Maratonul Venetia 2017

Dec 08, 2017 | 0 comments | 2017, alergare, maraton, venetia

Venetia. Imi doream de mult sa ajung in acest oras. Nu neaparat sa alerg aici, ci sa il explorez si sa ma bucur de atmosfera cu totul aparte.

Bineinteles, daca se poate alerga si un maraton, nu pot sa scap ocazia, ca sa imbinam utilul cu placutul. De fapt, ce spun eu utilul… doar placutul cu si mai mult placut. Nu auzisem mare lucru despre maratonul din Venetia, dar n-avea cum sa fie dezamagitor, pentru ca vesticii organizeaza in general concursuri foarte reusite. Am alergat la Roma de doua ori si de fiecare data mi-a placut extraordinar de mult.

Asadar, prin iulie am inceput un nou ciclu de pregatire pentru maraton, dupa ce imi linsesem putin ranile dupa Viena. Perioada verii a fost foarte chinuitoare. Caldura ma ucide si abia ma tarasc la antrenamente. Acum iarna sunt un om fericit; as alerga oricand pe frig, dar pe caldura e moartea pasiunii… Totusi am tras de mine cat am putut. Oricat am vrut, n-am mai reusit sa fac atatea long run-uri ca in primavara si asta s-a cunoscut la concurs. Nu mai zic ca am avut suficiente deplasari prin tara cat sa imi fragmenteze programul de antrenament si sa ma oboseasca.

Cand s-a apropiat maratonul mi-am auto-facut o testare cardiometabolica si deja stiam cam la ce sa ma astept (recunosc ca am intrat rapid in faza de negare cand am vazut ca nu sunt acolo unde imi doream, iar asta m-a cam costat, pentru ca am plecat putin cam tare, iar pe final n-am prea fost bine).

Maratonul este unul relativ neinteresant din punct de vedere al traseului. Lumea se gandeste ca s-ar desfasura chiar in Venetia, insa e un gand amuzant, pentru ca acolo chiar nu ai unde sa alergi. Venetia este un soi de labirint imposibil, pe care cu greu il intelegi. Toti turistii erau cu nasul in harti sau in navigatia pe telefon si chiar asa ajungeai sa te uiti disperat in jur cand nu mai stiai unde sa te duci. Ok, dupa un timp iti dai seama ca exista niste rute majore, care te duc de la un cap al insulei catre celalalt si daca te uiti la indicatoare ai mai putine sanse sa te ratacesti.

(in acesta poze este linia de strat din localitatea Stra)

Sa revin la maraton. In primul rand am fost placut impresionat de kit si expo. In banii (nu putini) de taxa, am primit inclusiv un tricou x-bionic, care doar el face vreo 30 de euroi. Expozitia a fost foarte ofertanta, aveai ce face acolo. Traseul, asa cum spuneam, nu e in Venetia, ci mai mult de 90% e pe o sosea care pleaca din localitatea Stra si trece prin alte orasele mici, ajunge in orasul Mestre, care este chiar ultimul pe uscat inainte de Venetia si abia dupa ce treci pe un pod infinit de lung (asa ti se pare cand esti la km 35) ajungi in Venetia. Pana aici ai putea fi dezamagit, pentru ca o sosea ca oricare alta, insa in momentul cand intri in Venetia, devine grandios. Adica, sa ne intelegem, a alerga prin piata San Marco, cu Palatul Dogilor in fata e ceva ce nu poti uita. Sigur, ca alergator poti avea surpriza sa alergi prin apa… pentru ca flux. In oboseala finalului de concurs nu puteam deloc sa imi explic de ce naiba e apa de 5 cm in piata si noi trebuie sa alergam fix pe acolo :)) Finalul de traseu prin Venetia e tare frumos. Alergi paralel cu Grand Canale, peste canale micute, pe langa gondole care se pregaresc sa iasa pe larg si palate scufundate in apa, apoi treci prin piata San Marco unde uiti brusc de toata oboseala celor 42 de kilometri si dupa inca cateva sute de metri treci linia de sosire in uralele multimii.

Apoi, da, in sfarsit te poti relaxa. Cu o noua medalie de gat si cu experienta inca unui maraton.

N-am reusit un rezultat prea grozav (3:46:08), dar nici nu ma asteptam. Am plecat putin cam tare. La acest maraton e cam aiurea ca trebuie sa te trezesti foarte devreme, pentru ca trebuie prins un autocar care pleaca din Venetia si Mestre (unde am si stat, pentru ca in Venetia sunt niste scoruri uriase la cazare, si sincer, nici nu prea e de stat acolo…), care te duce in Stra, la linia de start. Apoi se pierde destul timp pana la momentul startului, timp in care iti faci incalzirea in curtea unui vechi palat. Noroc ca nu a plouat, asa cum se prognoza. Spuneam despre faptul ca n-am prea reusit sa tin un ritm bun. Cumva am crezut ca pot la fel de bine ca in primavara la Viena, insa s-a dovedit ca nu. Deja dupa semi mi-am dat seama ca e prea tare ritmul; incepusem sa ma simt obosit si lipsit de chef. Ultima bucata a fost chiar un chin, cu dureri de picioare ca niciodata…

In fine, irelevant.

Ce a contat a fost ca am vizitat acest oras fascinant, construit pe apa. Aici totul e superingust, cu stradute minuscule si o multime de canale, pe care bineinteles se plimba gondolele. Poduri, aglomeratie, turisti din toata lumea, magazine fara numar – bijuterii, sticlarie de Murano sub toate formele, masti si costume, inghetata, pizza, restaurante. Totul foarte scump.

Trebuie sa ai picioare bune, pentru ca e de umblat. La un moment dat, vei fi nevoit sa iei si vaporetto, care este de asemenea foarte scump. Acolo, vaporasele care unesc diverse puncte ale insulei, precum si insulele intre ele, sunt la fel ca autobuzele – orar fix, aglomerate si in acelasi timp un mijloc foarte practic de a ajunge in alta parte, fara a bantui pe strazi, printre mii de turisti.

Piata San Marco este punctul de maxim interes. Este atat de frumos acolo, incat iti creste pulsul instantaneu. Si la fel ca si in alte orase, am avut o mare senzatie de familiaritate, pentru simplul fapt ca am vazut de atatea ori acel loc in filme si fotografii, incat ti se pare ca esti acolo dintotdeauna. Bineinteles, este intesat de turisti, ceea ce reduce din efectul dramatic. Nu pot sa imi imaginez o plimbare romantica prin aceasta piata… goala.

Venetia e un loc bun de vizitat, insa mi s-ar parea un cosmar sa locuiesc acolo. Totul este vechi si relativ darapanat (sigur, nu la modul jenant, gen centrul Bucurestiului… pe aceasta cale adresez un sincer MURITI! celor care nu fac nimic pentru orasul nostru). Parca totusi as prefera un oras modern sau de ce nu, unul ultramodern 😀

Asadar, va recomand Venetia pentru turism (pregatiti cardul, pentru ca nu va fi ieftin), iar pentru cei care alearga, as zice ca merita si maratonul, ceva de genul nota 8.


Acest articol a fost vizualizat de 1.949 ori.

Related Posts

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *