O dieta bogata in grasimi si zahar are mai multe repercursiuni decat marimea hainelor. Un nou studiu al Universitatii din Oregon au descoperit ca o astfel de alimentatie poate reduce functiile cognitive, cel mai mare vinovat fiind zaharul.

Publicat in Neuroscience, studiul dezvaluie ca o dieta bogata in grasimi sau zahar declanseaza modificari ale microflorei intestinale, care sunt asociate cu pierderea „flexibilitatii cognitive”, adica abilitatea de a te adapta la schimbari si situatii neprevazute.

In plus, o dieta bogata in zahar a fost asociata cu o memorie pe termen scurt si lung mai redusa.

Principalul autor al studiului, Prof. Kathy Magnusson, a subliniat ca sunt din ce in ce mai multe dovezi care demonstreaza ca bacteriile intestinale comunica cu creierul.

“Bacteriile pot elibera compusi care actioneaza ca neurotransmitatori, stimuleaza neuronii senzoriali sau sistemul imunitar si influenteaza o gama larga de functii biologice”, explica prof. Magnusson. “Nu suntem siguri ce mesaje sunt trimise, dar analizam caile si efectele.”

Un exemplu de modul in care bacteriile intestinale pot interactiona cu creier a fost dezvaluit intr-un studiu publicat in publicatia Cell, in aprilie, in care cercetatorii de la Institutul de Tehnologie din California (Caltech) au descoperit ca bacteriile intestinale influenteaza producerea de serotonina – un neurotransmitator responsabil pentru mentinerea echilibrului starii de spirit.

Reducerea flexibilitatii cognitive in dietele bogate in zahar sau grasimi

Studiul a fost bazat pe soareci de laborator de 2 luni, care au trei tipuri de alimentatie: bogata in grasimi (42% grasimi, 43% carbohidrati), bogata in zahar (12% grasimi, 70% carbohidrati –in principal zaharuri) sau hrana normala.

Inainte de aplicarea dietei si la doua saptamani dupa, cercetatorii au analizat fecalele soarecilor pentru a putea evalua bacteriile intestinale.

Memoria pe termen scurt si lung si flexibilitatea cognitiva a subiectilor a fost evaluata inainte si dupa dieta prin labirinturi in apa si sarcini legate de obiecte si locatii.

Comparativ cu soarecii hraniti normal, cei cu dieta bogata in grasimi sau zahar au experimentat reduceri semnificative ale functiilor cognitive, in special legate de flexibilitate.

Flexibilitatea cognitiva a fost explicata de prof. Magnusson utilizand ruta spre casa de la serviciu, de exemplu. Daca intr-o zi ruta uzuala este inchisa, trebuie sa apelam la flexibilitate pentru a gasi o noua ruta.

O persoana cu flexibilitate cognitiva mare se poate adapta foarte rapid la orice situatie, reusind sa gaseasca imediat o alternativa. Insa pentru o persoana cu o flexibilitate redusa, poate foarte stresant sa se adapteze unei situatii noi, rezultand intr-un timp mult mai indelungat de a gasi un nou traseu.

Reducerea cea mai mare a flexibilitatii cognitive au avut-o soarecii cu dieta bogata in zahar, acesta fiind cel mai mare dusman al memoriei.

Analiza microflorei intestinale influentata de diete

Echipa care a realizat studiul a ajuns la concluzia ca functiile cognitive au fost influentate negativ de modificarile compozitiei microflorei intestinale, cauzate de dietele bogate in zahar sau grasime.

Ambelor diete le-au fost asociate cresteri ale bacterilor clostridiales si reduceri  ale bacteriei bacteroidales, care duc la reducerea flexibilitatii cognitive.

Si in acest caz, modificarile cele mai mari ale acestor bacterii au fost asociate dietei bogate in zahar.

Prof. Magnusson a concluzionat: “Stiam de ceva timp ca prea multe grasimi si zahar nu sunt bune pentru sanatate. Aceasta lucrare sugereaza ca grasimile si zaharul modifica sistemele bacteriene sanatoase si ca este unul dintre motivele pentru care aceste alimente nu sunt bune pentru oameni. Nu doar alimentele in sine influenteaza functiile creierului, ci interactiunea acestora cu modificarile microbiene. “

Ca si alte studii care au asociat dieta moderna, bogata in grasimi saturate si zahar, cu Alzheimerul si alte afectiuni ale creierului si acest studiu demonstreaza ca o dieta echilibrata, continand in special fructe si legume proaspete, influenteaza in mod pozitiv functiile sistemului cognitiv.