De când suntem mici ni se spune de importanța și calitățile laptelui – și e vorba în special de calciu, vitamina D și potasiu.
De altfel, ghidurile1 dietetice pentru americani recomandă ca persoanele cu vîrsta de peste 9 ani să consume în fiecare zi trei porții de lapte, brânză sau iaurt; aceia cu vârsta între 4-8 ani ar trebui să consume 2-1/2 cești zilnic– unde o porție de lapte este o ceașcă de 225 ml.
Noile cercetări2 sugerează că o bacterie găsită în laptele de vacă și carnea de vită poate duce la apariția și manifestarea poliartritei reumatoide în cazul persoanelor care sunt deja predispuse genetic. De asemenea, aceeași bacterie poate fi un factor declanșator comun atât pentru artrita reumatoidă, cât și pentru boala Crohn.
Cercetătorii au analizat mostre clinice din rândul a 100 de persoane cu artrită reumatoidă. Dintre acestea, 78% au prezentat o mutație genetică similară persoanelor cu boală Crohn: gena PTPN2/22. Dintre persoanele cu artrită reumatoidă și cu această mutație genetică, 40% au avut Mycobacterium avium subspecia paratuberculosis (MAP).
„Noi credem că indivizii născuți cu această mutație genetică și care sunt expuși mai târziu la MAP prin consumul de lapte sau/și carne contaminate provenite din bovine infectate prezintă un risc crescut de a dezvolta artrită reumatoidă”, a explicat unul dintre coordonatorii cercetării, Saleh Naser
Specialiștii sunt încântați de această asociere, pentru că nu se stie cauza artritei reumatoide – iar pentru răspunsuri clare există încă un drum lung de parcurs.
Cu toate acestea rămâne o provocare pentru oamenii de știință: de ce MAP este mai predominantă în cazul acestor pacienți – indiferent daca este prezentă pentru că au RA [artrită reumatoidă] sau dacă a provocat RA la acești pacienți?
În acest scop, cercetătorii intenționează să efectueze studii suplimentare, în speranța că rezultatele lor vor fi reproduse și că vor dezvolta linii medicamentoase care să combată MAP sau să o înlăture.
Statistica3 din 2013 despre artrita reumatoidă în Europa și Asia Centrală arata următoarele:
Concluzii
Dr. Simona Simionescu, Medic Rezident, Anul I, Igienă, UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca
Bibliografie
Te-ar mai putea interesa si aceste subiecte: