Dietele ce presupun combinţii speciale de alimentele se bazează pe ideea că consumul anumitor alimente, separat de altele, poate ajuta la digestie pentru a susține pierderea în greutate și sănătatea la modul general.

Există diferite variații ale acestor diete, dar, în general, regulile sunt destul de similare. Iată câteva dintre acestea:

• Consumul de fructe numai pe stomacul gol
• Interzis a se combina sursele de amidon, cum ar fi cartofii și sursele de proteine
• Interzis a se combina diferite tipuri de proteine
• Consumul de produse lactate numai pe stomacul gol, în special lapte
• Proteinele nu trebuie amestecate cu grăsimi
• Zaharurile trebuie consumate numai singure
• Fructele și legumele trebuie consumate separat

Combinarea alimentelor nu este o modă nouă. Principiile sale de bază sunt similare cu cele ale dietei ayurvedic, care sugerează că combinarea anumitor alimente, cum ar fi cele crude și fierte, poate încetini procesul digestiv și poate duce la anumite probleme de sănătate.

Susţinătorii acestei diete consideră că alimentele necesită intervale de timp diferite pentru a fi digerate şi din acest motiv nu trebuie consumate împreună. Ei cred că atunci când mâncăm greşit anumite alimente, digestia este afectată. Ca urmare, mâncarea nedigerată rămâne în stomac unde fermentează sau chiar intră în putrefacţie, lucru care poate duce la boli și creștere în greutate.

Hai să lămurim situaţia!

>> Combinarea alimentelor după anumite principii îmbunătățește funcția digestivă și este benefică pentru sănătate.

Realitate sau fictiune? FICTIUNE!

Nu există nicio cercetare care să susțină afirmațiile celor care spun ca digestia este îmbunătăţită în acest fel. Nici pe partea de slăbire nu s-a putut observa un beneficiu suplimentar.

>> Combinarea unui „aliment cu digestie rapidă” cu un „aliment cu digestie lentă” provoacă un blocaj  în stomac, ceea ce poate duce la fermentarea nesănătoasă a alimentelor cu digestie mai rapidă

Realitate sau fictiune? FICTIUNE!

În primul rând, stomacul are un pH atât de acid încât aproape nici o bacterie nu poate supraviețui, deci nici vorba de fermentare.

Apoi, fără nicio legătură cu combinarea alimentelor, bacteriile benefice trăiesc în intestinul gros și fermentează carbohidrați nedigerați, formând gaze și acizi grași cu lanț scurt – care au fost asociați cu reducerea inflamației, îmbunătățirea controlul glicemiei și un risc mai mic de cancer de colon.

>> Dacă două alimente necesită niveluri de pH diferite pentru digestie, organismul nu le poate digera corespunzător pe amândouă în același timp.

Realitate sau fictiune? FICTIUNE!

Dacă mănânci o masă foarte acidă sau foarte alcalină, tractul digestiv va avea grijă să neutralizeze excesul, prin secreţiile sale.

Când mâncarea pătrunde în stomac, acidul gastric și enzimele pepsină și lipază sunt eliberate. Aceste enzime digeră proteinele și grăsimile.

În plus, intestinul subțire adaugă bicarbonat, care este foarte alcalin, pentru a menține conținutul intestinului subțire la un pH de aproximativ 6. Acesta este pH-ul la care funcționează cel mai bine enzimele din intestinul subțire.

De ce nu ar trebui să îţi complici viaţa cu combinarea alimentelor?

1. În primul rând, pentru că nu există dovezi științifice care să o susţină

Susținătorii combinării alimentelor consideră că proteinele și carbohidrații sunt digerați în momente diferite, deci este mai greu pentru organism să le proceseze atunci când sunt consumate împreună. De asemenea, aşa cum spunea, ei se bazează şi pe faptul că alimentele răspund la niveluri diferite de pH în tractul digestiv, deci dacă două alimente care necesită niveluri diferite de pH sunt combinate, acestea nu pot fi digerate împreună. Desigur, niciuna dintre aceste idei nu se bazează pe fapte științifice.

2. Este dificil de urmat

Regulile dietei sunt complexe și ar putea fi greu de urmat pentru mulţi oameni. Nu este o abordare practică, implică renunţarea la anumite alimente obişnuite şi sănătoase, ceea ce face ca această dietă să fie greu de respectat.

3. Alimentele sunt dificil de clasificat

Majoritatea alimentelor nu pot fi clasificate ca pur și simplu acide sau alcaline sau surse pure de proteine sau de carbohidraţi.  De exemplu, boabele de fasole sau năut furnizează atât carbohidrați, cât și proteine. Unde le încadrăm? La fel şi lactatele. Este aproape imposibil să clasificăm alimentele în conformitate cu regulile acestui plan.

4. Nu este sustenabilă pe termen lung

Dietele de acest gen sunt foarte greu de urmat. Mulţi oameni renunţă la un interval de timp după ce şi-au propus să facă schimbările impuse de această abordare. În plus, orice scădere în greutate experimentată cu acest plan restrictiv este probabil să fie anulată odată cu reluarea obiceiurilor alimentare normale.

5. Poate fi periculoasă pentru unii oameni

Persoanele cu diabet zaharat ar trebui să evite consumul de alimente care conţin doar carbohidraţi şi să se orienteze către cele care au în compoziţie si proteine ​​sau grăsimi, ceea ce ajută la controlul glicemiei.

6. Poate declanşa tulburări ale comportamentului alimentar

Deși în principiu nu există riscuri majore pentru sănătate, o dietă strictă, cu reguli rigide poate duce la o obsesie nesănătoasă pentru anumite alegeri alimentare, ceea ce în cazul adolescenţilor poate fi chiar periculos.

7. Există riscul unor deficienţe nutriţionale

Natura restrictivă a acestui plan poate face ca unii oameni să nu obțină suficiente calorii, în efortul de a evita combinarea „alimentelor greșite”. Acest lucru poate conduce la oboseală și alte probleme de sănătate, precum şi încetinirea metabolismului, cu sabotarea încercărilor de scădere în greutate.

Există totuşi reguli de combinare, validate ştiinţific?

Da! Unele alimente cresc absorbția anumitor nutrienți. Spre exemplu:

>> Vitamina C și fierul: absorbția fierului non-hemic, în surse de fier pe bază de plante, cum ar fi spanacul, fasolea sau cerealele îmbogățite, este de obicei foarte scăzută – mai puțin de 10%. Adăugarea de vitamina C, de exemplu din citrice, face fierul non-hem mai absorbabil.

>> Carotenoizi și grăsimile: carotenoizii sunt compuși care se găsesc în legumele roșii, portocalii și verde închis, cum ar fi morcovii, roșiile, ardeii grași roșii, spanacul, broccoli. Ele sunt mai ușor absorbite de organism atunci când sunt consumate împreună cu grăsimi, de exemplu nuci, brânzeturi, uleiuri vegetale. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alte vitamine liposolubile, cum ar fi D, E şi K.

>> Carbohidraţii şi proteinele sau grăsimile: contrar filosofiei de combinare a alimentelor, combinarea carbohidraților și a proteinelor sau a grăsimilor este benefică. În nutriția sportivă, se ştie faptul că consumul de carbohidrați și proteine ​​împreună, după un antrenament poate ajuta la accelerarea refacerii mușchilor și la completarea depozitelor de glicogen care s-au epuizat în timpul exercițiului. De asemenea, este recomandat să asociem carbohidraţii cu grăsimi sau proteine, pentru controlul glicemiei.

>> Combinarea surselor de proteine: nu toate alimentele bogate în proteinele sunt egale din punct de vedere nutritiv. Proteinele complete ne oferă toți cei nouă aminoacizi esențiali de care corpul nostru are nevoie pentru a funcționa optim. Aceste tipuri de proteine ​​sunt de origine animală și includ carne, pește, lactate, ouă și brânză. Proteinelor incomplete le lipsesc unul sau mai mulți aminoacizi esențiali și includ legume, cereale, leguminoase și nuci. Pentru a obține toți aminoacizii esențiali din proteine ​​vegetale, trebuie să combinăm aceste surse incomplete pentru a forma o versiune completă. De exemplu, fasole și orez. De menţionat că nu trebuie să le consumăm neapărat în același timp, ci pe parcursul zilelor și chiar săptămânilor.

În concluzie, combinarea alimentelor după reguli rigide şi tabele stupide luate de pe net nu face decât să ne complice suplimentar viaţa şi să ne îndepărteze de la o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată.