Clubul Sportiv Municipal București a organizat miercuri, în colaborare cu Plafar, conferința ”Sănătate și Educație prin Sport”, o întâlnire de ținută, în ton cu decorul ales – Sala Ion Rațiu din cadrul Palatului Parlamentului României – la care au participat personalități din domeniul sportiv, educativ și al sănătății.

Directorul general al CSM București, prof. Constantin Căliman, i-a avut ca invitați și parteneri de discuție pe reputatul antrenor Nicolae Mărășescu, pe Pierre Joseph de Hillerin, directorul Centrului Național de Cercetare pentru Problemele Sportului, pe Alexandru Dedu, președintele FR de Handbal, pe Florin Matei, secretarul general al FR de Rugby, pe Ștefan Săndulache, președintele Direcției Municipale pentru Tineret și Sport București, pe prof. Universitar Adrian Dragnea, doctor în știința sportului, pe Virgil Stănescu, președinte și jucător la echipa de baschet Steaua, vicepreședinte al FR de Baschet, pe Roxana Iliescu, prezentatoare și realizatoare de emisiuni TV. (Vezi aici mai multe detalii).

Printre acesti invitati am avut placerea sa ma aflu si eu, in calitate de specialist in nutritie sportiva. A fost o onoare pentru mine sa ma aflu printre atatea persoane cu renume in domeniul sportului si m-am bucurat ca am putut sa prezint o perspectiva asupra importantei nutritiei in pregatirea sportivilor tineri.

Discursul meu a pornit de la ideea ca sunt importante rezultatele sportive, însă mai importantă este sănătatea. O alimentatie inadecvata poate sa puna in pericol sanatatea si dezvoltarea sportivilor tineri, si exista o serie de motive:

>  Necesități energetice și de nutrienți mai crescute – trebuie luate măsuri importante pentru a acoperi necesitățile în perioada de creștere și de efort fizic intens.

 Aportul inadecvat conduce la:

– incapacitatea de a atinge potențialul de creștere dictat genetic

– dezvoltarea deficitară a sistemelor și organelor, datorită aportului scăzut de nutrienți (de ex. Ca deficitar –> densitate osoasă redusă –> implicații pentru toată viață

Sportivii care ajung în elită la vârste mici (ex. gimnastele), în unele cazuri primesc insuficientă energie și nutrienți în perioada de creștere. În plus se adaugă stresul fizic și emoțional –> necesită evaluare periodică a sănătății și dezvoltării

Copiii cresc 30 cm între 5 și 10 ani, apoi câte 9-10 cm pe an în adolescență.

25% din masa osoasă este acumulată în anii adolescenței –> foarte important aportul de Ca, proteine și energie

>  În pubertate se instalează menarha (11-14 ani) –> predispune la deficiență de fier și anemie –> este afectată capacitatea de efort, mai ales în sporturile de anduranță. La fetele care nu consumă carne roșie –> suplimentare cu Fe (deficitul de Fe –> reducerea imunității).

>  Pe lângă aportul de energie este importantă și distribuția nutrienților. 60% carbo, 15% prot, 25% lipide. Studiile au arătat că copiii folosesc mai multă grăsime ca substrat energetic în anduranță. Grăsimea e mai concentrată energetic, deci mai ușor de administrat.

>  Adolescentele urmează adesea diete pentru modificarea aspectului corporal –> risc pentru apariția tulburărilor de alimentație (mai ales în sporturile cu categorii de greutate) –> aport inadecvat  de energie, proteine, Ca, Fe –> crește riscul de accidentare –> scade potențialul de performanță.

 > Programul școlar, mai ales la clasele 5-8, dar și liceu, predispune la mese neregulate, cu distanță mare între ele –> deficit energetic.

 > Hidratarea este o problemă la copii –> rată mai crescută a transpirației, se încălzesc mai repede, sunt mai predispuși la dehidratare și nu se aclimatizează la fel de repede ca adulții –> risc de șoc termic. Trebuie încurajată hidratarea voluntară, periodică, cu băuturi cu gust bun.

 Recomandări generale:

1. Aportul de energie trebuie să acopere dezvoltarea normală + consumul din timpul efortului fizic.

Se urmăresc curbele de creștere. Dacă stagnează –> poate fi semn de aport energetic inadecvat.

2. Necesarul energetic la copiii care fac sport este mai mare decât la adulți (per kg)

8-10 ani – cu 20-25% mai mult

11-14 ani – cu 10-15% mai mult

3. Distribuția nutrienților este importantă. Proteinele nu trebuie să depășească 15% (1,5 g/kgcorp/zi)

4. Hidratarea trebuie făcută la intervale fixe

5. Sportivele tinere –> risc de amenoree primară și secundară (indusă de activitate fizică intensă, aport inadecvat de energie și alți factori)

6. Nu se țin diete stricte –> afectează creșterea și dezvoltarea. Strategie de alimentare – frecvență crescută.

7. Stabilirea necesității de suplimentare cu Ca și Fe.

8. Consiliere în alegerea suplimentelor nutritive.

9. Evaluare periodică a statusului nutrițional.