Mode. Nutritia este plina de “mode”. Sau sa le spunem mai pompos “abordari”. Mode care vin si trec, avand durata exact cat a unui foc de paie (asa cum am mai spus candva).

A mai auzit cineva de “dieta pe grupe de sange”? Dar de “keto”? Dieta “daneza”? Dieta cu mancare de bebelus? Ca sa nu mai vorbim de “dieta” Catalin Crisan, Demis Russos, Chiriac, Tatu etc etc… Sigur, ele exista in continuare, au sustinatorii lor, insa ca orice moda, au aparut, au facut ceva valva in presa si printre sobolanii de laborator dispusi sa incerce orice tampenie si apoi si-au pierdut interesul pentru public (ca si “specialistii in nutritie” care le-au promovat).

Unele dintre aceste diete au o baza si o argumentare stiintifica in spate, altele sunt simple inventii, eventual ambalate in mult marketing ca sa prinda la fraieri public.

Dieta cu alimente crude (sau “raw food”) este acum pe val. Acest tip de alimentatie nu este o inventie moderna, ba din contra – stramosii nostri de acum sute de mii de ani mancau doar hrana cruda. Pentru ca nu descoperisera focul. Se presupune ca nu sufereau de aproape nici una dintre bolile societatii moderne, iar cauzele lor de deces erau cu totul altele. Aceasta este motivatia care sta la baza adoptarii unui regim alimentar bazat numai pe alimente crude, cu varianta sa “hard” – raw vegan – adica doar alimente de origine vegetala si acestea consumate doar in forma nepreparata termic.

Dupa parerea mea, acest gen de regim alimentar, oricate beneficii ar avea, pur si simplu nu se potriveste societatii moderne. Sigur, poti culege elemente din el, poti sa inveti anumite lucrurui, insa o schimbare drastica se poate potrivi doar unei minoritati dispusa sa faca astfel de experimente.

Va invit sa cititi un articol in Adevarul, la care am contribuit si eu – http://www.adevarul.ro/societate/viata/Mancare_in_stare_cat_mai_naturala_0_440356593.html

Aici raspunsurile mele “in original”:

Parerile sunt impartite in ceea ce priveste acest tip de alimentatie. Sunteti de acord cu acest regim?

Nutritia nu este o stiinta exacta. Orice abordare are sustinatori si oponenti, fiecare venind cu argumentele lor, mai mult sau mai putin corecte si sustinute stiintific. Nici dieta „raw food” nu face exceptie de la aceasta regula. Din punctul meu de vedere, adoptarea unui regim de tip „raw food”, fie ca este vorba de vegan, vegetarian sau include si consum de carne, nu este cea mai buna idee. De sute de mii de ani oamenii au inceput sa isi prepare termic hrana, iar acest lucru a avut o influenta importanta asupra evolutiei noastre ca specie. Chiar daca stramosii nostri de acum 250.000 de ani mancau doar hrana cruda, intre timp organismul nostru s-a adaptat la un alt mod de a se hrani. Este foarte adevarat ca omul modern tinde sa consume alimentele in cea mai mare parte pregatire termic, si de multe ori intr-un mod agresiv si nesanatos pentru organism. Ar trebui gasit un echilibru intre alimentele consumate in stare cruda si cele preparate termic, fiecare avand beneficiile sale. Abordarea „raw food” mi se pare o ducere la extrem a modului de alimentatie si nu o recomand.
Recomand insa cresterea cantitatii de alimente crude pe care le introducem in regimul alimentar zilnic, in special cele de origine vegetala (fructe, legume, cereale)

Cu ce schimba prepararea termica mancarea?

Prepararea termica modifica structura unora dintre moleculele ce alcatuiesc alimentele, descompune unele dintre substante, determina aparitia altora, facilitand anumite reactii chimice. Unele dintre aceste fenomene pot conduce la aparitia unor substante nocive pentru organism, insa lucrurile nu trebuiesc duse la extrem.

Sa discutam putin despre posibilele probleme ce apar in procesul de gatire:

– nitrozaminele – apar in alimentele conservate prin sarare si afumare; sunt legate de aparitia cancerului de colon si stomac
– hidrocarburi aromatice heterociclice – se gasesc in fumul de tigara, dar apar si prin gatire; sunt substante cancerigene.
– aminele heterociclice (HCA) sunt substante care cresc riscul de cancer, in special la nivelul tubului digestiv. Ele apar in carne, insa doar atunci cand temperatura de gatire depaseste 100 grade Celsius. Gatirea la microunde reduce cantitatea de HCA cu 90%.
– gatitul la microunde – se afirma ca ar reduce canitatea de antioxidanti din legume, mai mult decat alte metode de gatire, precum si vitamina B12 din carne (cu 30-40%)
– produsii finali de glicare avansata (AGE) – apar atat in organism, cat si in afara lui (de exemplu prin tratare termica a alimentelor). Multe celule din corp (de exemplu celulele endoteliale, celulele musculare netede si celulele sistemului imun) aflate in organe precum plamanii, ficatul, rinichii sau vasele de sange periferice au receptori pentru AGE, iar cand acestia se leaga conduc la boli cronice inflamatorii ce au legatura cu diabetul.
– acrilamida – este o substanta ce apare in alimentele ce contin amidon, cum ar fi cartoful, atunci cand sunt gatire prin prajire, coacere sau pe gratar; influenteaza dezvoltarea cancerului endometrial si ovarian
– gatirea la temperaturi mari (150-200 grade Celsius) reduce digestibilitatea proteinelor si distruge fitonutrientii din legume si fructe, care sunt factori de protectie impotriva bolilor
Toate cele amintite mai sus reprezinta motive pentru a introduce in regimul nostru alimentar mai multe alimente proaspetele si in stare cruda, insa nu un indemn pentru a urma o dieta de tip „raw food”.

Cate calorii pe zi consuma o persoana care mananca raw si cat ar trebui sa fie necesarul zilnic? Exista sau nu un echilibru?

In principiu, cantitatea de energie (calorii) pe care o consuma cei care mananca nepreparat termic este destul de aproape de cea conumata de individul normal. Cei care critica acest mod de alimentatie se refera la echilibrul intre nutrienti – se afirma (in studii) ca dieta „raw food” ar fi prea saraca in calciu, vitamina D, fier, zinc si chiar proteine.

Care sunt avantajele si care sunt dezavantajele acestui tip de dieta? Acest regim alimentar poate fi adoptat pe termen lung, ca stil de viata, sau are beneficii doar pe termen scurt?

Exista o multime de avantaje aduse de alimentele consumate in stare cruda, insa acest lucru nu inseamna ca aceste beneficii exista doar in cazul consumului exclusiv de alimente crude.
Alimentele in stare cruda contin bacterii si alte microorganisme care au capacitatea de a sustine sistemul imun si functia digestiva, prin popularea tractului digestiv. Enzimele digestive continute in alimentele crude ajuta de asemenea la o buna digerare a acestora (temperatura de gatire le distruge). Sustinatorii acestei diete afirma faptul ca valoarea nutritionala a alimentelor crude este mai mare decat in cazul celor gatite. In plus, alimentele nepreparate nu contin niciun fel de aditiv, colorant sau conservant. Prin prajire, alimentele se incarca cu substante despre care se presupune ca au proprietati carcinogenice.
Alimentele „salbatice” sunt cele mai hranitoare, urmate de cele organice si abia apoi cele de cultura. Fructele si legumele crude sunt bogate in antioxidanti, elemente deosebit de importante pentru sanatate si prevenirea bolilor.
Consumul de alimente crude (dar nu ca stil alimentar exclusiv) are efecte benefice atat pe termen scurt, cat mai ales pe termen lung.

Ce inseamna mancat sanatos?

Regimul alimentar trebuie sa fie cat mai variat
Regimurile prea monotone reprezinta o alegere proasta fiindca priveaza organismul de o serie de nutrienti esentiali pentru sanatate. In regimurile multor persoane nu se gasesc prea multe fructe, lactate si carne rosie. Este important ca acestea sa fie introduse in regimul, deoarece fructele contin o multime de vitamine si antioxidanti, lactatele contin calciu, iar carnea rosie este bogata in fier si alte minerale, in special zinc. O cantitate insuficienta de calciu poate conduce la osteoporoza, mai ales in cazul femeilor.

Regimul alimentar trebuie sa fie echilibrat
Echilibrul se refera la raportul dintre diversele grupe alimentare. Un regim alimentar dezechilibrat, care se concentreaza exagerat de mult asupra unei grupe de alimente, in ciuda aportului caloric suficient, poate conduce la carente nutritionale.

Regimul alimentar trebuie sa asigure suficienta energie
Este important sa fie consumate cantitati suficiente de calorii pentru a oferi organismului suficienta energie necesara sustinerii activitatii fizice si intelectuale. Necesitatea anumitor nutrienti in dieta depinde de o serie de factori printre care se afla sexul, varsta, nivelul de activitate fizica, starea de sanatate.

Regimul alimentar trebuie impartit in mai multe mese pe zi
Oamenii activi trebuie sa se hraneasca mai frecvent de trei ori pe zi, ceea ce inseamna mese mici si consistente la fiecare 2-3 ore. Exista numeroase studii care arata ca mancatul frecvent previne cresterea in greutate pentru simplul fapt ca procesele digestive necesita energie, asadar se poate spune ca aceasta practica stimuleaza metabolismul si creste termogeneza. Marirea numarului de mese stimuleaza arderea grasimilor, favorizeaza mentinerea masei musculare si reduce apetitul.