Migrenele reprezintă dureri de cap de tip cronic, localizate în anumite regiuni ale capului și care pot fi însoțite adesea de tulburări digestive, de tip greață sau vărsături (sau ambele) și uneori chiar de sensibilitate extremă la lumină și sunet, conform definiției dată de specialiștii din Mayo Clinic.

De-a lungul anilor, diverși medici au realizat protocoale, în care au ajuns la concluzia că migrenele pot fi cauzate de mai multe aspecte – de la factori de mediu, genetici și până la cei anatomici, medicamentoși sau hormonali.

Cu toate acestea, noutățile nu încetează să apară și în această arie. Astfel, un studiu din Center for Microbiome Innovation din California-San Diego a demonstrat că de producerea și apariția migrenelor pot să fie responsabile și bacteriile prezente în cavitatea bucală.

Mai precis, echipa a fost condusă de Antonio Gonzalez și analistul programator Rob Knight.

Premisa este explicată pur si simplu de Knight: „Am crezut că pot exista legături între ceea ce oamenii mănâncă, microbioamele lor și experiențele cu migrenele“.

Nitrații, găsiți în ciocolată, carne procesată, frunzele verzi ale vegetalelor și chiar vin sunt transformați în nitriți cu ajutorul bacteriilor din gură – iar acesta este un proces normal, fiziologic. Odată ce nitriții intră în organism, în anumite condiții, pot fi transformați în oxid nitric. Oxidul de azot este recunoscut pentru ceea ce face: ajută la creșterea sănătății cardiovasculare prin îmbunătățirea fluxului sanguin și reducerea tensiunii arteriale. De aceea anumiți pacienți cu patologie cardiacă primesc medicamente care conțin nitrați pentru a trata insuficiența cardiacă congestivă și durerea toracică. Cu toate acestea, dintre acești pacienți, aproximativ 4 din 5 raportează dureri de cap severe ca efect secundar al consumului acestor medicamente. Gonzalez și echipa lui au văzut o potențială legătură și au decis să cerceteze această nouă idee. Echipa a preluat date din Proiectul American Gut, iar dintre toate detaliile, aceștia au analizat probele orale și fecale.

Astfel, aceștia au secvențializat bacteriile găsite în 172 de probe orale și 1.996 de probe fecale ale participanților sănătoși. În plus, fiecare participant la proiect a completat chestionare la începutul studiului, iar o întrebare a constatat dacă acesta a suferit de migrene anterior studiului.

Rezultatele obținute prin tehnologia numită PICRUSt (metodă folosită pentru a examina genele prezente în fiecare dintre probele bacteriene și vine de la „investigarea filogenetică a comunităților prin reconstrucția stărilor neobservate”. Practic e un software conceput pentru a ajuta cercetătorii să înțeleagă funcția genelor luate din eșantioane din lumea reală) au arătat următoarele:

• bacteriile persoanelor care suferă de dureri de cap de tip migrenos nu au diferit de speciile prezente în corpul persoanelor care nu au prezentat astfel de dureri, însă au existat diferențe în abundența unor specii;
• în probele de fecale ale grupului care prezentau migrene a existat o cantitate mică, dar semnificativ mai mare, a genelor care codifică enzimele legate de nitrați, nitriți și oxid de azot;
• bacteriile din cavitatea bucală conțineau și mai multe astfel de gene.

Cu acest studiu, noi (medicii și pacienții, deopotrivă) am găsit o legătură potențială dintre microflora din cavitatea bucală și migrenele, deși rămâne de văzut (prin noi cercetări) dacă aceste bacterii sunt o cauză sau rezultat al migrenei sau, de ce nu, acestea sunt indirect legate în alt mod de aceste migrene.

Articol realizat de Dr. Simona Simionescu, Medic Rezident Anul I, Igienă, UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca

Dupa MedicalNewsToday