“Consumul excesiv de sare, zahar si alcool dauneaza grav sanatatii.” Cu totii am auzit cel putin o data in viata indemnul rostit pe un ton serios fie la televizor, fie la radio. Cati dintre noi am luat totusi in considerare ceea ce incercau sa se avertizeze acei crainici in timp ce ne indreptam voios spre solnita, presarand un strat alb destul de gros deasupra unei farfurii cu mancare? Multa cerneala a curs pe baza posibilelor cauze si factori declansatori ai hipertensiunii arteriale, si mult accent s-a pus pe legatura dintre sare, o alimentatie bogata in sare si aceasta afectiune. Un articol publicat de catre cercetatorii de la Scoala de Medicina a Universitatii din Boston vorbeste despre conceptia larg-raspandita conform careia hipertensiunea este rezultatul excesului de sare care produce cresterea volumului sanguin, exercitand o presiune suplimentara asupra arterelor. Publicat online in “Jurnalul de Hipertensiune”, studiul demonstreaza ca excesul de sare stimuleaza sistemul nervos simpatic sa produca adrenalina, inducand constrictia arterelor si, pe cale de consecinta, hipertensiune arteriala.

Scopul cercetarii a fost de a corecta un concept eronat care a rezistat vreme de multi ani, chiar daca dovezile stiintifice au indicat semne clare ca ceea ce eram cu totii obisnuiti sa credem nu era tocmai in conformitate cu realitatea. Termenul de “volum expandat al hipertensiunii” se refera la acel tip de hipertensiune provocata de excesul de sare care conduce la retentia de fluide suplimentare in sistemul circulator arterial, inducand o crestere in volumul de sange si marind astfel presiunea asupra peretilor arterelor. Totusi, cercetarea a aratat faptul ca acele boli care sunt caracterizate de catre expansiunea volumului de sange din alte motive, cum ar fi secretia excesiva de hormon antidiuretic sau de catre excesul de zahar din sange nu cauzeaza o crestere a tensiunii arteriale, deoarece fluidul in exces este retinut prin “largirea” capilarelor si a venelor.

Sistemul circulator al corpului este un sistem vascular foarte flexibil ce are capacitatea de a deschide capilare noi si de a largi venele pentru a gazdui un volum crescut de fluide. Avand la baza o cercetare axata pe numeroase studii, cercetatorii au demonstrat faptul ca mecanismul hipertensiunii care rezulta ca urmare a consumului excesiv de sare, dar si a retentiei acesteia in organism stimuleaza sistemul nervos simpatic din creier astfel incat acesta sa creasca productia de adrenalina. Adrenalina suplimentara care circula astfel prin organism produce constrictia arterelor, astfel incat are loc o scadere a volumului circulator si o rezistenta a fluxului sanguin. Activitatea suplimentara a sistemului nervos simpatic – care este parte a unui sistem nervos autonom care ajuta la mentinerea homeostazei corpului – a fost recunoscut la nivel clinic ca si o caracteristica a hipertensiunii care insoteste insuficienta renala. Insuficienta renala este unul dintre cele mai concludente exemple de presiune arteriala crescuta din cauza retentiei excesive de sare. Diureticele, acele substante care stimuleaza procesul de formare a urinei si care indeparteaza excesul de sare sunt folosite adesea in scopul de a trata acest tip de hipertensiune. Cu toate acestea, studiul ofera dovezi convingatoare ca sistemul nervos central ar trebui sa reprezinte directia principala de studiu pentru investigatii suplimentare asupra tratamentelor viitoare menite a ajuta bolnavii de hipertensiune.

Rolul si implicarea acestor descoperiri in tratarea optima a hipertensiunii in acele cazuri de hipertensiune care sunt asociate cu insuficienta renala nu ar trebui sa includa doar diuretice, ci si medicamente care sa blocheze sistemul nervos simpatic, potrivit acelorasi cercetatori.

Iata aici alte considerente despre alimentatia persoanelor cu hipertensiune arteriala:

Si materialul difuzat la CSID: