Probioticele sunt organisme vii pe care producătorii le adaugă inclusiv în alimente, medicamente și suplimente alimentare. Speciile de Lactobacillus și Bifidobacterium sunt utilizate cel mai frecvent ca probiotice, dar și drojdia Saccharomyces cerevisiae și unele specii de E. coli și Bacillus sunt de asemenea folosite.
Bacteriile cu acid lactic (LAB), inclusiv speciile de Lactobacillus, care au fost utilizate pentru conservarea alimentelor prin fermentare de mii de ani, pot servi cu dublă funcție, respectiv să acționeze ca agenți ai fermentației alimentare și să ofere potențiale beneficii pentru sănătate.
Informațiile de marketing despre probiotice conțin adesea o serie de afirmații privind sănătatea – de la îmbunătățirea sănătății digestive la stimularea sistemului imunitar. În plus, informațiile din spațiul online au fost esențiale în promovarea probioticelor la nivel mondial.
De ce spun asta?
Pentru că probioticele sunt acum afaceri. Numai în anul 2017, piața probioticelor din Statele Unite a fost în valoare de peste 40 de miliarde de dolari, în timp ce
piața europeană a rămas în urmă – probabil prin reglementările mai stricte pentru afirmațiile privind nutriția și sănătatea determinate de suplimentele alimentare [Regulamentul (CE) nr. 1924/2006] – potrivit autorilor studiului recent publicat în Frontiers in Medicine. (1)
Acest material arată cum colaborarea dintre Université Libre de Bruxelles și Brighton and Sussex Medical School (UK) poate aduce informații utile în acest sens. Astfel, au fost evaluate 150 de pagini web Google la care căutarea „probiotice” returna informația; apoi s-au luat în considerare tipologia site-ului, calitatea informațiilor de sănătate bazate pe scorul JAMA și certificarea HONcode, precum și completitudinea informațiilor bazate pe prezența a patru criterii – printre care link-urile care duceau la referințele științifice (prin care se susțin afirmațiile privind beneficiile asupra sănătății), note de precauție cu privire la nivelul dovezilor pentru presupusele beneficii, considerentele de siguranță, precum și statutul de reglementare.
În acest mod, specialiștii au observat că din 150 de pagini web:
-numai 10% dintre acestea au îndeplinit toate cele patru criterii (menționate),
-40% dintre site-uri aveau o notă de precauție cu privire la beneficii,
-35% dintre dovedeau posibilele beneficii ale probioticelor prin/cu literatură științifică/de specialitate,
-doar 25% au menționat efectele secundare potențiale ale probioticelor
-93 dintre cele 150 de site-uri web au afirmat că probioticele ar putea îmbunătăți sistemul imunitar.
După efectuarea acestui studiu, specialiștii au conchis în același material că:
„Cele mai frecvente tipologii ale paginilor web returnate de Google sunt de fapt reclame și știri; site-urile comerciale în medie furnizează cele mai puțin fiabile informații și există un număr semnificativ de reclame; în care beneficiile probioticelor nu sunt susținute de dovezi științifice. (…) un număr semnificativ de site-uri web susțin că probioticele ar putea ajuta la ameliorarea tulburărilor mentale și la reducerea riscului de boli cardiovasculare. Din nou, sunt foarte puține cercetări cu aceste subiecte”.
De fapt, dovezile susțin doar utilizarea probioticelor pentru a trata puține afecțiuni, inclusiv diareea infecțioasă sau enterocolita necrotizantă la sugarii născuți prematuri. Chiar și în aceste cazuri, este necesar ca oamenii de știință să facă mai multe cercetări, pentru a vedea cu rigoare și exactitate realitatea medicală privind aceste beneficii asupra sănătății.
Concluzii:
Surse:
Te-ar mai putea interesa si aceste subiecte: