Dieta Cambridge este una dintre dietele la modă în această perioadă. Din când în când ne mai lovim de o astfel de invenţie comercială, gata de scos banii din buzunarele oamenilor şi de alimentat cu iluzii pe cei care se luptă cu excesul de greutate.

Dar ce este această “dietă Cambridge”? Practic este un plan alimentar cu restricţie calorică foarte mare, concepută pentru a induce o scădere în greutate rapidă. Sigur, cine nu îşi doreşte o slăbire rapidă, însă focusul trebuie să fie pe sănătate şi nu pe rezultate obţinute oricum.

Dieta Cambridge se bazează pe înlocuirea meselor cu produse speciale – shake-uri, supe, budinci şi batoane. Nu e nimic nou în această abordare. Din când în când mai apar astfel de “diete de slăbire”, care de fapt sunt modalităţi de a vinde produse semisintetice hipocalorice, care au în compoziţie nutrienţi esenţiali pentru buna funcţionare a organismului, dar în acelaşi timp conţin o cantitate limitată de energie.

Dieta Cambridge nu este nouă. Ea a fost concepută în 1970 la Universitatea Cambridge, de către dr. Alan Howard, iar în anii 80 a fost introdusă pe piaţa din SUA şi UK în forma comercială. În zilele noastre se mai numeşte şi dieta 1:1, în ideea că există o relaţie unu la unu între persoana care vrea să slăbească şi consilierul în nutriţie care îl ajută să facă asta.

Mecanismul acestei diete este în principal restricţia calorică masivă. Cu alte cuvinte înfometarea, ceea ce ştim cu toţii că este o greşeală majoră, iar medicii şi nutriţioniştii se străduiesc din greu să îi facă pe oameni să conştientizeze. Pe de altă parte, dieta Cambridge având o cantitate foarte redusă de carbohidraţi, duce organismul şi în cetoză, fiind astfel asemănătoare popularei “diete keto”. Rezultatele pot fi într-adevăr spectaculoase, dar americanii o cataloghează drept “crash diet”, adică o abordare exagerată, distructivă.

Dieta Cambridge are 6 etape, pornind de la a consuma doar produsele Cambridge, ceea ce înseamnă că se ajunge la un total de 450-600 kcal pe zi. Apoi se creşte treptat valoarea calorică, însă nu foarte mult şi se introduc şi alimente obişnuite.

Dacă privim din perspectiva eficienţei, am putea fi chiar încântaţi, fiindcă inevitabil se va produce o scădere rapidă în greutate. Pentru persoane obeze, care au şi comorbiditaţi gen diabet zaharat, artroze, apnee obstructivă de somn sau boli cardiovasculare şi care nu au reuşit prin alte metode, reducerea greutăţii cu 5-10% le poate fi de mare utilitate, de aceea ideea în sine de reducere rapidă a greutăţii nu este chiar aşa greşită. Până la urmă, a slăbi cu produse comerciale care aduc şi nişte nutrienţi este mai ok decât a recurge la înformetare cu supă de varză.

Pe de altă parte însă, contează foarte mult ce se întâmplă pe termen lung. În cazul unei persoane cu obezitate mare, o scădere de 10 kg poate fi un pas, aduce nişte îmbunătăţiri, însă în mod sigur nu este suficient. Se pune întrebarea, cât poate rezista cineva cu un regim alimentar zilnic de sub 1000 kcal, ba chiar în jur de 600 kcal, cum este cazul în dieta Cambridge. Consecinţele pot fi serioase, pentru că organismul intră într-o stare catabolică accentuată şi începe să îşi consume din ţesuturile importante, pornind cu cel muscular. De asemenea, pot să apară diverse efecte secundare: greaţă, balonare, consitipaţie, senzaţie de frig, senzaţie permanentă de oboseală. Cu timpul devine tot mai dificil de controlat senzaţia de foame şi dorinţa de a consuma diverse alimente, iar la un moment dat pacientul cedează şi începe să mănânce de toate, de multe ori în exces, ceea ce conduce la creşterea rapidă în greutate.

Sigur că există şi cazuri cu succes, însă mult mai multe sunt eşecurile. Din păcate, pentru cei care tot încearcă să slăbească, aceste nereuşite îi demoralizează şi le reduc capacitatea de a se concentra pentru a urma un alt program de slăbire. Este frustrant să te chinui un timp şi apoi să pui la loc toate kilogramele pierdute, ba chiar şi în plus.

O altă problemă cu dieta Cambridge este reprezentată de costuri, pentru că aceste produse nu sunt ieftine.

Una peste alta, concluzia este că dieta Cambridge nu reprezintă o soluţie de luat în seamă, în mod particular pentru cei care nu au exces ponderal mare şi care ar putea să slăbească fără probleme prin câteva ajustări de bun-simţ ale regimului alimentar şi ale nivelului de activitate fizică.

Din punctul meu de vedere, moderaţia este calea care dă rezultate – atât pe termen scurt ( chiar dacă nu aşa spectaculoase ca o astfel de dietă restrictivă), dar mai ales pe termen lung.

Dacă ai nevoie de ajutor, caută-mă la Centrul Medical Superfit!