Sunt afisate toate articolele cu tagul viata
2015
Dec
17

Capacitatea aerobă este asociată cu durata vieții

Studiile pe animale au demonstrat deja că există o legătură puternică între fondul genetic și nivelul de activitate fizică. Scopul studiului(*) despre care vorbesc în acest articol a fost de a investiga asociațiile intre profilul genetic, nivelul de activitate fizică și durata de viață.

Studii observaționale au raportat că există o relație puternică între nivelul crescut de activitate fizica si durata lungă a vieții. În plus, teste pe animale au arătat că o capacitate aerobă mare determinată genetic este asociată cu sănătate bună și longevitate crescută, chiar și în lipsa antrenamentelor de anduranță.

capacitate-aeroba1

În contrast, capacitatea aerobă redusă se corelează pozitiv cu excesul de greutate, factori de risc metabolici și cardiovasculari, precum și o durată de viață mai redusă. Studii anterioare au aratat ca persoanele active din punct de vedere fizic sunt mai sănătoase și au o durată de viață mai lungă în comparație omologii lor sedentari. Cu toate acestea, nivelul de activitate fizică diferă în mod substanțial între indivizi, în parte din cauza factorilor genetici.

Fondul genetic afectează capacitatea aerobă

Știința modernă ne oferă posibilitatea să studiem indivizi care diferă ca nivel intrinsec (adică genetic) al capacității aerobe. Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul a două tulpini distincte de șobolani, una numită HCR (high-capacity runner, alergător cu capacitate aerobă mare) și cealaltă LCR (low-capacity runner, alergător cu capacitate aerobă redusă). Aceștia au fost creați la Universitatea din Michigan. Șobolani HCR au o capacitate aerobă genetică mare; ei sunt activi fizic, sănătoși și au o durată de viață mai mare, comparativ cu șobolanii LCR. Șobolani LCR sunt predispuși la creștere în greutate și au un risc mai mare de a dezvolta boli metabolice și boli cardiovasculare. În studiul finlandez au introdus două grupuri de studiu din ambele tipuri de șobolan; o jumătate dintre șobolanii au avut posibilitatea de a alerga liber de la maturitate până la finalul vieții lor, în timp ce cealaltă jumătate a trăit în cuști standard.

Studiul a fost aplicat și pe oameni, respectivi cupluri de gemeni identici și neindentici de același sex, în fiecare cuplu unul fiind activ fizic, iar celălalt sedentar. A fost analizată corelația dintre nivelul de activitate fizică și durata vieții pe un interval de 23 de ani.

Aceeași factori genetici afectează atât nivelul de activitate fizică, cât si durata de viață

Studiul a arătat că aceleași factori genetici afectează nivelul fizic de activitate fizică, capacitatea aerobă și durata de viață. Rezultatele de la ambele studii (pe animale și pe gemeni) au condus la același rezultat. Ca și în studiile anterioare, capacitatea aerobă la varstă fragedă a fost un predictor puternic al duratei de viață la animale. Animalele care s-au mișcat liber, fără restricții au prezentat o capacitate aerobă mai mare (la ambele tulpini de șobolan), iar metabolismul glucidic s-a îmbunătățit la șobolani LCR. Cu toate acestea, activitatea fizică începută la vârsta adultă nu a crescut durata de viață la aceste animale. Animalele din grupul care s-a putut mișca liber a avut de fapt o durată a veții cu 16% mai scurtă în comparație cu animalele sedentare.

În cazul gemenilor, nivelul crescut de activitate fizică a fost asociat cu o durată de viață mai mare, fapt constatat la gemeni non-identici, deci care diferă ca fond genetic. Cu toate acestea, în situația gemenilor identici, deci care împart același fond genetic, nu s-au constatat diferențe în ceea ce privește durata vieții, între cei activi și cei sedentari. Rezultatele studiului sunt în concordanță cu constatările anterioare: animalele care au capacitate aerobă mai mare sunt fizic mai active, comparativ cu animale cu o capacitate aerobă redusă. Constatarile făcute pe gemenii umani au condus la aceste concluzii: discordanța în ceea ce privește nivelul de activitate fizică a fost mai frecventă în rândul gemenilor non-identici, decât în cazul gemenilor identici, ceea ce arată un efect al fondului genetic asupra nivelului de activitate fizică.

Activitatea fizică făcută la vârsta adultă nu crește durata de viață

Activitatea fizica intensă făcută la vârsta adultă nu a crescut durata de viață nici la animale de experiment, nici în cazul gemenilor umani, chiar dacă sunt bine-cunoscute efectele pozitive ale activității fizice asupra sănătății, condiției fizice și bunei funcționări a organismului.

În baza acestui studiu, autorii  propun ca explicație pentru asociația observată între nivelul crescut de activitate fizică și durata vieții, existența unor factori genetici predispozanți. Constatările se referă la activitatea fizică începută la vârsta adultă; cea începută în copilărie ar putea avea efecte diferite.

Dacă dorești să îți faci o evaluare a capacității aerobe, te aștept la Centrul Superfit pentru o testare cardiometabolică.

* “Physical activity in adulthood: genes and mortality”, Sira Karvinen, Katja Waller, Mika Silvennoinen, Lauren G. Koch, Steven L. Britton, Jaakko Kaprio, Heikki Kainulainen & Urho M. Kujala. Scientific Reports doi:10.1038/srep18259. Published online: 15 December 2015.
2014
Sep
11

Legumele şi fructele prelungesc viaţa – studiu

V-aţi întrebat vreodată dacă legumele şi fructele ne fac să trăim mai mult? Sau în ce cantităţi ar trebui să consumăm aceste produse pentru a obţine rezultatul dorit? Ei bine, în încercarea de a răspunde la aceste întrebări, o cercetare “gigant” a celor de la British Medical Journal a analizat datele de la 16 studii realizate pe 800 000 de persoane.

Rezultatul: pentru fiecare masă în plus la care au fost mâncate fructe şi legume (până la 5 porţii pe zi), riscul de a muri din diverse cauze pe perioada desfăşurării studiului a scăzut cu 5%. În plus, riscul de a muri din boli ale inimii a scăzut cu 4 procente.

 fructe si legume

Cercetătorii au remarcat totuşi existenţa unui prag marcat de numărul “5”. După consumarea celor cinci porţii pe zi, datele arată că nu a mai existat nici o reducere a riscului mortalităţii. Desigur, această observaţie este legată strict de prelungirea vieţii, iar motivele pentru a mânca multe fructe şi legume rămân în picioare – inclusiv faptul că mâncând mai multe legume şi fructe înseamnă că nu mai apelăm la alte mâncăruri care pot avea un efect nociv asupra nivelului colesterolului, presiunii sangvine, taliei s.a.m.d.

Motivul principal pentru care se ajunge la prelungirea vieţii: antioxidanţii din fructe şi legume – cred aceiaşi cercetători, deoarece s-a demonstrat că aceste substanţe previn oxidarea colesterolului şi a altor lipide din artere. De asemenea, fructele şi legumele produc în cantităţi mari magneziu şi potasiu, cele două minerale recunoscute pentru faptul că ajută la reducerea presiunii arteriale.

Ce înseamnă o porţie?

Spunem că pentru a fi sănătos trebuie să mănânci în fiecare zi 5 porţii de fructe, legume sau suc de fructe. Însă o precizare importantă se cere a fi făcută aici: indicaţia de a consuma 5 porţii pe zi reprezintă doar un minim necesar, căci optimul este de fapt de 3-5 porţii de legume pe zi, respectiv 2-4 porţii de fructe pe zi. Majoritatea ţărilor se învârt în jurul acestor valori.

De asemenea, pot apărea anumite dileme atunci când ne punem întrebarea: ce înseamnă o porţie? Pe scurt, o porţie este echivalentul a aproximativ 80 de grame de fruct sau legume. În detaliu despre ce înseamnă o porţie am scris aici.

Ştiu românii că trebuie să mănânce 5 porţii de legume şi fructe?

În ultimii trei ani, am promovat în ţara noastră Campania “5 porţii de legume, fructe sau suc de fructe” – un program educativ de nutriţie unic la nivel naţional care subliniază rolul fructelor şi legumelor în dieta zilnică.

Apariţia acestui program a fost determinată de situaţia îngrijorătoare a României, unde educaţia nutriţională este aproape inexistentă. La momentul demarării programului (2012), cercetările arătau că 89,6% dintre mame erau conştiente de faptul că legumele şi fructele trebuie consumate de cel puţin trei ori pe zi, iar 58,8% dintre mame confirmau că porţiile alcătuite din legume şi fructe sunt o sursă de sănătate.

La aceasta se adăuga o mare problemă a mamelor: de ce copiii preferă diferite gustări în loc de fructe şi legume? În realitate, copiii nu resping în mod automat legumele şi fructele, ci este o chestiune de educare a gustului şi de aplicare a unor principii de alimentaţie sănătoasă în familie şi în mediul în care trăiesc copiii (grădiniţă, şcoală, alte comunităţi). Mai multe despre acest subiect am scris aici.

După trei ani de campanie, rezultatele sunt îmbucurătoare. Din cel mai recent studiu (noiembrie 2013), în care au fost implicate mame de 25-45 de ani care au copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 10 ani, reiese că mamele din România au devenit mai conştiente de consumul zilnic de 5 porţii de fructe şi legume recomandat, dintre care una poate fi înlocuită cu suc. Citeşte mai multe despre rezultatele campaniei “5 porţii de legume, fructe sau suc de fructe”.

12 Like
2013
Feb
27

Reguli pentru o viata sanatoasa

Sa traiesti sanatos este relativ simplu, daca iti insusesti macar cateva notiuni de baza despre alimentatia sanatoasa.

In acest material o sa gasiti cateva idei, plus contributia mea.

Click pe imagine pentru a o mari.

 

 

 


CENTRUL DE NUTRITIE SUPERFIT
Centru pentru testarea performantelor sportive

Articole pe Doctor.info.ro


Noutati pe Doctor.info.ro


Articole pe Maraton.info.ro


Urmareste-ne pe Facebook


Calendar

March 2017
M T W T F S S
« Feb    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva blogului

Calendar evenimente sportive