O alimentație curată este un concept de dietă în care o persoană evită alimente rafinate și prelucrate și cele care au ingrediente artificiale, cum ar fi anumiți conservanți și aditivi. În schimb, scopul este de a mânca alimente naturale întregi.

La fel cum există niveluri variate de vegetarianism, cum ar fi veganismul, lacto-vegetarianismul și lacto-ovo-vegetarianismul, o persoană care mănâncă o dietă curată poate avea idei diferite cu privire la ce alimente ar trebui să conțină o alimentație curată.

De exemplu, unii oameni care au o dietă curată pot refuza să mănânce alimente care au fost tratate cu hormoni, antibiotice și pesticide, în timp ce o altă persoană poate alege să nu mănânce alimente ambalate în cutii sau borcane. Însă tot din același concept fac parte – alimentația curată.

Pe baza constatărilor dintr-un studiu australian care investighează de ce oamenii cu un stil de alimentație dezordonat sunt reticenți să se angajeze în serviciile de tratament (martie 2012 până în martie 2015) s-a demonstrat modul în care femeile tinere folosesc elemente de „habitus de sănătate” și „îngrijire” pentru a raționaliza și justifica unele practice care țin de comportamentul alimentar. Trecând dincolo de teoriile foucauldiene ale auto-disciplinei și ale responsabilității individuale, conceptul de habitus și conceptele etnografice ale lui Bourdieu oferă o înțelegere mai profundă a modului în care oamenii care mânâncă dezordonat întruchipează practicile de sănătate ca o formă de îngrijire și distincție.
În timp ce mâncarea curată poate ajuta o persoană să se simtă mai bine din punct de vedere fizic, se poate ajunge totuși la abordări dietetice mai puțin restrictive. O alimentație curată este, fără îndoială, dar nu singura, modalitate de a obține o mai bună sănătate. Cu toate acestea, cei mai mulți oameni care mănâncă o dietă curată încearcă să consume o dietă sănătoasă fără aditivi artificiali. O abordare clară a alimentelor poate fi benefică, deoarece o persoană face alegeri sănătoase și mănâncă doar acele alimente care conțin puțini conservanți, zaharuri adăugate și sare. Cu toate acestea, există și o altă parte mult mai puțin sănătoasă de a mânca alimentația, atunci când o persoană poate deveni atât de obsedată de ceea ce este sau nu sănătos sau ce mănâncă, încât se lipsește de o varietate de alimente sănătoase- dar și micronutrienți și macronutrienți.

Există și mituri în privința hranei curate. Printre care:

• Mâncarea curată este ÎNTOTDEAUNA bună pentru tine.

Unii oameni pot dezvolta o obsesie în găsirea celor mai curate alimente sau cu ceea ce își hrănesc corpurile până la punctul în care se pedepsesc mental sau fizic dacă mănâncă ceva ce nu cred că este curat. Un articol¹ din anul 2015 arăta că ortorexia este caracterizată ca fiind „îngrijirea excesivă și selecția laborioasă a unei persoane în ceea ce consideră a fi o hrană sănătoasă și pură” (conform Bartrina, 2007, p. 313). Cu alte cuvinte, ortorexia este o extensie a vegetarianismului, dietelor și intoleranțelor alimentare și folosește termeni cum ar fi „natural”, „pur”, „brut” și „real” pentru a stabili o etică morală de îngrijire în alimentație.

• Alimentele murdare/cu aditivi nu sunt sănătoase! Trebuie să le evit!

Doar pentru că alimentele au aditivi nu înseamnă că sunt nesănătoase. Unii oameni care consumă o alimentație curată ar putea refuza să mănânce orice alimente care conțin aditivi alimentari deoarece cred că alimentele nu se află în cea mai pură stare naturală. Cu toate acestea, există câțiva aditivi alimentari folositori. Exemplele includ vitamina D care poate fi adăugată în lapte pentru a îmbunătăți oasele sau fierul până la sucul de portocale. În timp ce aceste alimente nu pot fi pure în sens literar, ele pot ajuta o persoană să își atingă nevoile nutriționale zilnice.

Totuși trebuie evitate grăsimile de tip trans – care conduc foarte adesea la probleme de sănătate care pot pune în pericol integritatea corporală.

• Mâncatul curat e echivalent cu a mânca sănătos.

Ați fi surprinși! Potrivit Universității Harvard², o farfurie de mâncare sănătoasă conține următoarele:

-o varietate de fructe colorate și legume care nu sunt prăjite – cum ar fi cartofii prajiti sau legume pane.

-uleiuri sănătoase, cum ar fi uleiurile de măsline și de floarea-soarelui, dar nu și grăsimi saturate și uleiuri hidrogenate, care conțin grăsimi trans.

-pâinea integrală, paste și orez brun, dar nu boabe rafinate, cum ar fi orezul alb sau pâinea.

-surse de proteine, cum ar fi pește, păsări de curte, nuci și fasole, dar nu carne prelucrată, cum ar fi slănină și cârnați.

-se mai adaugă apa potabilă, ceaiul și cafeaua cu puțin sau chiar fără zahăr.

-se recomandă limitarea consumului zilnic de lapte sau suc și evitarea totală a băuturilor cu conținut în întregime de zahăr.

Concluzii

Alimentele ar trebui să fie combustibilul nostru plăcut, nu căutarea și destinația noastră. Toți vom muri, indiferent de cantitatea de quinoa pe care o mâncăm. Dacă “am avut destui experți”, așa cum a afirmat recent un politician britanic, acest lucru poate să se prolifereze. Avem nevoie de fapte clare, iar dieteticienii trebuie să fie mult mai vizibili în lumea noastră post-faptică.

Există puține date despre prevalența ortorexiei și a fost în mare parte neglijată în literatura profesională și științifică și este adesea citată pe internet și în rețelele media sociale.

Pe scurt, o dietă sănătoasă nu trebuie să fie la fel de restrictivă ca cea curată. Aceasta nu înseamnă că o persoană care mănâncă o dietă curată face ceva rău pentru sănătatea sa.

Sitografie

1. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0277953615300095
2. https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/healthy-eating-plate/