Dieta și practicile dietetice afectează în mod diferit sănătatea mintală în rândul adulților tineri comparativ cu adulții în vârstă, potrivit noilor cercetări¹ efectuate de echipa din Universitatea Binghamton (Statele Unite ale Americii).
Cu alte cuvinte, maturizarea creierului poate să nu se finalizeze până la vârsta de 30 de ani, ceea ce poate explica controlul emoțional diferit, mentalitatea și reziliența dintre adulții tineri și adulții maturi.

Cercetătorii din Binghamton au efectuat un sondaj anonim pe internet, cerând oamenilor din întreaga lume să completeze chestionarul Food-Mood (sau FMQ), în care au fost făcute asocieri cu neurochimia și neurobiologia.

Astfel, analizând datele folosind analiza regresiei pentru a evalua relația dintre variabilele alimentatie (ce consumau persoanele tinere și cele în vârstă), exercițiul fizic și distresul psihic, aceștia au constatat că starea de spirit în cazul adulților tineri (persoanele respondente care aveau 18-29 ani) pare a fi dependentă de alimente care sporesc biodisponibilitatea precursorilor neurotransmițători și a concentrațiilor în creier (în special în cazul consumului de carne, iar acest rezultat a fost corelat și cu realizarea activității fizice).

Cu toate acestea, starea de spirit a adulților maturi (indivizii de peste 30 de ani) poate fi (mai) dependentă de alimente care cresc biodisponibilitatea antioxidanților (cum sunt fructele) și absența alimentelor care activează necorespunzător sistemul nervos simpatic (spre exemplu cafeaua, substanțele care afectează indicele glicemic și chiar „uitarea” sau „săritul” micului dejun).

Tot legat de sănătatea mintală, recent a fost publicat un studiu  transversal² american care a folosit date din Studiul Național de Sănătate și Nutriție (NHANES), ce s-a desfășurat în perioada 2009-2014. Modelele de regresie logistică și modelele spline cubice restricționate (modele flexibile) au fost aplicate pentru a examina asocierile între aportul total de zinc, fier, cupru și seleniu cu depresia – sau dacă există legătură între alimentele care aduc un aport de minerale și această boală cronică. Astfel, 14.834 de adulți în vârstă de peste 18 ani (7399 de bărbați și 7435 de femei) au fost incluși în studiul de care pomenesc. Cantitățile totale de zinc, fier, cupru și seleniu au fost invers asociate cu depresia în modelul neajustat și modelul ajustat la vârstă și sex. Ratele de probabilitate ajustate multivariat cu intervale de încredere de 95%  ale depresiei au fost de 0,68 (0,49-0,94) și de 0,46 (0,32-0,67) pentru cea mai mare comparativ cu cea mai joasă quartilă a aportului de cupru și seleniu. De asemenea, asocierile inverse cu depresie au fost semnificative din punct de vedere statistic pentru quartila a treia față de cea mai joasă quartilă raportându-ne la cantitatea de zinc total (OR: 0,70; IÎ 95%: 0,49-0,99) și consumul de fier (OR: 0,66 95% CI: 0,50-0,87).

Concluzii

Alimentația afectează în mod diferențial sănătatea mintală a adulților tineri față de adulții maturi.

Starea de spirit a adulților tineri pare a fi sensibilă la acumularea de substanțe chimice din creier.

Consumul regulat de carne duce la acumularea a două substanțe chimice din creier, serotonină și dopamină, cunoscute ca fiind neurotransmițătorii responsabili de starea de spirit.

De asemenea, exercițiul regulat conduce la acumularea acestor și a altor neurotransmițători. Cu alte cuvinte, adulții tineri care au consumat carne (roșie sau albă) mai puțin de trei ori pe săptămână și nu au făcut sport (de cel puțin trei ori pe săptămână) au prezentat riscul dezvoltării unor boli care afectau sănătatea mintală.

Surse:

1. http://neurosciencenews.com/aging-diet-mood-8176/
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29232566