Medicii nu prea fac miscare

Feb 02, 2009 | 2 comments | ACSM, medici, miscare

Popular se spune sa faci ce zice popa, nu ce face popa… sau ce nu face. Destul de adevarat si in cazul medicilor, care de multe ori spun “nu fuma” cu tigara in coltul gurii (ok… exagerez), spun “nu manca aia si ailalta” dar ei o fac (ok… ma declar vinovat… din cand in cand), spun “fa sport” dar ei sunt sedentari (aici nu m-ati prins).
Departe de mine gandul de a lovi in medici prin acest articol… las aceasta placere abjecta detractorilor, insa citeam un articol despre medicii englezi care nu prea se inghesuie atunci cand vine vorba despre activitate fizica, desi in mod evident o recomanda pacientilor lor.

Toata lumea stie ca efortul fizic practicat in mod regulat reprezinta o masura de prevenire pentru numeroase probleme de sanatate; in plus, a fost dovedit ca barbatii care se antreneaza isi reduc la jumatatea riscul de deces pentru cele mai importante afectiuni. Medicii o stiu mai bine decat oricine si cu toate acestea nu o pun in practica. In articolul despre care vorbesc era prezentat un studiu facut pe medici tineri (rezidenti) din doua spitale mari din Anglia, care au propria sala de fitness. Ei bine, da, in Anglia spitalele au sala de fitness pentru personal… N-are sens sa mai comentez sau sa fac vreo comparatie cu situatia de la noi. Au fost alesi in proportie egala baieti si fete; de asemenea, proportia a fost aceeasi in privinta specialitatilor – interne si chirurgicale. Ei au completat chestionare despre stilul de viata – activitate fizica, fumat, consum de alcool – asadar aspecte care influenteaza starea de sanatate in general.

medicalergComparandu-se datele cu cele provenite de la populatia generala, medicii au stat mai bine la multe capitole – greutate optima, fumat, consum de alcool. Cu toate acestea, atunci cand a venit vorba despre activitate fizica, doar 21% dintre ei s-au incadrat in recomandari, mult sub 44% care este media populatiei generale in Anglia. Interesant este faptul ca desi munceau in spitale cu dotari complete pentru a face miscare, mai mult de o treime dintre ei nici nu stiu ca exista aceste facilitati.

Continuand studiu, s-a constatat ca exista o discrepanta mare intre ceea ce se intampla in timpul facultatii si dupa, respectiv in rezidentiat. Practic, 64% dintre studentii medicinisti reusesc sa respecte recomandarile privind timpul optim petrecut facand activitate fizica, insa odata ajunsi la etapa de specializare, procentul scade dramatic. Motivatiile sunt cele clasice – lipsa timpului, lipsa motivatiei, oboseala. Cam acelasi lucru probabil ca se intampla si la noi, desi nu am date statistice. As mai aduga un motiv in plus – lipsa banilor.
Necesitatea de a face miscare nu se rasfrange doar asupra starii de sanatate a medicilor, ci si asupra celei a pacientilor, deoarece s-a constatat ca medicii care fac sport au mai mare aplecare si dorinta de a-si sfatui pacientii sa adopte un stil de viata activ, decat cei care o spun doar pentru ca asa scrie in carti.

Care este minimul necesar de miscare?

Cam toata lumea medicala citeaza indicatiile Colegiului American de Medicina Sportiva (ACSM), care este cea mai mare organizatie din lume de medicina sportiva si stiinta sportului, numarand mai mult de 35.000 de membrii in toata lumea, din diverse domenii.

Chiar zilele acestea, ACSM a publicat noile ghiduri (cele vechi erau din 2001) privind nivelul de activitate fizica necesar pentru scadere in greutate si pentru prevenirea cresterii in greutate (dupa o etapa de scadere in greutate). Acestor indicatii li s-au adaugat si cele primite de la American Dietetic Association, o alta organizatie de profil din USA (care printre altele reglementeaza si activitatea nutritionistilor… sa nu uitam ca acolo nu oricine se poate da specialist, asa cum se intampla mult prea frecvent la noi).

Iata cateva idei extrase din documentul ACSM:

–    managementul greutatii corporale a devenit o problema stringenta de sanatate publica, deoarece mai mult de 66% dintre populatia adulta a Statelor Unite este supraponderala sau obeza; o reducere cu numai 2-3% a greutatii corporale in cazul acestor persoane este de natura sa reduca factorii de risc pentru boli cronice
–    e nevoie de o “cantitate” mai mare de efort fizic pentru scadere in greutate si pentru a preveni recidiva (comparativ cu indicatiile anterioare)

Si iata noile indicatii:

Pentru a preveni cresterea in greutate
150-250 minute/saptamana de activitate fizica cu intensitate moderata este asociata cu prevenirea cresterii in greutate
Mai mult de 150 minute/saptamana de activitate fizica cu intensitate moderata este asociata cu scadere modesta in greutate

Pentru scadere in greutate
150-250 minute/saptamana de activitate fizica cu intensitate moderata induce doar o scadere modesta in greutate. O scadere semnificativa se obtine pentru perioade mai mari de 250 minute pe saptamana

Pentru mentinerea greutatii dupa scadere in greutate
Exista unele dovezi ca mai mult de 250 minute/saptamana de activitate fizica cu intensitate moderata poate preveni cresterea recurenta in greutate
Restrictia energetica (dieta) combinata cu activitate fizica vor induce o scadere in greutate mult mai importanta, comparativ cu simpla “cura de slabire”

Pentru cei mai multi adulti, aceste indicatii pot fi destul de simplu de pus in practica: 30 de minute de activitate fizica timp de 5 zile pe saptamana, in cazul celor care urmaresc sa-si mentina greutatea. Pentru cei cu exces ponderal, “doza” creste la 50 de minute pe zi, timp de 5 zile. Antrenamentul cu greutati se numara printre indicatiile ACSM ca parte a activitatii fizice, ca element de baza al cresterii masei musculare.

Asadar, medic sau nu, normo sau supraponderal, nu uitati ca activitatea fizica este absolut necesara pentru mentinerea sanatatii.
Acestea fiind spuse, va las, ca trebuie sa plec la antrenament. Mai am doar 61 de zile pana la Maratonul Paris!


Acest articol a fost vizualizat de 1.682 ori.

Related Posts

Comments (2)

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *