Care sunt cele mai frecvente erori pe care părinții le întreprind în alimentația copiilor?

Erorile sunt de natură cantitativă și calitativă. Cele de natură cantitativă se referă așa cum spune și denumirea la cantitatea de alimente (respectiv calorii) care îi este oferită copilului. În general se greșește oferind prea mult copilului, ceea ce conduce la exces ponderal. În familile sărace se poate întâmpla și invers, ajungând la malnutriție și subpondere.

Erorile calitative sunt de asemenea frecvente. Aici vorbim de alegerile alimentare greșite, iar dintre acestea, cele mai frecvente sunt excesele de zaharuri și grăsimi, mai concret dulciuri, prăjituri, produse de patiserie, sucuri, paste, pâine, dar și mâncare fast food. Toate acestea îi aduc copilului un aport energetic prea mare, și în același timp prea puțini nutrienți de bună calitate. Se ajunge astfel la obezitate și diverse carențe vitaminice.
Mai există și greșelile de comportament alimentar – mâncatul pe fugă, la televizor, izolat de familie, dezordonat. Aceste greșeli țin de educație și de interesul părintelui pentru copilul său.

Cum se pot obișnui copiii cu un regim de viață sănătos și cum pot fi înlăturate deprinderile alimentare greșite?

Dacă din primele zile ale diversificării i se oferă copilului alimente sănătoase, dacă părinții îl cresc cu un regim alimentar echilibrat și îl feresc de tentații, dacă îl educă în spiritul unei alimentații corecte, copilului i se va părea foarte natural să mănânce într-un anumit fel. Este foarte important ca părinții să urmărească mediul în care pătrunde copilul, influențele din exterior (de genul bunici, alte rude, prieteni, grădiniță etc.). Dacă observă că acestea nu sunt conforme cu educația alimentară pe care încearcă ei să o imprime, trebuie să găsească soluții pentru a limita accesul copilului la mediul neprielnic.
Deprinderile alimentare greșite se corectează cu calm și blândețe, nu cu pedepse, amenințări și bătăi. Trebuie să se apeleze la capacitatea de înțelegere a copilului și diverse trucuri pentru a-i distrage atenția de la acestea. Nu există o soluție standard. Fiecare părinte este dator să găsească cea mai bună cale pentru copilul său.

Este recomandat copiiilor un regim lacto-vegetarian? Și dacă da, de la ce vârstă și în ce împrejurări?

Copiii pot să se dezvolte normal și cu un regim lacto-vegetarian, însă nu este neapărat cea mai bună alegere. Carnea este un aliment hrănitor și util prin aportul mare de proteine de calitate. Peștele în mod particular are proprietăți deosebite în dezoltarea sistemului nervos al copiilor și dea ceea trebuie să exite în meniul acestuia. Totuși, dacă părintele ține neapărat să își crească copilul ca lacto-vegetarian, trebuie să îi ofere acestuia suficiente surse de proteine, absolut necesare pentru buna dezvoltare – brânzeturi, lapte, iaurt, cereale, fasole, mazăre, linte. Ar fi util să îi introducă în alimentație și ouă măcar odată pe săptămână.

În etapele de creștere ale copilului ce alimente trebuie oferite astfel încât să fie obișnuit cu un regim echilibrat?

Legumele și fructele sunt deosebit de utile în alimentația copilului. Ele sunt principalele surse de vitamine și minerale. Trebuie să luptăm pentru a ne convinge copiii să le accepte, iar aceste deprinderi trebuie să se implementeze de la vârstă mică. Cerealele sunt utile, însă trebuie evitate cele cu adaos de zahăr (pentru mic dejun), pentru că aduc multă energie și sunt sărăcite în fibre. Lactatele sunt necesare ca surse de proteine de bună calitate și calciu. Peștele este un alt aliment foarte util, iar carnea rămâne o sursă utilă de proteine și minerale.
Cert este că după o perioadă de educare alimentară (stabilirea unui orar al meselor), copilul va învăța singur cât și când poate să mănânce. În timp, aceștia vor evalua și opțiunile unei alimentații sănătoase, vor putea selecționa anumite alimente, obișnuindu-se cu deprinderile alimentare familiale.