Am trecut cu bine examenul de intrare in “liga organizatorilor de concursuri de alergare” 🙂

E adevarat ca eram incalziti cu 2 editii ale crosului “Campionii Sanatatii” realizate in 2010, insa acelea au fost de mai mica amploare. Totusi si la acele concursuri a fost destula bataie de cap si mai mult decat atat, le-am facut practic in 2 oameni (eu si Victor) – ma refer la organizarea concursului in sine, pentru ca la eveniment si-au adus contributia si fetele de la Emovere.

Revenind la Gerar, aici echipa a fost extinsa, fiind formata din 6 oameni (eu, Victor, Oana, Gabi, AnaMaria si Marian). Fiecare si-a adus contributia la buna desfasurare, si n-a fost chiar simplu. Adica ne-a luat o groaza de timp, intalniri, alergatura. Inca odata s-a dovedit faptul ca mai multe minti pot sa genereze un lucru mai bun si sa lucreze mai eficient. Ma bucur sa constat ca se coaguleaza un nucleu cu adevarat interesat de actiunile clubului, dispus sa isi sacrifice timp, uneori poate chiar in detrimentul unor proiecte personale. In aceeasi masura vad cum cei care de fapt nu sunt interesati de club, decat poate asa conjunctural, cand au vreun interes personal, in cele din urma se autoelimina.

Practic am facut cam toata organizarea in 2 luni si jumatate, ceea ce este foarte putin pentru un eveniment la care au venit peste 300 de alergatori. Cu 2 saptamani inainte de concurs aveam deja listele complete la semimaraton, ba chiar a fost nevoie sa suplimentam cu 10 echipe (formate din 3 oameni). Au venit oameni chiar si din Cluj, Brasov, Constanta.

Ne-am bucurat sa fim foarte mult sustinuti de Universitatea Politehnica, cei care au gazduit concursul. Cei de la Facultatea de Inginerie Electrica ne-au ajutat enorm si le suntem recunoscatori. Pe langa acestia am avut ca parteneri si sponsori pe Men’s Health, Bucharest Running Club, Nike, Garmin, Coca Cola, Isostar, High5, AutoA si CityGrill. Fiecare ne-a ajutat cat a putut si cu ce a putut, iar acest lucru a contat mult la buna desfasurare.

Voluntarii sunt totdeauna cei care duc greul (iar recompensa lor este doar multumirea de a-i vedea pe ceilalti multumiti), iar noi am avut vreo 15-20 de oameni (din club si din afara) care ne-au ajutat sambata la realizarea kiturilor de concurs, iar duminica au fost peste tot – la inscrieri, pe traseu, la cronometrare, la punctul de alimentare, la premiere. Fara ei, practic nu puteam avea concursul, oricat de bine organizati eram noi cu toate cele. Multumiri nenumarate!!!!

Duminica dimineata cand am plecat spre Poli erau “doar” minus sapte grade afara. Numele de “Gerar” se potrivea la fix. Aveam in fatza o zi grea si trebuie sa recunosc ca am avut emotii, pentru ca nu imi era deloc indiferent cum se va termina totul. Pe lista cu cei inscrisi s-au aflat o multime de oameni cu experienta in alergare, care au fost la o multime de concursuri si in fata carora trebuia sa ne prezentam cat mai bine.

Am ajuns rapid la Poli (Bucurestiul este minunat duminica la 7 dimineata, mai ales atunci cand jumatate dintre masini sunt inca nedezapezite). Unii dintre colegi erau acolo, altii au aparut pe parcurs. Am inceput prin a face o tura cu masina impreuna cu Gabi si Marian, pentru a pune sare speciala pentru drumuri pe zonele cu multa gheatza. Realitatea e ca acea sare nu a fost de mare folos. Pe panta din spatele rectoratului era gheata de la un capat la altul. Am facut greseala sa opresc masina in panta si n-am mai fost in stare sa plec de pe loc, chiar cu anvelopele mele de iarna. Noroc cu Marian care mi-a dat impulsul salvator.

Intre timp colegii incepusera deja sa amenajeze zona de inscrieri, vestiarele si punctul de alimentare. Au inceput sa apara si sponsorii si sa isi amenajeze standurile. Am avut un spatiu mai mult decat generos in holul rectoratului, asa ca am putut sa ne desfasuram in voie – bannere peste tot, standuri, mese, banci. In afara de MIB, cred ca a fost singurul concurs din Ro cu zona expo. Vestiarele au fost amenajate in amfiteatre, iar oamenii si-au lasat hainele in saci speciali, cu numar.

Apoi a inceput sa vina lumea. Multi. Din ce in ce mai multi. Oamenii de la inscrieri au fost asaltati. Un timp i-am mai ajutat si eu cu Victor. Se apropia momentul primului start – la cros. Eu mi-am asumat rolul de “starter” / cameraman / MC. Din pacate a trebuit sa intarziem putin primul start pentru ca ne lipseau niste biletele cu numere… in fine, o mica scapare. Crosul s-a terminat relativ repede. Primul sosit a parcurs bucla de 3,6 km in vreo 8-9 minute, ceea ce este SF chiar si in conditii normale (adica fara gheatza pe jos si la o temperatura rezonabila).  Apoi au venit usor-usor toti alergatorii, fara ca nimeni sa pateasca ceva pe traseu.

La semimaraton am avut la start in jur de 200 de oameni. Daca lasam libera inscrierea cred ca depaseam 300. Printre acestia o multime de prieteni si cunoscuti. Aleea de langa rectorat era plina cu oameni. Startul a fost “vioi”, in conditiile in care oamenii au cam inghetat asteptandu-l. M-am uitat cu jind la ei, pentru ca mi-ar fi placut sa ma aflu printre alergatori, dar uneori trebuie sa renunti pentru ca lucrurile sa iasa asa cum trebuie. Mi-am luat camera in spate si timp de 2 ore si jumatate am filmat in diverse puncte.

Cred ca am zis de vreo mie de ori “Bravo!” si asta nu stiu cat de bine da pe filmare, dar nu puteam sa ii las sa treaca pe langa mine si sa ma fac ca ploua 🙂

Destul de repede, adica dupa vreo ora si 20 de minute m-am mutat la linia de sosire, pentru ca prima echipa se apropia de finish. Cu mandrie patriotica, raportam ca echipa Ro Club Maraton, formata din Victor, Fane si Adi, a trecut linia de sosire. Apoi au urmat echipele formate din sportivi de la Miscarea CFR (unii dintre ei membri si la noi in club). La mixt a castigat o echipa formata din Robert (membru in club) si 2 bucati Irina (nu degeaba echipa s-a numit IRI), iar la feminin a castigat echipa surorilor David. Felicitari!

Nu am putut sa filmez chiar toate finishurile, pentru ca la un moment dat am inghetat atat de rau incat a trebuit sa merg inauntru.

Spre finalul concursului a sosit si d0amna rector care ne-a facut onoarea sa vina la festivitatea de premiere. Unii dintre concurenti deja plecasera, insa au ramas destui incat sa avem o festivitate animata. Ne-am precipitat putin cu aranjarea premiilor, insa pana la urma a iesit bine.

Aici podiumul la cros:

Iar aici podiumul la semimaraton:

Reactiile dupa acest concurs au fost in marea majoritate pozitive. Adevarul este ca ne-a reusit foarte bine. Ceea ce “ne obliga” sa mai organizam si alta data 🙂