Cu ce s-a dopat Lance Armstrong. Substanțe și metode utilizate în sporturile de anduranță

ian. 21, 2013 | 11 comments | andriol, ciclism, dopaj, doping, epo, eritropoietina, lance armstrong, sange, steroizi anabolizanti

Lance Armstrong s-a dopat! Deja nu mai este o noutate. Știrea a fost preluată și difuzată peste tot, de când Lance a decis să i se confeseze lui Oprah.
Vestea că sportivul admirat și lăudat de o lume întreagă s-a dopat sistematic ani de zile, a provocat emoții și reacții în rândul celor care au legătură cu sporturile de anduranță. Mă uitam doar la reacțiile printre cei din Romania, care au oarecare tangență cu ciclismul (și cu sportul în general)   – de la dezamăgire și “renegare” a idolului, până la atitudinea “bine că l-au prins pe nenorocit” sau “Lance te vom iubi forever, chiar dacă ai mâncat EPO pe pâine”.

În presa străină se fac tot felul de analize și speculații, se vehiculează scenarii în care se întrevăd implicații politice și bani foarte mulți…

Am citit în urmă cu câțiva ani carțile lui Lance Armstrong și chiar am scris despre ele aici pe blog (aici și aici). M-a impresionat în mod particular lupta lui cu cancerul. În aceste cărți “se jură” de nu știu câte ori că nu s-a atins de substanțe dopante și cum a fost el acuzat pe nedrept de dopaj, dar de fapt este curat și nevinovat… Am citit chiar azi o glumă pe FB, care spune că o librărie din Canada a mutat cărțile lui Armstrong de la secțiunea “non fiction” la “fiction”.

Deci ce să o mai lungesc, încă un duș rece pentru cei (ca mine) care mai cred că mai există valori morale.

De fapt scopul acestui articol este să fac o trecere în revistă a metodelor de dopaj pe care le-a folosit Lance Armstrong și care sunt urmărite în sporturile de anduranță.

Eritropoietina

Dacă în sporturile ce presupun forţă şi muşchi mari, steroizii anabolizanţi sunt cele mai populare metode de a trişa, în sporturile de anduranţă, dopingul cu forme sintetice de eritropoietină reprezintă principala cale prin care se încearcă creşterea performanţelor fizice într-un mod incorect şi potenţial periculos pentru sănătate.
Eritropoietina este un hormon ce se sintetizează la nivelul rinichilor şi care are rolul de a regla producţia de eritrocite (celule roşii) la nivelul măduvei osoase. Epoietina (EPO) este o formă sintetică de eritropoietină, care a fost creată în laborator în 1988 şi este disponibilă ca medicament dedicat pacienţilor cu anemie gravă asociată bolilor renale cronice severe.

În mod natural, când scade concentraţia de eritrocite sau se reduce presiunea oxigenului în sângele arterial, ca în cazul ascensiunilor la altitudine mare, organismul nostru eliberează eritropoietină pentru a stimula producerea de celule roşii. Un număr mai mare de celule roşii în sânge este un avantaj în cursele de anduranţă, cum este şi maratonul, pentru că vor facilita transportul unei cantităţi mai mari de oxigen la nivel celular – o nevoie absolută atunci când e nevoie să se menţină efortul pe durate lungi. Iata de ce, mulţi sportivi de performanţă merg în cantonamente la munte, în special înaintea unor concursuri importante. În mod evident, aceasta este o tehnică acceptată, care nu are nicio legătură cu injectare de EPO – metodă considerată doping.

În urmă cu zeci de ani, s-a constatat că administrarea timp de 6 săptămâni a unui tratament cu EPO creşte cu 5-12% hemoglobina (cea care leagă oxigenul la nivelul eritrocitelor) şi hematocritul (partea de celule roşii din sânge, restul fiind reprezentat de plasmă); această creştere îmbunătăţeşte în mod semnificativ performanţa în sporturile de anduranţă. Totuşi, administrarea în exces şi fără monitorizare medicală, poate conduce la creşterea excesivă a hematocritului, uneori peste 60%. Astfel sângele devine vâscos şi creşte foarte mult riscul de accident vascular cerebral, infarct de miocard şi edem pulmonar. Cele mai multe cazuri de decese asociate cu abuzul de EPO au fost constatate la ciclişti de performanţă.
EPO nu poate fi detectat în urină, de aceea se foloseşte ca marker hematocritul (care este o analiză uzuală, pe care o facem în mod curent la orice control medical de rutină). Începând cu 1998, limitele maxime acceptate ale hematocritului sunt 50% la bărbaţi şi 47% la femei (în mod normal, valorile la bărbaţi sunt 40-48%, iar la femei 36-42%). Valoarea hematocritului este determinată de profilul genetic, antrenamentul la altitudine şi nivelul de hidratare (în cazul unei deshidratări severe, nivelul plasmei sanguine scade şi astfel pare că hematocritul este mai mare decât ar trebui).

La unii sportivi de performanţă (ciclişti, triatlonişti) s-a constatat o alterare a metabolismului fierului, în sensul că s-au găsit valori foarte mari ale fierului seric (500-1000 ng/l faţă de 100 ng/l cum este normal). Există temerea că acest nivel crescut este o consecinţă a injectării frecvente de produse cu fier, necesar pentru a susţine sinteza crescută de celule roşii, consecinţă a untilizării repetatea a EPO. Excesul de fier este de asemenea nociv, afectând ficatul.

Armstrong a fost acuzat că a folosit diverse metode pentru a evita detectarea: dozaje mici, injectare intravenoasă și transfuzii cu glicerol. În anii ’90 dopajul cu EPO a condus la decesul a 18 cicliști de performanță.

Dopaj cu sânge (transfuzii)

Se folosește pentru a crește numărul de hematii (celule roșii) din fluxul sanguin al sportivului. Sângele se extrage de la sportiv înaintea unui concurs (cu câteva zile) și apoi este reintrodus în orele de dinaintea competiției. În felul acesta crește capacitatea sângelui de a livra oxigen către țesuturile periferice. Concentrația mai mare de hematii în sânge poate îmbunătăți capacitatea aerobă a sportivului, ceea ce îmbunătățește anduranța și refacerea după efort. Nu există niciun test eficient care să poată dovedi dopajul cu sânge. Efecte secundare – creșterea coagulabilității sângelui, risc de accident vascular cerebral și suprasolicitare cardiacă.

Testosteron

Este o substanță cu proprietăți anabolizante, care ajută la dezvoltarea masei musculare și a forței. Doze mici pot fi utile pentru refacerea musculară, în speecial după antrenamente foarte intense. Într-o oarecare măsură ameliorează și anduranța. Andriolul, este un produs ce conține testosteron undecanoat, care se administrează pe cale orală. Acesta intră în sistemul limfatic, fără însă a trece prin ficat. Din acest motiv este preferat, pentru că nu produce efecte secundare hepatice și în același timp este foarte eficient pentru îmbunătățirea performanței. Citeste aici mai multe despre efectele secundare ale dopingului cu steroizi anabolizanti, iar aici un material video.

Hormonul de creștere (hGH)

Cunoscut și ca gonadotropină, se folosește pentru a crește forța și masa musculară, pentru a grăbi refacerea și ca ajutor în scăderea în greutate. Efecte secundare – afectarea vederii, dureri de cap, diabet zaharat, tensiune arterială, insuficiență cardiacă, acromegalie, favorizarea dezvoltării tumorilor.

Cortizon

Acesta este un medicament antiinflamator din clasa corticosteroizilor, care este folosit ca metodă doping pentru că accelerează refacerea după efort, dă senzație de “bine” și “energie”. Efecte secundare: cardiomiopatie, sindrom de tunel carpian, retenție hidrică, slăbiciune musculară, diabet, hipertensiune arterială, dislipidemie (colesterol crescut).

Transfuzii cu ser fiziologic, glicerol și plasmă

Acestea se folosesc pentru a masca un hematocrit mai mare de 50%. Hematocritul este reprezentat de masa de celule roșii. Așa cum spuneam anterior, dopingul cu EPO și transfuziile cu sânge conduc la creșterea numărului de celule roșii, de aceea cei care vor să ascundă acest lucru își fac transfuzii cu ser fiziologic, glicerol sau plasmă, pentru a “dilua” sângele și astfel a ascunde efectul dopingului.

Foto: Sipa Press / Rex Features. Text publicat partial si in revista Alerg.

13 Like

Acest articol a fost vizualizat de ori.

Related Posts

Comments (11)

  1. cristina
    ianuarie 21, 2013

    am tot citit despre Armstrong si inca nu reusesc sa inteleg de ce? multi oameni l-au admirat si au crezut sincer in caliatatile lui fizice si au fost impresionati de intoarcerea lui la sportul de performanta dupa o boala grea.
    pacat ca s-a pretat la astfelde lucruri si minciuni. in final nu mi se pare diferit de un drogat care nu are si reusite in viata, ba chiar mi se pare mai rau. si nu reusesc sa inteleg cum a putut s aisi puna viata in pericol, pentru ca totusi, toate cele de mai sus au efecte nocive asupra sanatatii

  2. Serban Damian
    ianuarie 21, 2013

    Probabil ca atuni cand dai de gustul gloriei si al banilor, nu mai poti sa gandesti rational si incepi sa faci lucruri nesabuite pentru a te mentine acolo sau a avea si mai mult succes, mai multi bani, mai multa admiratie din partea celor din jur…

  3. Hadrian
    ianuarie 21, 2013

    Mai exista valori morale, eu unul asa cred, chiar daca elementul financiar asociat sportului de performanta la nivel inalt face de multe ori ravagii. Eu l-as da ca exemplu pozitiv pe Roger Federer in tenis. Pe fata lui, la multe festitivati de premiere la turneele de Grand Slam, se citesc emotia, bucuria si suferinta, toate autentice, desi are in spate atatea si atatea recorduri si milioane de dolari castigate! Mare sportiv, mare caracter! Si ca semn ca speranta n-a murit, uite aici un link din atletism, chiar daca de la un alt nivel: http://www.flotrack.org/coverage/248559-2012-OHSAA-Ohio-Outdoor-Track-and-Field-Championships/video/639975-Meghan-Vogel-helping-runner-finish-at-Ohio-State-Track-plus-interview-Most-Inspirational-Flotracks-Best-of-2012

  4. Serban Damian
    ianuarie 21, 2013

    Da, intr-adevar frumos. Multumesc.

  5. george
    august 28, 2013

    ori esti demagog, ori traiesti in mezolitic domnule Hadrian.

  6. Denis
    august 30, 2013

    Eu zic ca tipul e nebun!Dupa ce a scapat de cancer s.a dopat ca eroul si la fiecare rubrica de mai sus vad o gramada de efecte secundare!Si-a asumat un risc enorm!Nu-l condamn, sunt inca de partea lui si merg pe ideea ca la vremea respectiva el a fost cel mai tare dintre „dopati” !

  7. un oarecare
    mai 27, 2014

    Pana la urma toti sportivii de performanta se dopeaza. Asta nu o spun doar eu ci si agentiile anti doping care isi fac treaba destul de bine. Nu exista sport la care sa nu fi fost prinsi dopati si asta nu din cauza sportiviilor care chiar nu iau de capul lor steroizi dupa un anumit nivel de performanta.

  8. Marius
    iulie 15, 2014

    Vointa pe care a avuto in a concura la aceasta competitie e enorma si faptul ca sa dopat e foarte ciudat. Pare a fi o modalitate de a scapa de „fani”..sa poate trai linistit!

  9. dorin
    noiembrie 17, 2015

    Chiar dacă s-a dopat nu înseamnă că nu a muncit din greu pt rezultatele obtinute.Chiar dacă nu se dopa tot campion era. Încearcați și voi sa va dopati sa vedeți dacă obțineți performanta. Sigur nu veți simți nici o diferență.

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.