Supermaratonul Secuiesc Tusnad 2011

aug. 10, 2011 | 1 comment | alergare, supermaraton, tusnad

Intr-un fel voi incepe cu sfarsitul, pentru ca voi povesti mai intai ce am facut duminica, insa adevarata aventura a fost sambata. Asadar duminica, total neprevazut (cel putin in urma cu 1 saptamana) am alergat al Supermaratonul Tusnad, care se desfasoara pe un traseu care pleaca din centrul orasului Miercurea Ciuc, ajunge in Tusnad si retur.

Concursul are traditie destul de indelungata – anul acesta a inregistrat cea de-a 10-a editie. Participarea nu este foarte numeroasa, pe de-o parte pentru ca lungimea concursului este de 46 km, si pe de alta pentru ca este in miezul verii, cand sansele sunt foarte mari sa iti coci creierii la soare. Cu toate acestea, oamenii vin la acest concurs, pentru ca este destul de bine organizat. Participa chiar si primarul din Miercurea Ciuc; anul acesta nu a putut, din cauza unei accidentari la picior.

Eu am decis sa alerg la stafeta. Am format o stafeta impreuna cu Alex “Melcul Vijelios” si Sandu Purcea, un alergator foarte bun. El a alergat primele 2 etape, Alex etapa 3, iar eu etapa 4. Cel putin oficial, pentru ca de fapt, si eu si Alex am alergat ambele etape finale. Pe schimbul 3 am alergat impreuna, si a fost mai mult jogging, pentru ca am stat de vorba. Era deja foarte cald, iar drumul era foarte prost – plin de pietre si praf. E un sentiment ciudat sa nu iei startul alaturi de toata lumea, ci sa mai astepti 1-2 ore pana iti vine schimbul. Sandu ne-a dat un avans considerabil, insa n-am putut sa il valorificam, pentru ca nu suntem nici pe departe de nivelul sau. Etapa 4 am parcurs-o singur, intr-un ritm ceva mai rapid decat pe 3. Pe traseu a aparut din neant si colegul Georgica Cojocaru din Sacele, care ne-a insotit cu masina si ne-a dat apa si fructe. Aveam si la punctele de rehidratare, insa nu strica si pe drum sa ne mai racorim. Practic am parcurs un semimaraton, cam in 2 ore si putin. De fapt, scopul vizitei la Miercurea Ciuc era sa bifez si acest concurs, la care nu stiu daca voi mai participa (motivul fiind unul singur – caldura prea mare pentru un concurs de anduranta).

La Miercurea Ciuc se desfasurau zilele orasului, asa ca in centru era forfota mare – tot felul de mancaruri, bere, concerte, expozitii, un targ de obiecte “hand made”. O atmosfera foarte frumoasa. Am mancat la un restaurant bun, unde tronau pe pereti harti cu “Ungaria Mare”. So what? Gulasul a fost foarte bun, iar chelneritele “de etnie maghiara” erau imbracate in costume traditionale si atrageau toate privirile (cel putin ale baietilor din club, care erau pusi pe glume).

La concurs am avut si cativa colegi pe podium, iar eu am acordat o diploma de merit primarului, din partea clubului.




Acest articol a fost vizualizat de 1.174 ori.

Related Posts

Comments (1)

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.