentele din cadrul acestei boli și ar limita persoanele să conștientizeze complicațiile potențiale. (2)

În încheierea articolului de față, există criterii prin care clinicienii pot diagnostica ortorexia. (3)

Surse:

1. https://news.yorku.ca/2019/05/14/when-does-clean-eating-become-an-unhealthy-obsession-new-findings-on-who-is-at-risk/
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28370208
3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6370446/