Când din aliat, peştele devine un pericol pentru sănătate

sept. 30, 2019 | 0 comments | acizi grasi omega-3, alimentatie, infertilitate, mercur, metilmercur, nutritionist, peste, ton

Peștele, crustaceele și fructele de mare reprezintă și sunt considerate de către mulți nutriționiști și  lumea medicală, ca fiind alimente sănătoase.

În prezent însă, schimbările climatice, poluarea apelor și pescuitul excesiv sunt surse de dispută și la nivel înalt – politic vorbind-, cu un impactul imediat asupra populației, și, explicit, asupra fiecărui organism viu – fie că vorbim de oameni, fie de pești.

Astfel,  în acest context vorbim despre implicațiile pe care schimbările climatice și poluarea le au asupra surselor de alimentație, inclusiv pește. De aceea, multe specii odată considerate sigure au devenit toxice – prin conținutul de substanțe potenţial nocive. Este vorba despre metilmercurul din multe specii de pește pe care le consumăm în timpul anului și, care reprezintă este un real pericol pentru sănătate, potrivit unei cercetări a Universității Harvard. (1)

Cum se întâmplă acest lucru?

Mulți pești care trăiesc în mare sunt și ei expuși la metilmercur prin dieta lor – algele absorb metilmercurul organic, astfel că peștele care consumă alge va absorbi la rândul său această toxină.

Când în lanțul trofic există pești mai mari, care îl consumă pe acela deja expus la substanțe toxice, si el și acumulează metilmercur. Așa se face absorbția metilmercurului – de la creaturi mai mici la cât mai mari.

Chiar dacă expunerea la metilmercur prin consumul de pește sau/și crustacee/fructe de mare a mai fost discutat de multe ori în lumea medicală, unii cercetători sunt de părere că nivelurile de compuși toxici prezenți în cadrul acestei surse alimentare sunt într-o continuă creștere.

Cercetarea, un mijloc care ne deschide ochii. Pentru moment

În cadrul studiului propus pentru acest subiect ca o amplă discuție de fapt, cercetătorii sugerează că nivelurile crescute de metilmercur din specii de pește precum cod, ton sau pește spadă sunt crescute – ultimele două specii menționate sunt cunoscute ca fiind pești prădători.

Pentru această cercetare, specialiștii au analizat date colectate în trei decenii despre ecosistemul din Golful Maine din Oceanul Atlantic. Aceștia au studiat doi prădatori marini pe o perioadă din 1970-2000, iar concluziile nu au fost îmbucurătoare. Dacă în cazul codului s-au înregistrat scăderi cu 6-20% ale nivelurilor de metilmercur, nu același lucru se poate spune și despre acelea din peștele spinos – aceste niveluri de toxine fiind cu 33-61% în creștere.

Contrastul rezultatelor provine din ceea ce fiecare specie a fost capabilă să mănânce în decurs de 30 de ani. Astfel, specialiștii au observat că, sursa de hrană pt cei doi prădatori marini, respectiv heringul, a scăzut semnificativ în Golful Maine prin prisma pescuitului excesiv. De aceea, multe specii prădătoare de pește au trebuit să schimbe sursele de hrană – codul a început să consume sardine, pești mai mici, cu un nivel foarte scăzut de metilmercur (ceea ce a condus la o scădere a toxinei din cod), iar peștișorul spinos s-a îndreptat către calamar și alte cefalopode, care conțin niveluri crescute de metilmercur comparativ cu heringul. Această nouă alimentație a condus la o creștere a nivelului de toxine din peștele spadă.

Începând cu anii 2000, populația de hering a revenit la normal în Golful Maine – iar nivelurile de metilmercur s-au inversat (codul = niveluri crescute, peștele spinos = niveluri scăzute).

Tonul face muzica sau alimentația? Poate ambele!

Termenul de ton – ce cuprinde mai multe specii de pește *skipjack (ton mic), albacore (ton mare, deci nivel crescut de toxine), yellowfin și bigeye- mă determină să propun o amplă explicație în acest material. Ca un bonus!

Am observat în ultimul deceniu o preocupare aparte a oamenilor asupra acestei specii – spre consum mai din în ce mai crescut!

Știați că…

…tonul conține concentrații de mercur de 1000 de ori mai crescute decât speciile din jurul lor?

…tonul albacore din conserve conține aproximativ 0.32 de părți pe milion de mercur (ppm, unitatea de măsură a concentrației ce reprezintă concentrația substanței diluate într-o soluție de apă), iar tonul conservat, aproximativ 0.12 părți pe milion de mercur?

 Cu toate acestea, consumul în cantități normale – dacă unei persoane de 50 kg i se recomandă să consume ton de tip albacore o dată pe lună, unei persoane de 100 kg acest consum se poate face odată la jumătate de lună- este sigur din acest punct de vedere. (2)

 Recomandările Food and Drug Administration (FDA) și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)  includ evitarea consumului de ton în timpul sarcinii – însă consumul din conservă al tonului e sigur pentru gravide. (3)

Despre acizii grași omega-3 și speciile de pește „safe”

Dacă doriți totuși pentru un plus de proteine și acizi grași de tip omega-3, precum și siguranță alimentară în noile schimbări (climatice, când poluarea este peste tot etc), încercați să înlocuiți consumul de ton *albacore și alte specii de pești (prădătoare) cu somon, hering, sardine sau anșoa – aceștia se află pe o treaptă joasă în lanțul trofic acvatic.

Efectele mercurului asupra organismului

Dacă la analizele de sânge speciale – cereți  analiza nivelului de mercur – această toxină are niveluri crescute, poate să dureze cel puțin o jumătate de an până nivelurile devin sigure sau scad.

Efectele mercurului asupra copiilor și chiar dezvoltării lor din timpul sarcinii sunt variate – de la dificultăți de învățare, paralizie cerebrală, la surditate sau orbire, în timp ce consecințele asupra organismului adulților se referă la fertilitate *infertilitate adică și o presiune a sângelui oscilantă. (5)

Alimentația și preocupările OMS

La cea de-a 42-a Sesiune a Comisiei Codex Alimentarius din Geneva, de la începutul lunii Iulie din acest an, Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a avut pledoarii despre două aspecte de sănătate publică:

-mâncarea este esențială pentru sănătate, în timp ce

-malnutriția, alimentele ce provin din surse nesigure, dar și dietele  considerate a fi nesănătoase de lumea medicală și nutriționiști reprezintă a treia cauză de deces în lumea întreagă. (4)

Despre Deciziile adoptate în urma Sesiunii și planurile de acțiune pentru perioada 2020-2025, puteți citi în următorul material. (6)

Surse

  1. https://www.nature.com/articles/s41586-019-1468-9
  2. https://www.fda.gov/food/metals/fdaepa-2004-advice-what-you-need-know-about-mercury-fish-and-shellfish
  3. https://www.who.int/ceh/capacity/food.pdf
  4. https://www.who.int/foodsafety/en/
  5. https://www.who.int/en/news-room/fact-sheets/detail/mercury-and-health
  6. https://www.who.int/foodsafety/areas_work/food-standard/CAC42/en/

Acest articol a fost vizualizat de 433 ori.

Related Posts

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.