Monitorizarea performantelor fizice dupa 5 luni de spinning

aug. 06, 2015 | 0 comments | Bucuresti, Superfit, cardiometabolica, fizice, nutritionist, performante, spinning, testare

Atunci cand poti masura anumiti parametri fiziologici, vei sti sigur daca ai obtinut imbunatatiri ale performenatelor fizice in urma antrenamentelor sau este doar o impresie. Este exact acelasi lucru ca in cazul scaderii in greutate: o cantarire iti spune clar daca greutatea ta a suferit o variatie reala, iar daca vrei sa mergi mai departe poti face o analiza a compozitiei corporale si vei afla ce s-a modificat in corpul tau (daca ai pierdut grasime sau doar apa, muschi etc.).

Testarea cardiometabolica (sau spiroergometria) are avantajul de a face trecerea de la “cred ca…”, “mi se pare ca…”, la “stiu cu certitudine ca sunt cu X% mai performant” si in plus iti arata cei ai de facut in continuare ca sa iti cresti si mai mult performantele.

Daca intr-un post anterior povesteam despre un pacient care a slabit, si am prezentat evolutia lui pe durata unei luni de program de efort fizic si nutritie, de aceasta data va prezint un studiu de caz pe un sportiv amator, care in decurs de 5 luni a obtinut o ameliorare semnificativa a performantelor fizice, cu ajutorul unui program de spinning, 4 antrenamente pe saptamana. Marius este un barbat de 37 de ani, 1,86 m, 80 kg, procent de grasime 14%, triatlonist si alergator amator, pe care l-am testat in februarie 2015 si apoi in august 2015. In acest interval de timp el a urmat un program de antrenament moderat ca volum si intensitate, dar care i-a adus imbunatatiri importante ale parametrilor fiziologici, asa cum o sa vedeti in continuare.

testare-cm

In primul rand am observat o imbunatatire a VO2max, cu o crestere de la 3,4 l/min la 3,8 l/min, iar daca vorbim in valori relative, cresterea a fost de la 42,1 ml/min/kg la 47,6 ml/min/kg, asadar o crestere cu 5,5 ml/min/kg, deci mai mult de 10% din valoarea initiala. Trebuie sa tinem cont ca pentru categoria de varsta oricum aceste valori sunt in zona superioara, iar asta face cu atat mai valoroasa aceasta crestere.

O alta dovada a adaptarii organismului sau la efort este adusa de graficele de mai jos. Linia albastra reprezinta masuratoarea din august, iar cea portocalie prima masuratoare. In primul grafic se observa cum frecventa cardiaca este mai joasa pentru diversele trepte de efort (pe axa X este reprezentata incarcarea in watti). Faptul ca pentru aceeasi valoare a efortului organismul are un raspuns mai redus, respectiv o frecventa cardiaca mai joasa, reprezinta un semn de adaptare. Fac o paranteza: multi dintre cei care imi vin la testari sunt ingrijorati de faptul ca au un puls mare la eforturi relativ mici; in cele mai multe cazuri acesta este doar un semn al lipsei de antrenament si nu traduce o patologie cardiovasculara. Dupa ani de antrenament, mai ales de anduranta, se obtine o reducere a pulsului, atat in repaus, cat si la diverse trepte de efort. In cazul lui Marius se observa o imbunatatire in zonele de efort redus si moderat, apoi cele doua grafice sunt aproape suprapuse. Acest lucru este explicat si de faptul ca antrenamentele sale au fost de intensitate moderata, cu un puls mediu de aprox. 140 bpm, cu cresteri temporare in zonele superioare.

Al doilea grafic ne arata un alt aspect al adaptarii la efort – reducerea consumului energetic la valori similare ale efortului. Prin antrenamente repetate organismul invata sa isi economiseasca energia, consumand mai putin pe unitatea de timp, la aceleasi praguri ale efortului. Conteaza asta? Cine face sport, mai ales la nivel competitiv, stie deja raspunsul.

comparatie-ritm

Mergand mai in profunzimea problemei, pe graficele de mai jos se poate observa o alta fateta a adaptarii organismului, anume cresterea capacitatii de utilizare a lipidelor ca sursa de energie in timpul efortului. E vede clar cum graficul albastru (adica a 2-a masuratoare) este mai inalt decat primul si mai lung. Acest lucru traduce faptul ca un procent mai mare din energia utilizata in timpul efortului provine din metabolizarea grasimilor; mai mult decat atat, se observa ca utilizarea grasimii este mentinuta la valori mai mari ale incarcarii (175 W fata de 150 W). In termeni practici, acest lucru ar insemna ca in conditii de concurs, sportivul ar putea pedala mai repede pe o distanta data (intensitate mai mare), fata de performantele anterioare sau ar putea rezista mai mult timp la o anumita treapta de efort (pentru ca are acces la energia generata de grasime).

comparatie-grasime

Graficele de mai jos arata ce se intampla cu utilizarea carbohidratilor. Asa cum era de asteptat, in urma antrenamentelor dependenta de carbohidrati s-a redus. (o mentiune: graficele galbene contin spre final un artefact, acea linie la 300 w, care ar trebui ignorata).

comparatie-carbo

Tabelul de mai jos reia in valori numerice cele prezentate mai sus. Se vede clar trendul pozitiv (verdele arata imbunatatire; exceptia este acea zona rosie, dar care se datoreaza artefactului amintit).

comparatie-parametri

In final, aceste doua grafice comparative arata cum s-au modificat zonele de antrenament. Zona 1, cea cu verde, este cea in care organismul poate utiliza preponderent grasime si asa cum se vede, a devenit mult mai mare (valorile pe grafice reprezinta pulsul). Intrarea in zona 3, cea de intensitate mare, cu dependenta absoluta de carbohidrati se face acum la un o intensitate a efortului de peste 178 W, in timp ce in urma cu jumatate de an incepea la 147 W.

evolutie

Bravo Marius!

11 Like



Acest articol a fost vizualizat de 1.283 ori.

Related Posts

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.