Parcul Natural Comana este un loc numai bun de alergat in natura, pe marginea unui lac cu stuf si lebede, prin padure, la aer curat, liniste si curatenie. Asa ca n-am putut rata prima editie a Maratonului Tabere cu Suflet organizat de Team Expert, asociatie care organizeaza de obicei curse de mountain bike, insa de aceasta data a dorit sa isi testeze abilitatile cu o cursa de alergare.
Si le-a iesit bine.
Dupa ce ieri a fost o zi groaznica, rece si cu ploaie marunta, astazi am avut o zi superba, senina si insorita, insa nu foarte calda, deci potrivita pentru alergare. E adevarat ca dupa ploaia de ieri, potecile din padure au fost pline de noroi, insa nu ceva insuportabil. Ne-am adunat cateva zeci de alergatori la start. Ca de obicei, Ro Club Maraton a fost onorabil reprezentat.
Eu m-am inscris la semi, pentru ca mi-a ajuns cate maratoane am alergat in ultima vreme (trebuie sa povestesc si despre ele, insa nu mi-am gasit inca timp, pentru ca sunt atatea de spus). Nu mi-a parut rau ca am alergat doar semi, pentru ca traseul a fost destul de dificil. Diferenta de nivel cumulata a fost de aproape 1 km (cam 500 m urcari, 500 m coborari). La asta s-a adaugat noroiul, care a crescut dificultatea, precum si numerasele schimbari de directie.
La inceput am alergat intr-un mic grupulet si am tinut un ritm ceva mai sustinut, apoi m-am desprins si am alergat cam toata cursa singur, doar spre final m-am intretinut cativa kilometri cu amicul Liviu, care mi-a mai distras atentia de la inerenta oboseala.
N-ar fi prea multe de spus despre cursa in sine – alternanta de urcari si coborari pe poteci de deal, prin padure. Frumos si relaxant. Altceva decat galagia orasului. Pentru mine a fost mai mult o evadare din Bucuresti. Am terminat in 2:03:35.
La linia de start, poza de grup cu cei din Ro Club Maraton.
Dupa finis, cu inca o medalie pentru colectie.
Mihnea si Dragu, prieteni mai vechi si mai noi
Traseul
Altimetria
Spliturile mele
Te-ar mai putea interesa si aceste subiecte: