Componentii hranei pot avea efecte psihologice si fiziologice benefice, pe langa cele nutritionale. Substantele continute in alimente, care induc in organism efecte fiziologice pozitive pentru sanatate, se numesc “compusi biologic activi”. Alimentele functionale sunt produse, care prin compusii lor biologic activi si consumate in carul unei alimentatii curente contribuie la mentinerea starii optime de sanatate.

Multe din bolile civilizatiei moderne sunt corelate cu un proces celular distructiv numit “stres oxidativ” – afectiunile cardiovasculare (hipertensiune, ateroscleroza), reumatismale (artrite), neurologice (Alzheimer), canceroase, metabolice (diabet, obezitate) si chiar fenomenul de imbatranire.

Antioxidantii sunt compusi de origine endogena si exogena prin care organismul lupta impotriva radicalilor liberi. Antioxidantii sunt fie sisteme enzimatice cu actiune antiradical (superoxid-dismutaza, catalaza, glutation-peroxidaza) existente in fondul natural al organismului, fie substante cu actiune antiradical de provenienta exogena, din alimente (vitamina E, vitamina C, carotenoizii, glutationul, flavonele, polifenolii, seleniul). Alimentele bogate in antioxidanti sunt fructele si legumele proaspete, cerealele integrale, semintele.

 Izoflavonele sunt substante existente in boabele de soia. Previn bolile cardiovasculare, inhiba dezvoltarea unor forme de cancer, diminueaza simptomele menopauzei, contribuie la marirea densitatii oaselor in tratamentele pentru osteoporoza.

Fitosterolii sunt substante de origine vegetala, care au capacitatea de a inhiba absorbtia la nivel intestinal atat a colesterolului ingerat prin dieta, cat si a celui produs endogen. Fitosterolii determina o scadere a nivelurilor de colesterol seric total si a colesterolului “rau”. Se gasesc in special in uleiuri vegetale, cereale (porumb, grau, secara, orz), fructe si legume.

Acidul linoleic conjugat se gaseste in alimentele provenite de la rumegatoare (lapte, unt, carne) – reprezinta o familie de grasimi nesaturate cu efecte antiaterogene, anticanceroase, antiinflamatoare, antifibrotice si de stimulare a sistemului imunitar. In pestele gras de apa rece si in semintele oleaginoase (in, dovleac, alune, nuci) e gasesc grasimi polinesaturate omega-3 cu efect antiinflamator. Consumul acestora limiteaza dezvoltarea unor boli ca artrita reumatoida, maladia Alzheimer, ateroscleroza. De asemenea, stimuleaza sistemul imunitar.

Probioticele sunt microorganisme vii, care administrate in cantitati adecvate confera beneficii pentru sanatatea gazdei. Cel mai cunoscut exemplu – iaurtul. Efectele benefice se resimt la nivelul tractului digestiv, aparatului cardiovascular, sistemului imunitar si ficatului. Ele scad nivelul colesterolului rau si previn dezvoltarea tumorilor canceroase.

Prebioticele sunt compusi sau alimente care contin factori necesari pentru cresterea si metabolismul probioticelor. Se gasesc in paine, usturoi, cicoare, fasole, mazare, anghinare, andive, banane si altele.

Fibrele alimentare sunt acele componente ale fructelor, legumelor si cerealelor, care nu pot fi digerate; ca urmare, trec prin tubul digestiv netransformate. Ele previn ateroscleroza, hipercolesterolemia, diabetul zaharat, obezitatea, constipatia, cancerul.

Vitamina C – Aceasta vitamina exista in mai multe alimente, iar deficitul poate sa apara la fumatori, persoane ce utilizeaza contraceptive orale, au suferit o interventie chirugicala sau au febra.

Vitamina C este importanta in formarea colagenului, o proteina ce se gaseste in tesutul conjunctiv, deci esentiala pentru ligamente, oase si vase de sange. De asemenea, e implicata in metabolismul aminoacizilor, sinteza unor hormoni (catecolamine) si sustinerea absorbtiei fierului din intestin. Ca si in cazul complexului B, suplimentarea cu vitamina C nu aduce beneficii notabile in privinta performantei, decat daca exista un deficit.

 Vitamina E este depozitata in muschi si grasime. Cel mai important rol al vitaminei E este cel antioxidant. Ea distruge radicalii liberi (molecule foarte reactive) care pot sa distruga structurile celulare si sa altereze procesele metabolice. Cea mai mare parte a oxigenului consumat in timpul efortului aerob este utilizat in mitocondrii in procesul de fosforilare oxidativa si este redus la apa. Cu toate acestea, o mica cantitate de produsi intermediari de metabolism univalenti, numiti radicali liberi, pot scapa din lantul de transport al electronilor. Productia de radicali liberi creste dupa eforturi sustinute, deoarece acestia coincid cu distrugeri oxidative ale tesuturilor, avand ca efect accelerarea aparitiei oboselii.

Fibrele musculare sunt echipate cu enzime antioxidante care servesc ca sisteme de aparare. Aportul de antixodanti prin dieta, vitamina E si betacaroten, contribuie la distrugerea radicalilor liberi, blocand efectele negative ale efortului intens.