O alta perspectiva

mart. 11, 2007 | 1 comment |

Exista lucruri care au puterea sa schimbe, macar putin, felul cum vedem lucrurile.

Tocmai am terminat de citit o carte care m-a impresionat prin mesajul extraordinar de optimist pe care il transmite. E vorba de “O lupta asumata, o cursa castigata”, o carte despre (o parte) din viata lui Lance Armstrong. Toti pasionatii de sport stiu ca Lance este unul dintre cei mai mari ciclisti ai lumii, poate cel mai mare, castigand de 7 ori Turul Frantei. Ceea ce poate nu stiti este ca Armstrong a supravietuit cancerului. Cartea aceasta povesteste lupta lui cu aceasta boala oribila. Nu este o carte cu prea multe valente artistice, e scrisa chiar simplutz, insa “povestea” are puterea sa te faca sa te gandesti mai bine la valoarea vietii si la felul cum ar trebui sa ne bucuram de fiecare clipa.

Lance Armstrong a fost diagnosticat la varsta de 25 de ani cu cancer testicular, cu metastaze in plamani si creier. Sansele lui de supravietuire erau mai mici de 10%, conform statisticilor. Dupa ce a trecut prin 2 ani de chin (interventii chirurgicale, nenumarate cure de chimioterapie) a reusit sa se vindece complet de cancer si ceea ce este extraordinar, a revenit in cursele de ciclism (inainte de boala ajunsese deja foarte cunoscut, cel mai bun titlu al sau fiind cel de campion mondial), si a castigat de 7 ori Tour de France.

In numarul care acum este in pregatire (din MH) veti putea citi povestea unui alt barbat care a infruntat cancerul, l-a invins si trecand prin aceasta experienta care i-a marcat viata, a reusit sa se transforme radical. Nu va spun mai mult, ca sa nu va stric surpriza.

Stau si ma gandesc – e oare nevoie de asemenea experiente traumatizante pentru a realiza ca ne irosim viata cu detalii nesemnificative? Cred ca fiecare dintre noi a avut de-a lungul vietii “momente de revelatie”, momente in care ai brusc senzatia ca toata incrancenarea cu care lupti pentru ceva marunt, toata zbaterea pentru a obtine un lucru oarecare, micile (sau marile) mizerii pe care ti le fac cei cu care interactionezi – pur si simplu nu merita atentie. Imi vine sa zambesc cand imi aduc aminte de astfel de momente!




Acest articol a fost vizualizat de 1.092 ori.

Related Posts

Comments (1)

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.