Știm cu toții de diete! Se fac reclame peste tot, ni se promit rezultate fantastice în goana pentru a da jos kilograme. Fie că vrem să slăbim pentru sănătate sau o calitate a vieții mai bună sau pentru a arăta bine și a ne simți confortabili în pielea noastră, această fugă trebuie făcută și cu măsură, fără să avem dorințe sau așteptări (nerealiste) care pot perturba buna funcţionare a organismului. Cu alte cuvinte trebuie să existe un echilibru între dorința noastră și răspunsul organismului – pentru că acesta semnalează tot ceea ce facem – fie excesiv, fie puțin, fie deloc.

Ca să știm despre ce vorbim, o dietă tradițională mediteraneană constă în cantități mari de fructe și legume proaspete, nuci, pește și ulei de măsline, care împreună cu activitatea fizică vă poate reduce riscul unor probleme grave de sănătate mentală și fizică prin prevenirea bolilor cardiace și accidentelor vasculare cerebrale. De aceea, aceasta a fost apreciată de experți pentru al treilea an consecutiv ca fiind dieta potrivită pentru majoritatea vârstelor. (1)  Pentru a face asta, adică pentru a determina cele mai bune diete, un grup de nutriționiști și specialiști în diabet, sănătate cardiacă și scădere în greutate a revizuit 41 de diete, inclusiv din ce în ce mai populare ketogenice, sau keto, dietă, observatori de greutate și Atkins. Și așa s-a ajuns la concluzia aceasta!

Revenind la studii și beneficiile sale!

În primul studiu (2) care a înrolat 612 persoane cu vârsta cuprinsă între 65-79 de ani, din cinci state europene (Franța, Italia, Polonia, Marea Britanie, Olanda) s-au arătat beneficiile pe care dieta Mediteraneană le are asupra persoanelor în vârstă. Astfel, participanții la studiu au fost urmăriți 12 luni înainte și după ce au consumat alimentele din rutina acestora (289) sau dieta mediteraneană (323). În acest mod s-au găsit  următoarele asocieri între dieta ținută și anumite aspecte de laborator:

– o creștere a tipurilor de bacterii asociate anterior cu mai mulți indicatori de fragilitate redusă, cum ar fi viteza de mers și rezistența la apucarea mâinilor și îmbunătățirea funcției creierului, cum ar fi memoria; –cu o producție redusă de substanțe chimice inflamatorii potențial dăunătoare

– modificările microbiomului au fost asociate cu o creștere a bacteriilor cunoscute pentru a produce acizi grași cu lanț scurt benefic și cu o scădere a bacteriilor implicate în producerea acizilor biliari particulari, a căror producție este legată de un risc crescut de cancer de intestin, rezistență la insulină, afectarea ficatului gras și a celulelor

– bacteriile care au proliferat ca răspuns la dieta mediteraneană au acționat ca specii „cheie”, ceea ce înseamnă că erau critice pentru un „ecosistem intestinal stabil”, împingând acei microbi asociați cu indicatori de fragilitate.  Aceste schimbări au fost determinate în mare măsură de o creștere a fibrelor alimentare și de vitaminele C, B6, B9 și mineralele asociate – cupru, potasiu, fier, mangan și magneziu.

Atenție! Rezultatele studiului nu pot stabili un rol cauzal direct între rezultate și dieta mediteraneană, pentru că „Interacțiunea dietei, microbiomului și sănătății gazdelor reprezintă un fenomen complex influențat de mai mulți factori. (…)  În timp ce rezultatele acestui studiu aruncă o lumină asupra unora dintre regulile acestui interacțiune pe trei căi, mai mulți factori, cum ar fi vârsta, indicele de masă corporală, existența altor boli și tiparele dietetice inițiale pot juca un rol cheie în determinarea gradului de succes al acestor interacțiuni”, subliniază specialiștii.

Într-un alt studiu (3), 82 de subiecți sănătoși, dar supraponderali și obezi, cu un aport obișnuit scăzut de fructe și legume și cu un stil de viață sedentar au participat la un studiu controlat randomizat paralel timp de 8 săptămâni. 43 de participanți au urmat dieta mediteraneană adaptată pentru consumul de energie obișnuit (MedD) și 39 și-au menținut dietele regulate. Rezultatele au arătat următoarele aspecte:

• au fost confirmate niveluri scăzute de carnitină în plasmă și urină;
• reduceri semnificative ale colesterolului plasmatic (= rezultat primar) și acizilor biliari fecali au apărut în primul grup comparativ cu al doilea;
• analizele metagenomice au arătat modificări ale microbiomului intestinal care reflectau aderența individuală în cazul Dietei Mediteraneene și creșterea bogăției de gene la participanții care au redus inflamația sistemică în timpul intervenției. Astfel, intervenția dietei mediteraneene a dus la creșterea nivelului Faecalibacterium prausnitzii cu degradarea fibrelor și a genelor pentru degradarea carbohidraților microbieni – acțiune pe metabolismul butiratului. Mai precis, modificările dietetice întâlnite în cazul acelora cu un consum de energie obișnuit au dus la creșterea urolitinelor urinare, degradarea acidului biliar fecal și sensibilitatea la insulină care a co-avariat cu taxonii microbieni specifici.

Concluzii?

Pentru a fi atenți la deciziile dvs, în articolul de față v-am oferit câteva alte motive, în afară de acelea pe care le-am găsit eu în cartea „Ecuația slăbirii”.

De ce?

Sănătatea inimii și a corpului în general ar trebui să primeze atunci când alegeți o schimbare, în timp ce gradul de acceptare a propriei imagini ar fi un motiv secundar pentru care să decideți să țineți o dietă.

În cazul dietei Mediteraneene, beneficiile sunt nete, mereu surprinzătoare, se completează și interferează între ele, se pretează pentru orice tip de adult și care, în timp, chiar pot aduce un plus valoare calității vieții dvs.

Cât despre copiii obezi și supraponderali – dată fiind abundența reclamelor fast-food, prețul atractiv pentru achiziționare, a chips-urilor, a băuturilor carbogazoase, a zaharurilor și a sării în multe produse întâlnite pe rafturile din magazine etc-, vă las sfaturile Mayo Clinic. (4) Copiii nu trebuie să urmeze diete, ci să facă schimbări mici în alimentație și activitate fizică, pași pe care să îi urmeze și pe care ușor-ușor să-i practice și la vârsta adultă (să devină rutină porțiile de fructe, calitatea cărnii etc). Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arătau că la nivel global, în anul 2016, numărul copiilor supraponderali cu vârsta de sub cinci ani era estimat la peste 41 de milioane; aproape jumătate dintre copiii supraponderali sub 5 ani trăiau în Asia și un sfert locuiau în Africa. (5)

Din nou, DE CE e nevoie de intervenție individuală?

Bolile netransmisibile – în principal bolile de inimă și plămâni, cancerele și diabetul zaharat – sunt cele mai mari ucigașe din lume, responsabile de 38 de milioane de decese anual. Și, dacă ne uităm mai bine în statistica OMS, dintre aceste decese, 16 milioane sunt premature (adică apar sub 70 de ani).

!! Dar dacă reducem impactul global al factorilor de risc, putem merge mult până la reducerea numărului de decese la nivel mondial. Cum? Cu alegeri individuale potrivite: renunțat la fumat, renunțat la consumul de alcool, la comportamentele adictive și/sau la risc, prin adoptarea pașilor ușor de acceptat și făcut, efectuarea activității fizice și nu utilizarea automobilului mereu sau a lifturilor, în detrimentul urcatului scărilor etc.

Surse

1. https://edition.cnn.com/2020/01/02/health/best-diet-worst-diet-2020-wellness/index.html
2. https://www.sciencedaily.com/releases/2020/02/200217192025.htm?fbclid=IwAR1a6kLd-TeAH4K9Utq3Nbn9Jc7wpGMI_3Q0qot0y16doippyAFxI5JON4E
3. https://gut.bmj.com/content/early/2020/02/18/gutjnl-2019-320438
4. https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/childrens-health/in-depth/nutrition-for-kids/art-20049335
5. https://www.who.int/dietphysicalactivity/childhood/en/
6. https://www.who.int/activities/preventing-noncommunicable-diseases/