Invitatie la seminar despre slabire, sambata, ora 17, Sala Palatului
Sambata, 2 iulie va invit la un seminar despre slabire, pe care il voi sustine in cadrul No Limits Woman – cel mai mare eveniment dedicat femeilor din Romania, la Sala Palatului, Bucuresti.
Seminarul meu va incepe la ora 17 si se numeste “Ghid RAPID pentru SLABIT – Cum sa arati senzational in aceasta vara!”. Pentru a participa trebuie sa va inscrieti aici (dar cred ca se va putea intra si fara inscriere prealabila).
Daca iti place sa ai grija de sanatatea ta, daca iti plac la nebunie cosmeticele, accesoriile si hainele, sau esti o iubitoare de moda, No Limits Woman este ceea ce cauti: un eveniment pentru femei si despre femei: expozitie cu vanzare, workshop-uri, ateliere de creatie.
Pentru ca o femeie independenta este o femeie frumoasa si sanatoasa. No Limits Woman a pregatit o gramada de surprize pentru tine: servicii medicale, produse de ingrijire personala, saloane de infrumusetare, spa, fitness, accesorii si imbracaminte, confectii, bijuterii, cadouri, parfumuri, articole sportive, servicii matri mon iale, decoratiuni interioare, sau cluburi pentru femei, produse naturiste si terapii complementare, centre de remodelare corporala, cursuri diverse, carti de dezvoltare personala, coaching, psihologie.
Workshopuri sustinute de diversi specialisti.
Centrul de psihologie si dezvoltare personala BMS ofera in perioada festivalului consultatii psihologice gratuite pe urmatoarele teme
- slabire cu ajutorul psihologiei pentru persoanele care mananca excesiv pe fond emotional
- depresie, anxietate, fobii, atacuri de panica
- psihosomatica sau cum somatizam ceea ce gandim
- imbunatatirea relatiei de cuplu
- gasirea unui partener de cuplu potrivit
- antrenament pentru success – cum sa-mi indeplinesc obiectivele prin folosirea resurselor proprii
Vara, anotimpul perfect pentru slabire
Vara este anotimpul cel mai potrivit pentru a da jos cateva kilograme. Fructele si legumele se gasesc din belsug, iar din cauza temperaturilor ridicate suntem nevoiti sa bem mai multe lichide, lucru care ne ajuta sa slabim. In ciuda acestor avantaje, tot trebuie sa facem unele sacrificii pentru a avea o silueta de invidiat atunci cand mergem la plaja.
Virusul alergarii
Am mai scris eu despre acest “virus”, cu care m-am infectat si eu in urma cu cativa ani. Este un virus foarte puternic, care poate da forme foarte grave de “boala”, cu manifestari dintre cele mai variate.
O sa va prezint 2 cazuri demne de “textbook”
Cazul 1 – Andrei Rosu, alergator pe 7 continente
In primavara trecuta, cand l-am cunoscut pe Andrei, nu alergase niciun maraton. A venit la mine sa discutam probleme de nutritie. Se pregatea pentru Maratonul Polul Nord. O chestiune costisitoare si obositoare. L-am privit usor suspicios, trebuie sa recunosc. Dar nu stiam ca omul de nebun de-a binelea si ca acela a fost doar inceputul.
Andrei a alergat acel maraton la Polul Nord, fiind primul roman care a facut asta si la scurt timp a anuntat un proiect prin care va alerga cate un maraton pe fiecare continent. Treaba din nou dificila si costisitoare. Dar pentru ca i s-a parut prea usor, a ales cele mai grele maratoane din lume – Sahara, Antarctica, Everest, un desert din Australia, niste munti din Alaska… doar pe luna nu a ajuns.
Si asta nu a fost tot. Dupa ce a alergat maratonul din Antarctica, a doua zi a alergat si ultramaratonul de acolo, 100 km, anuntand un nou proiect – 7 ultramaratoane pe 7 continente.
Si stiti ceva? Andrei tocmai a terminat proiectul cu cele 7 maratoane pe 7 continente si a bifat deja vreo 3 sau 4 ultramaratoane.
Puteti citi despre toate acestea pe blogul sau – http://andreirosu.wordpress.com/
De la fiecare concurs mi-a trimis cate o poza cu Ro Club Maraton, unde este si el membru si ne onoreaza faptul ca avem un coleg care face parte acum din clubul foarte exclusivist al alergatorilor care au bifat 7 continente.
Ceea ce este de admirat, pe langa alergarea in sine la atatea maratoane si ultramaratoane in decurs de doar 1 an si putin, este capacitatea de organizare, puterea de a convinge atatia sponsori sa il sustina, campania de presa si mai ales increderea ca poate reusi sa duca la bun sfarsit acest proiect. Ca fapt divers, Andrei lucreaza la o banca si are un copil mic (si altul pe drum). Deci nu este Superman si nici fiul lui Patriciu.
Felicitari pentru o realizare admirabila!
Cazul 2 – 4 alergatori traverseaza Romania in alergare
Acest proiect se desfasoara acum, zilele acestea. Se numeste TransRomania Run si este initial de unul dintre cei mai experimentati ultramaratonisti romani, Serban Chiurlea, despre care eu am mai scris aici. El este poate cel mai virusat alergator din cati am cunoscut, asa ca nici nu m-am mirat cand am citit despre proiectul sau.
Si cum ii sta bine unui virus, acesta s-a transmis rapid si altora, asa ca Serban nu a plecat singur in traversarea Romaniei, ci impreuna cu alti 3 temerari. Doi dintre ei sunt colegi de club si prieteni – Gabriel Solomon si Daniel Musat. Pe cel de-al 4-lea nu il cunosc, dar il salut pe aceasta cale.
Proiectul este simplu – s-au apucat sa traverseze Romania de la Constanta la Vama Bors, adica vreo 800 km, alergand in etape zilnice de 50-60 km. Fiecare este insotit de o persoana cu masina, care are grija de el – alimente, hidratare, schimburi, masaj, incurajare etc.
Daca nu ma insel, azi e a 6-a zi. Le tin pumnii sa termine cu bine!
Puteti citi relatari zilnice pe http://www.gabrielsolomon.ro/
Poate va intrebati de ce fac oamenii acestia, astfel de eforturi… Cui foloseste? Care este scopul?
N-am raspunsuri. Nici eu nu ii inteleg pe deplin, dar le respect alegerile. Cred ca asa trebuie sa procedam toti cu cei din jur. Fiecare isi face alegerile lui in viata si atata timp cat nu deranjeaza pe nimeni, trebuie sa ii acceptam.
Probabil ca pe ei asta ii face mai fericiti, le da mai multa incredere in sine, le deschide niste perspective, ii linisteste, ii ajuta sa se impace cu ei insisi.
La o scara mult mai mica si nici pe departe asa spectaculoasa, peste 2 zile voi face si eu o nebunie, generata tot de acest virus al alergarii.
Despre slabit si Da jos burta! la Antena 2
Am raspuns invitatiei de a povesti despre slabit si programul Da jos burta! la emisiunea “Traieste sanatos!” la Antena 2:
Un nou portal ce reuneste salile de fitness din Bucuresti
Agentia de publicitate TRIUMF (www.triumf.ro) lanseaza un nou portal: Salabucuresti.ro
Portalul http://www.salabucuresti.ro/ grupeaza majoritatea salilor de sport si centrelor de tratament din Bucuresti. Astfel, portalul Sala Bucuresti este impartit in 5 categorii:
- Fitness (Sali de fitness, antrenori personali)
- Aerobic (Sali de aerobic: zumba, pilates, tae bo, etc)
- Cursuri dans (Sali de dans, scoli de dans)
- Sporturi (fotbal, bowling, tenis de camp, etc)
- Centre de tratament (kinetoterapie, acupunctura, clinici private, etc)
Categoriile sunt concepute in asa fel incat utilizatorii sa poata parcurge rapid paginile pentru a gasi ceea ce ii intereseaza, respectiv cea mai apropiata sala de sport/ clinica de tratament.
In completarea necesitatilor unui portal sportiv, http://www.salabucuresti.ro/ contine atat o sectiune de suplimente, unde sunt promovate cele mai noi suplimente de pe magazinul online Farmavit (www.farmavit.ro), cat si o sectiune de articole sportive.
Intra pe www.salabucuresti.ro si convinge-te cat de usor poti sa gasesti orice sala de fitness, aerobic, dans,sporturi sau centru de tratament. Tot ce trebuie sa faci este sa selectezi sectorul si zona si iti vei gasi imediat cea mai apropiata sala de tine! SUCCES!
Cateva idei despre steroizi anabolizanti si nutritia sportivilor
Un interviu pe Hotnews.ro despre steroizi anabolizanti – http://medlive.hotnews.ro/dr-serban-damian-nutritionist-sportiv-culturismul-competitional-nu-mai-are-nicio-legatura-cu-sanatatea.html
Si un alt interviu despre nutritie sportiva – http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/Ce_mancam_atunci_cand_facem_sport_0_503350218.html
Moartea unui campion
Moartea culturistului Viorel Ristea a facut valuri in presa. De acolo am aflat si eu. M-a tulburat foarte mult aceasta veste, pentru il stiu pe Viorel de foarte multi ani, de pe vremea cand scriam la revista Culturism&Fitness. Ultima data ne-am intalnit in aceasta iarna, cand mergeam la World Class InCity, unde venea si Viorel pentru a se antrena sau pentru a-i antrena pe altii. Am aflat atunci ca este unul dintre cei mai bine cotati antrenori personali din lantul de sali World Class, avand cele mai multe contracte de PT. Nu m-a mirat acest lucru, pentru ca Viorel era un om placut, inteligent, amuzant, un bun profesionist si sportiv impresionant prin masa musculara foarte mare. Mi-a spus atunci ca se antreneaza pentru un concurs important in SUA. Cine isi putea imagina ca lucrurile vor lua aceasta turnura?
Realitatea este ca sportul de performanta, iar culturismul este in top, predispune la exagerare. Din punctul meu de vedere, culturismul competitional, mai ales cel la nivel profesionist, nu mai are nicio legatura cu sanatatea, sportul de intretinere, stil de viata sanatos si alte notiuni din acestea, care pana la urma au rolul de a ne netezi drumul catre o viata lunga si lipsita de probleme de sanatate.
Chiar daca eu nu am fost culturist (ce am facut eu in viata mea se poate numi cel mult fitness), am stat printre ei, am avut si am prieteni printre culturisti (unii dintre ei fosti campioni), am studiat aceasta ramura sportiva si am scris despre ea. Asadar stiu cu ce se mananca si imi dau seama ca, din pacate, foarte multa lume nu intelege unde este limita dintre normal si excesiv. Nu este o linie bine trasata, ci mai curand o zona gri, in care daca inaintezi mai mult decat trebuie, risti sa nu te mai poti intoarce. Si vorbim aici despre doping, cure severe (de crestere si scadere in greutate), deshidratare inainte de concurs, antrenamente distructive. Am vazut oameni care si-au distrus iremediabil sanatatea, trecand de limita in care culturismul inceteaza sa mai fie un sport.
Nu stiu exact ce facea Viorel si nici nu vreau sa emit pareri. Imi pare doar foarte rau ca n-a stiut sa se opreasca la timp. Nu merita soarta asta. Dumnezeu sa-l odihneasca…
Am fost solicitat de diverse publicatii si televiziuni sa dau declaratii pe marginea acestui subiect trist. Am acceptat doar pentru ca nu vreau sa ajunga la exagerarile clasice ale presei, care exploateaza orice eveniment, uneori tragand niste concluzii total aiurea despre o persoana, despre un eveniment sau despre un sport, ca in cazul de fata.
Aici puteti citi ce s-a scris in Evenimentul Zilei.
Despre “Da jos burta!” pe la televiziuni
PR-ul nostru de la MH face o treaba foarte buna. De cand se organizeaza Da jos burta! (adica de 6 ani), niciodata n-a beneficiat de atata promovare. Rog boss-ii de la MH sa ii mareasca salariul
La Dolce Sport:
La B1TV:
Mahmureala – exista solutii?
Macar odata in viata, cei mai multi dintre noi au suferit de aceasta ingrozitoare “maladie” numita mahmureala
Despre acest subiect intr-un interviu pentru Antena 1:
Un om care a reusit!
Pe Alexandru Ghica l-am cunoscut anul trecut, cand a fost selectat pentru a participa la cea de-a 5-a editie a concursului “Da jos burta!”, organizat de revista Men’s Health. Evolutia lui a fost buna, dar nu iesita din comun. A terminat concursul cu 8,5 kg mai usor, insa inca departe de greutatea normala. Ne-am despartit spunandu-i, ca si celorlalti, ca lupta trebuie sa continue. De atunci n-am mai discutat, insa anul acesta, in plina editie numarul 6 a concursului “Da jos burta!”, Alex m-a contactat si mi-a aratat fotografiile lui recente. Am fost uimit si incantat in acelasi timp. Transformarea lui este un exemplu nemaipomenit si m-am bucurat ca a fost de acord ca imi acorde un interviu si sa impartaseasca si altora experienta lui.
Nu vreau sa se inteleaga gresit: nu prezint acest caz ca pe o reusita a mea. 99,9999% este reusita lui si il felicit din toata inima pentru asta. Sunt totusi bucuros ca am contribuit si eu la transformarea lui.
Care a fost greutatea maxima pe care ai avut-o? Cum ai ajuns in aceasta situatie?
Greutatea maxima pe care am avut-o a fost de 125 kg, pe care o aveam in clasa a 12-a, si anume in 2007. Povestea ingrasarii mele si a problemelor cu greutatea incepe de cand eram copil. La 6 ani eram un copil perfect normal, insa am suferit doua operatii la ambii rinichii (una la 6 ani, alta la 10 ani) si drept urmare efortul a fost interzis pentru mine o bucata buna de timp, care a dus la ingrasarea mea din copilarie. De la 8 ani am inceput sa fac karate si baschet, chiar daca am intrerupt antrenamentele pentru a doua operatie, pe urma cand am primit acordul medicului am reinceput. Odata cu cresterea in inaltime, si cu sportul activ in viata mea, la 14-15 ani aveam o greutate normala, pe care am mentinut-o pana aproape de varsta de 17 ani, moment in care viata mea a luat o intorsatura grava, am schimbat stilul de viata, am renuntat la sport si la sala de forta, m-am apucat de fumat, aveam masina si numai cu ea ma deplasam, am inceput sa mananc si mai prost, si mai mult, cu precadere noaptea, asa ca la varsta de 18 ani am ajuns la greutatea de 125 kg, greutate pe care am dus-o pana pe la 19 ani.
In clasa 12-a, urmand exemplul unui coleg care slabise, am tinut un regim disociat, si timp de 3 luni am slabit 25 de kg, fara sport, ca rezultat o buna parte din masa musculara a disparut. Insa, neschimbandu-mi stilul de viata si modul de gandire, am luat 10-15 kg relativ repede si pe care le-am mentinut pana pe la 20 de ani. La un momentat, dorind iar sa mai slabesc, mi-a ajuns in maini “renumita” pastila chinezeasca de slabit, astazi interzisa. A fost foarte eficienta, am slabit 15 kg in aproape o luna, in mare parte nemancand nimic, iarasi din masa musculara s-a taiat iar, iar efectele secundare m-au facut sa lesin pe terenul de baschet, plus depresii cand totul era perfect, insomnii si lista poate continua. Evident ca dupa incetarea administrarii pastilei am pus la loc 15 kg in cateva luni, ceea a dus la greutatea de 116-117 kg in februarie 2010.
Care era reactia celor din jur atunci cand aveai acea greutate?
Reactia celor din jur era interesanta: in liceu imensitatea mea era impresionanta, ca nu aveam numai grasime, eram mai mult masiv. In perioada facultatii mi se aducea la cunostinta faptul ca eram gras de catre familie si unii prieteni, din pacate nu s-a facut atat de mult misto de mine pe cat ar fi trebuit.





