Cum influențează activitatea fizică, memoria?

Sep 11, 2018 | 0 comments | activitate fizica, depresie, hipocampus, nutritionist, substanta alba

Activitatea fizică este vehiculată mereu ca fiind un auxiliar necesar, pe lângă alimentația sănătoasă, pentru a obține o stare de bine – nu numai de a pierde în greutate. În plus, medicina bazată pe dovezi (știința, nu doar păreri neavizate) explică această legătură și cu creierul și memoria, una dintre funcțiile lui – pe lângă prevenția depresiei1 și altor boli psihiatrice.
În ceea ce privește asocierea efectelor activității fizice și prevenția sau încetinirea îmbătrânirii creierului, studiile arată dovezi clare în sensul pozitiv.
Astfel, o metaanaliză2 efectuată de echipa de cercetători australieni, în colaborare cu cea din Anglia (Universitatea din Manchester) a arătat efectele activității fizice asupra dimensiunilor creierului. Oamenii de știință au revăzut 14 studii clinice diferite dintr-o bază de date cuprinzând 737 de persoane ale căror creiere au fost scanate înainte și după efectuarea exercițiilor aerobice, cât în timpul unui control. Toți participanții aveau între 24 și 76 de ani (media de vârstă a fost de 66 de ani), și includeau adulți sănătoși mental, dar și persoane cu o ușoară depreciere mentală, depresie sau chiar schizofrenie. Cercetătorii au investigat și impactul pe care exercițiile aerobice îl poate avea asupra creierului. Unele antrenamente includeau mersul pe jos, ciclismul static și exercițiile uzuale. Antrenamentele au durat între 3 și 24 de luni și au presupus 2 -5 sesiuni de exerciții pe săptămână. S-a dovedit că exercițiile aerobice nu au impact asupra întregului volum al hipocampusului (care este o regiune a creierului cu rol esențial în formarea și consolidarea memoriei), însă cresc dimensiunea părții stângi a acestei regiuni. Mai precis, cercetările au arătat că partea stângă a hipocampusului este implicată în procesele de memorare și învățare verbală (comunicare +limbaj). Astfel s-a explicat că exercițiile aerobice pot incetini declinul legat de vârstă prin scăderea în dimensiune a hipocampusului.
De asemenea, un studiu recent3 aduce vești și pentru persoanele vârstnice. Mai exact, echipa de cercetători din Universitatea din Texas (UT Southwestern’s O’Donnell Brain Institute) a arătat printr-o măsurare obiectivă că atunci când este mai scăzută activitatea fizică cu atât este mai rapidă deteriorarea fibrelor nervoase vitale din creier – iar această deteriorare are drept rezultat declinul cognitiv, inclusiv problemele de memorie caracteristice pacienților cu demență.

Deficitul cognitiv minor (DCM) de tip amnestic afectează în cea mai mare parte memoria și ar putea genera probleme cum ar fi uitarea numelor, întâlnirilor, evenimentelor, conversațiilor sau a altor informații care nu ar fi fost greu de reținut anterior. Pentru investigarea lor, specialiștii au recrutat în medie 81 de participanți în vârstă de 65 de ani. Dintre acestea, 55 au fost persoane cu DCM amnestic și 26 au fost persoane sănătoase fără boală( din grupul control). Echipa a evaluat aptitudinea cardiorespiratorie a participanților prin măsurarea absorbției maxime de oxigen (VO2max) în timpul unui test de exercițiu de tip aerobic. Participanții, dintre care 43 au fost de sex feminin, au completat formulare de evaluare ale memoriei și cogniției și au fost supuși imagisticii tensorului de difuzie (ITD) si tractografiei RMN, care reprezintă un tip de scanare utilizat pentru a măsura obiectiv integritatea fibrelor nervoase care alcătuiesc substanța albă în creier. Substanța albă a creierului găzduiește „milioane de fascicule de fibre nervoase” care conectează celulele creierului sau neuronii în toate părțile corpului și le permite să transmită mesaje reciproc. Cu IDT, cercetătorii pot măsura modul și calitatea afectării fibrelor din materia albă – dacă s-au deteriorat (sau nu) în anumite zone ale creierului. Rezultatele au arătat că pacienții cu MCI și cei din grupul control (sănătoase) nu au înregistrat diferențe în ceea ce privește integritatea fibrei globale a materiei albe și VO2max. Cu toate acestea, o examinare mai atentă a arătat că mai puțină activitate fizică a fost asociată cu scăderea substanței albe în unele arii ale creierului. De altfel, cercetătorii au observat că legătura a rămas la fel de semnificativ statistic după ajustarea vârstei, sexului, indicele de masă corporal (IMC), prezența leziunilor din materia albă, precum și statusul MCI.

Concluzii
Aceste studii (o mică parte a medicinii bazate pe dovezi) demonstrează rolul pe care îl care activitatea fizică îl are asupra calității stării de sănătate nervoase. Aceasta este importantă și nu trebuie ignorată – prin veșnicul „nu am timp” (orice zi are 24 de ore, pentru oricine!).
Management-ul timpului e o problemă a omului din secolul vitezei, însă declinul sănătății și apariția bolilor nu țin cont de detalii personale și motive care să ne scuze lipsa de implicare asupra stilului de viață. Orice măsură luată din timp poate salva o viață și o familie!

Nu trebuie ignorată statistica:
• Afecțiuni precum deficitul cognitiv minor sau alte boli ale sistemului nervos pot prevesti instalarea demenței, o afecțiune cu care la nivelul globului trăiesc 50 de milioane de persoane, dintre care 10 milioane sunt cazuri nou diagnosticate, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)4.
• Diagnosticul formei specifice, respectiv de Boală Alzheimer se regăsește în cazul a 60-70% din totalul pacienților cu demență.
• Previziunile OMS privind această afecțiune nu sunt tocmai ceea ce vrem să citim: numărul total al persoanelor cu demență este de așteptat să atingă 82 milioane până în 2030 și 152 milioane până în anul 2050. O mare parte din aceste cifre poate fi atribuită măririi accelerate și accentuate a numărului persoanelor cu demență în țările cu venituri mici și mijlocii.

Sitografie
1. http://www.blackdoginstitute.org.au/news/news-detail/2017/10/04/one-hour-of-exercise-a-week-can-prevent-depression
2. https://www.westernsydney.edu.au/nicm/news/exercise_increases_brain_size,_new_research_finds
3. http://www.utsouthwestern.edu/newsroom/articles/year-2018/fitness-dementia.html
4. http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs362/es/


Acest articol a fost vizualizat de 184 ori.

Related Posts

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *