Ce facem cu antrenamentele atunci când avem o viroză

nov. 08, 2012 | 0 comments | antrenamente, pauza, raceala, repaus, viroza

Sezonul virozelor a început. Din păcate.

Mulţi dintre noi cădem victime ale acestor îmbolnăviri sezoniere, pentru că oricât de sănătoşi şi în formă am fi, riscul de îmbolnăvire există.

De multe ori, cei care se antrenează constant îşi pun întrebarea dacă atunci când eşti bolnav este bine să continui să te antrenezi sau ar fi bine să iei câteva zile de pauză.

Cel mai potrivit răspuns este: depinde!

În unele situaţii, forma de boală poate fi suficient de agresivă încât chiar dacă ai vrea să mergi în continuare la antrenamente – indiferent dacă e vorba de sală, alergare sau orice altceva, te vei găsi în situaţia în care nu te mai ajută organismul. Te simţi slăbit, ai o senzaţie de rău generală, te doare pe ici pe colo în punctele esenţiale şi cheful de antrenament tinde spre zero.

În alte situaţii, boala nu este atât de gravă şi parcă te-ar tenta să “bagi” un antrenament, poate chiar cu gândul că “cui pe cui se scoate”.

Ştim cu toţi că activitatea fizică este secretul unei bune sănătăţi, însă trebuie să acceptăm că există situaţii în care corpul are nevoie de o pauză. De fapt, chiar corpul tău îţi va transmite semnale că trebuie să îl laşi în pace pentru a se reface şi este o greşeală să ignori aceste semne.

Atunci când suntem bolnavi, mă refer acum la afecţiunile acute (dar evident că e valabil şi pentru cele cronice), organismul nostru este forţat să consume energie pentru a lupta cu boala. Riscul de agravare devine şi mai mare la persoanele care au şi o boală cronică de fond, peste care se adaugă cea acută. De exemplu, un cardiac ce face o viroză riscă mai mult decât un om sănătos (şi el cu viroză) în cazul în care se ambiţionează să facă efort. La fel şi un diabetic. În cazul acestuia controlul glicemiei ar putea să devină mai dificil decât în mod normal.

În cazul unor viroze mai uşoare, în care simptomele se localizează de la gât în sus (deci nu coboară pe căile respiratorii mari), efortul fizic ar putea fi făcut în continuare, însă este firesc să ne aşteptăm la o scădere a capacităţilor fizice şi a performanţelor.

Atunci când starea fizică este depreciată şi apar simptome mai grave, cum ar fi durerile musculare (mialgiile), febra, vărsătura şi diareea, dispneea (incapacitatea de a respira complet), senzaţia de presiune în piept, ameţeala, este de preferat să ne luăm câteva zile de pauză de la antrenamente.

În afară de protecţia personală, trebuie să avem în vedere şi un alt lucru: respectul pentru cei din jur, pe care i-am putea îmbolăvi dacă alegem să continuăm să facem antrenamente bolnavi. Ok, în cazul în care mergi singur în parc la alergare, riscul de a da boala mai departe este redus, însă pentru cei care merg la sală, într-un spaţiu închis în care respiră acelaşi aer zeci de oameni, riscul este foarte mare. E o chestiune de respect să nu mergi la antrenament în faza acută a bolii, când în mod sigur eşti contagios. Iar dacă tu eşti sănătos şi vezi pe cineva răcit la sală, ai grijă măcar să ştergi aparatele unde lucrezi, ca să limitezi contactul cu secreţiile lui contaminate (sună destul de scârbos, dar asta e realitatea…).

După ce ai trecut de o perioadă de boală şi revii la antrenamente, nu te gândi că le iei de unde le-ai lăsat. Vei avea surpriza neplăcută să constaţi că performanţele tale sunt mai reduse. Începe cu o durată mai mică şi o intensitate mai redusă (cam la jumătate faţă de normal). Observă-ţi corpul şi nu forţa, pentru că s-ar putea să îţi faci mai mult rău decât bine. Dacă o iei treptat, după câteva antrenamente vei reveni la forma de dinainte de boală.

14 Like

Acest articol a fost vizualizat de 1.088 ori.

Related Posts

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.