Isteria împotriva carbohidraților a ajuns să mă isterizeze și pe mine. Cum să convingi un pacient că nu trebuie să se ferească de carbohidrați ca de necuratul, când el a citit în surse de mare valorare precum feisbucul că dieta keto este cea mai bună, că nu ai cum să slăbești dacă nu elimini orice urmă de de carbo și alte minuni de genul acesta…

Dar, în fine, am învățat că de multe ori e bine să cedezi și să nu încerci să explici cuiva care oricum nu va accepta explicațiile tale.

De fapt, vreau să vă mai povestesc despre un studiu prezentat la ISENC14, realizat de un grup de cercetători din Australia și Anglia (care chiar există…). Studiul, chiar dacă nu este unul spectaculos, poate fi considerat important pentru că mai adaugă un element la normalitate, în condițiile în care moda actuală în “diete” este cea despre care aminteam.

Preocuparea pentru slăbit este tot mai mare, în condițiile în care prevalența excesului ponderal este de aprox.45% și s-a dublat în ultimii 30 de ani. Una dintre problemele pacienților obezi este sarcopenia, adică pierderea masei musculare, ceea ce are implicații serioase asupra bunei funcționări a organismului. În curele de scădere în greutate, principala provocare este cum să pierzi masa de grăsime păstrând cât mai mult din masa slabă, prevenind efectele nocive ale inactivității și bolile metabolice asociate cu vârsta. Una dintre controverse este legată de compoziția în macronutrienți a regimului adoptat – care este proporția optimă care conduce la scăderea în greutate și modificarea adecvată a compoziției corporale?

În acest studiu s-a urmărit efectul regimurilor cu procent mare de proteine (30% din totalul caloric) asupra compoziției corporale, compoziției corporale și a unor parametri fiziologici în decursul a 16 săptămâni (restricție energetică 250 kcal/zi + deficit suplimentar de 250 kcal prin antrenament cardio sau de forță). În studiu au fost implicați 115 supraponderali și obezi (vârstă medie 47 ani, greutate medie 91 kg, IMC mediu 33). Aceștia au fost distribuiți aleator în 3 grupe: hiperproteic, moderat carbo (40% carbo, 30% proteine, 30% lipide); hiperpoteic, hipercarbo (55% carbo, 30% proteine, 15% lipide); control (55% carbo, 15% proteine, 30% lipide). Regimurile hiperproteice au fost obținute prin creșterea consumului de lactate. Dintre participanți, 89 au parcurs toată perioada și indiferent de grupul din care au făcut parte, scăderea în greutate a fost de 7,7±3,2 kg masă adipoasă, cu o creștere de 0,5±1,8 kg masă slabă. Atât circumferința taliei, cât și raportul talie-șolduri au scăzut semnificativ. În plus, s-a obținut o îmbunătățire a forței maximale pentru o repetate (28±13%), aportul maxim de oxigen (0,2±0,2 L/min, 12±10%), insulinemia a jeun și toleranța la glucoză, în toate grupurile.

Concluziile studiului au fost:

1. independent de compoziția regimului alimentar s-a obținut o reducere semnificativă a masei adipoase, cuplată cu menținerea masei slabe și îmbunătățirea parametrilor de sănătate

2. atunci când aportul de proteine ajunge la valoarea RDI sau o depășește, se poate obține o ameliorare a compoziției corporale în condițiile unei restricții energetice moderate

3. restricția carbohidraților per se nu este necesară pentru a se obține modificări ale compoziției corporale, ai parametrilor fiziologici sau ai factorilor de risc pentru obezitate