Evolutia parametrilor fiziologici la o ciclista de performanta

iun. 27, 2019 | 1 comment | Superfit, cardiometabolica, ciclism, estera coteata, performanta, testare

Estera Coteata este una dintre cele mai bune cicliste din Romania. Nu o spun eu, ci rezultatele ei excelente. Este o abonata la podium, iar cariera ei sportiva este doar la inceput. Puteti citi un interviu cu ea pe siteul superfit.ro.

Am cunoscut-o anul trecut, cand a devenit unul dintre sportivii sustinuti de Superfit. I-am oferit testari, acces la antrenamente (izoinertial si respirator) si refacere dupa efort.

Dupa 6 luni de antrenamente, am constatat cu bucurie evolutia parametrilor ei fiziologici si cu permisiunea ei o sa ii prezint aici. Acestia au fost obtinuti in urma testarilor cardiometabolice pe care le-am efectuat in decembrie 2018 si in iunie 2019.

In primul rand iata cele 2 grafice care arata utilizarea substraturilor energetice pe durata testelor de efort (graficul negru este frecventa cardiaca, cel albastru consumul energetic, cel verde consumul de lipide, cel rosu consumul de carbohidrati; valorile sunt obtinute in urma masurarii fluxurilor de O2, respectiv CO2 si volum respirator total).

DECEMBRIE 2018

IUNIE 2019

Ce se poate vedea foarte rapid comparand cele 2 grafice, este ca in decurs de 6 luni, disponibilitatea de utilizare a lipidelor pe durata efortului a facut un salt de la aprox. 130 W la 170 W, cu alte cuvinte organismul ciclistei se poate baza pe lipoliza la o intensitate mai crescuta a efortului, ceea ce reprezinta un avantaj incontestabil, in special in eforturi de durata lunga. Astfel ea va putea parcurge aceeasi distanta intr-un timp mai scurt ca in urma cu 6 luni, ceea ce este exact ce isi doreste fiecare sportiv 🙂

Daca luam ca reper o valoare de 130 W, o sa observam ca in al doilea test, energia utilizata de organism provine in buna parte din grasime, in timp ce la primul test nu se intampla, energia fiind generata doar din glicoliza aeroba.

Ne uitam si la datele de mai jos o sa vedem ca puterea maxima suportata in acest al doilea test a fost cu 75 W mai mare decat la cel anterior. Mai mult decat atat, VO2max a crescut de la 37,7 ml/min/kg la 43,7 ml/min/kg, adica avem o crestere cu 16% fata de valoarea initiala. Rata metabolismului bazal nu s-a modificat semnificativ si asta e foarte bine.

 

Graficul de mai jos ne arata o comparatie a zonelor de efort si vedem foarte clar deplasarea la dreapta a acestora, cu largirea zonei de lipoliza (reprezentata cu verde si galben). Aceasta este una dintre cele mai importante dovezi (de laborator) ale evolutiei unui sportiv de anduranta – evident pe langa imbunatatirea performantelor masurate la antrenamente si concursuri, pe timpii obtinuti.

O sa ne uitam putin si la evolutia parametrilor respiratori, care ne pot da informatii (indirecte) despre intrarea in zona anaeroba. In cadrul acestui tip de test, evolutia VE (ventilatia sau mai pe inteles, “volumul de aer respirat intr-un minut”) ne poate arata momentul cand organismul incepe sa produca energie si in regim anaerob. Pe aceste grafice se poate observa o deflexiune, practic o intrerupere brusca a ritmului de crestere a valorii VE. Unii spun ca e destul de subiectiva aceasta interpretare, insa in literatura de specialitate este recunoscuta ca metoda de lucru. Daca ne uitam comparativ la cele 2 grafice, o sa vedem ca aceasta deflexiune era in decembrie la aprox. 225 W, in timp ce in iunie apare la aprox. 285 W. Putem interpreta acest fenomen ca o adaptare a organismului, cu intrarea in anaerob la o intensitate mai crescuta a efortului.

DECEMBRIE 2018

IUNIE 2019

Un argument suplimentar este adus si de evolutia curbelor VO2 si VCO2, din care putem vedea clar ca momentul in care curba VCO2 intra intr-o crestere mai abrupta, se modifica de la un test la altul. Este practic momentul in care productia de CO2 creste intr-un ritm mai alert, din cauza incercarii organismului de tampona aciditatea interna (musculara), care apare ca efect al producerii de energie in regim anaerob. Deflexiunea VCO2 se produce la aceleasi valori ca in cazul curbei VE. Se poate trage concluzia ca pragul anaerob in cazul sportivei este in jur de 285W, respectiv la 188 bpm. Fata de testul anterior, pragul a crescut mult, totusi valoarea pulsului nu s-a modificat semnificativ (188 bpm vs 191 bpm). In practica, sportiva se va antrena cam la acelasi puls, insa puterea va fi semnificativ mai mare.

DECEMBRIE 2018

IUNIE 2019

Interesanta este si evolutia O2 Puls, care reprezinta volumul de oxigen raportat la frecventa cardiaca, deci cati mililitri de oxigen sunt transportati pe fiecare bataie a inimii. Daca ne uitam comparativ si luam ca referinta o incarcare de 200 W, o sa vedem ca in decembrie valoarea O2 Puls era in jur de 10 ml/bataie, in timp ce la testul din iunie, valoarea la aceeasi incarcare a crescut la 12,5 ml (si cam aici a ramas pana la finalul testului, indiferent de incarcare).

DECEMBRIE 2018

IUNIE 2019

Concluziile sunt evidente: observam o imbunatatire neta a performantelor, atat in regim aerob, cat si in anaerob. Ne bucuram ca am contribuit si noi la aceasta evolutie si speram ca peste alte 6 luni sa vedem o noua crestere!




Acest articol a fost vizualizat de 2.962 ori.

Related Posts

Comments (1)

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.