Sunt afisate toate articolele cu tagul Serban Damian
2017
Mar
3

Interviu pentru revista MegaImage

Va invit sa cititi un interviu pe care l-am acordat revistei MegaImage. Daca apasati pe imagine puteti vedea interviul publicat, iar cel integral este mai jos.

În secolul 21, toată lumea fuge: copil, adolescent, părinte. Câteva reguli simple pentru a încerca să contracarăm lipsa de timp pentru o masă sănătoasă…

 

E adevărat că devine tot mai dificil să îţi găseşti timp pentru chestiuni “minore” aşa cum este mâncatul sănătos… E mult mai simplu să iei un covrig de la colţul străzii şi când ajungi seara acasă să mănânci nişte cartofi prăjiţi cu maioneză. Totul începe cu conştientizarea importanţei alimentaţiei sănătoase şi cu punerea pe unul din primele locuri în topul aspectelor vieţii. La fel trebuie să se întâmple şi cu sportul. Pur şi simplu trebuie să îţi propui să dai importanţa cuvenită şi să îţi faci loc în program pentru mese. Un loc care să nu fie negociabil. Dacă totuşi programul tău este extrem de încărcat, atunci poţi să recurgi la soluţii rapide, care să înlocuiască o masă clasică: un sendvici consistent, dar sănătos, un fruct, un baton proteic, o pungă de trail mix (alune, nuci, fructe uscate). Ignorarea alimentaţiei sănătoase pe o perioadă mai lungă de timp va conduce în mod sigur la probleme, nu e nicio îndoială.

Cum arată o masă normală pentru o persoană fără probleme de greutate sau de sănătate: mic dejun, prânz şi cină, pe ore?

Obiceiurile alimentare variază de la un om la altul, aşa că e greu de enunţat un regim care să acopere toate preferinţele. Mai curând aş spune că ar fi bine să împărţim aportul caloric pe toată durata zilei, într-o formă de genul: mic dejun 25%, prânz 30%, cină 25% şi două gustări de 10%. Micul dejun ar putea fi format din sendviciuri cu brânză, ou, carne sau cereale cu iaurt sau omletă, completate cu un fruct. Gustările ar putea fi alcătuite din fructe, seminţe, iaurt. Prânzul poate fi alcătuit din 1-2 feluri: o supă sau ciorbă, un felul doi care să conţină legume şi o sursă de proteine, carne sau leguminoase. La cină se poate mânca salată cu o sursă de proteină (brânză, peşte, fasole, ou), sau un peşte cu legume. Diferenţele esenţiale sunt date şi de modul în care sunt pregătite alimentele, pentru că nu e totuna să mănânci un cartof la cuptor sau unul prăjit.

Care sunt cele mai mari greşeli de alimentaţie pe care le facem?

Există multe greşeli, mai mari sau mai mici. Aş începe cu cea mai importantă: lipsa de informare, cu varianta, lipsa de informare din surse corecte. De aici pleacă totul, pentru că lipsa de interes pentru ce mâncăm sau diversele idei greşite culese de ici şi colo conduc la o alimentaţie defectuoasă. Regimurile pacienţilor care ajung la nutriţionist sunt dezechilibrate fie cantitativ, fie calitativ. Asta înseamnă că mănâncă prea mult sau prea puţin (prim variantă e mult mai frecventă) sau mănâncă dezechilibrat: zahăr în exces, grăsimi în exces, alcool în exces sau prea puţini nutrienţi esenţiali prin lipsa fructelor, legumelor, lactatelor etc. Nu e greu să mănânci prost cu atâtea tentaţii în jur, care de multe ori sunt prea bogate în zahăr, aditivi, coloranţi. Ritmul meselor este de multe ori afectat – modelul clasic este cel cu 1-2 mese pe zi, care de obicei sunt foarte bogate.

Cat de nesanatos este sa abuzam de anumite alimente, dupa care sa tinem o dieta drastica pe care o cominam si cu un efort suplimentar?

Acesta este modelul tipic de comportament alimentar dezechilibrat cu care mă întâlnesc frecvent în rândul pacienţilor mei, de obicei cei care vin să scadă în greutate, dar şi cei cu patologii diverse în zona tulburarilor metabolice. Abuzul alimentar conduce în cele mai multe cazuri la acumulare de exces ponderal, fenomen care se petrece de obicei în luni de zile sau ani. Încercarea de a scăpa rapid de acest exces de kilograme urmând o dietă drastică, însoţită sau nu de efort fizic neadecvat posibibilităţilor reprezintă o agresiune asupra organismului. Pe termen scurt ar putea duce la o scădere oarecare în greutate (de genul “slăbeşti 5 kg în 7 zile”), fără să afecteze neapărat starea de sănătate, însă pe termen lung nu doar că este ineficientă, ci ar putea să îşi lase amprenta asupra organismului prin slăbirea sistemului imunitar, deficite de minerale şi vitamine, pierderea masei musculare, afectarea capacităţilor psihice şi altele. Este o metodă care conduce la creştere în greutate pe termen lung deoarece în perioada de scădere bruscă în greutate se pierde atât grăsime, cât şi masă musculară, însă odată cu creşterea în greutate se acumulează doar grăsime. În ani de zile asta înseamnă că procentul de grăsime se tot măreşte, iar şansele de slăbire se reduc proporţional.

Multa lume se sperie dupa o prima zi de exercitii. Cateva reguli pentru a deveni un obicei, nu o corvoada, exercitiul fizic?

Oamenii se sperie de efortul fizic pentru că în foarte multe cazuri nu ştiu să îşi ajusteze intensitatea antrenamentului. Mai simplu spus, încep cu un nivel prea crescut al efortului, inadecvat posibilităţilor lor. Un antrenament prea intens este perceput ca neplăcut, chinuitor; câteva zile după un astfel de efort persistă dureri musculare, scăderea mobilităţii, stare de oboseală. E oarecum de aşteptat să nu îşi mai dorească să treacă prin asta din nou. Dacă însă antrenamentul este introdus treptat, într-un mod judicios, adaptat posibilităţilor fizice, senzaţia de după este una plăcută, ceea ce te motivează să revii. Aici vorbim de rolul important al antrenorului, care este în măsură să ghideze corect un program de antrenament. Pentru un om sedentar, prima perioadă este una de obisnuire cu efortul şi de pregătire a aparatului cardiorespirator, ceea ce înseamnă în principiu mers sau alergare uşoară, bicicletă, înot, eventual exerciţii cu greutăţi mici şi repetări multe. Sfatul meu pentru cei care nu au făcut niciodată sport sau au întrerupt de mult este să înceapă colaborarea cu un antrenor, cel puţin până capătă o formă mai bună.

Cât de important este să mâncăm în funcţie de anotimp si de efortul pe care il depunem in acea perioada?

E bine să ne adaptăm alimentaţia în funcţie de anotimp în sensul alegerii alimentelor de sezon, care în mod sigur sunt proaspete şi bogate în nutrienţi. Este un ritm normal, pe care oamenii îl urmează de mii de ani. Pentru noi este acum mai simplu, pentru că avem la dispoziţie orice aliment, în orice sezon. Adaptarea alimentaţiei la efortul fizic depus este un alt aspect important. Cantitatea de energie de care avem nevoie variază foarte mult în funcţie de câţiva parametri: greutate, înălţime, vârstă, sex, stare de sănătate, însă efortul fizic este poate cel mai important element de diferenţiere. E uşor de înţeles că un om sedentar are un anumit necesar caloric, iar un sportiv de performanţă poate avea un necesar de 3-4 ori mai mare. Astfel vor varia foarte mult şi cantităţile de alimente. Inadecvarea aportului alimentar poate să însemne exces pentru unii şi deficit pentru alţii.

Care sunt efectele pe termen lung, în ce priveşte sănătatea, la persoanele care aleg o dietă exclusiv vegetariană sau chiar raw-vegan?

În principiu, nimic special, atât timp cât regimul este bine echilibrat, ceea ce înseamnă că se adigură un aport normal de macro şi micronutrienţi. Principalele riscuri ar fi legate de aportul de proteine şi vitamina B12, însă alegerea corectă a alimentelor şi suplimentarea cu un complex de vitamine poate rezolva aceste probleme. Adoptarea acestor tipuri de diete reprezintă o opţiune personală şi ar trebui să se întâmple după o bună documentare. Studii recente nu au putut dovedi că aceste abordări ar fi mai sănătoase decât o alimentaţie clasică corectă, aşadar rămâne doar o opţiune care are la bază alte aspecte, nu neapărat cel legat de sănătate.

2016
Dec
16

Speaker la 4 conferinte nationale

Anul acesta am avut placerea si onoarea sa fiu invitat ca speaker la patru conferinte nationale, care au tangenta cu domeniul meu de activitate si cu preocuparile mele. Am acceptat cu bucurie, dar si cu destule emotii, pentru ca nu e putin lucru sa vorbesti in fata unor specialisti respectati, asa cum am intalnit la toate aceste evenimente. Participarea la aceste conferinte inseamna pentru mine o provocare bine-venita, deoarece ma obliga sa ma documentez si sa ma straduiesc sa aduc informatii relevante si interesante. Pentru ca de fiecare data reactiile au fost bune, ma gandesc ca am reusit ce mi-am propus.

Prima conferinta a fost la Iasi, in aprilie si s-a numit “NOBEZ – Abordul multidisciplinar in preventia si managementul obezitatii“. Despre aceasta conferinta am povestit aici. Tema pe care mi-am ales-o a fost despre dozarea corecta a efortului fizic la pacientul obez cu ajutorul testarii cardiometabolice, investigatie pe care eu o fac de aproape 3 ani. A fost o conferinta reusita si ii multumesc domnului doctor Dan Timofte pentru invitatie.

nobez

In luna iunie am participat la Conferinta Nationala de Medicina Sportiva, care s-a desfasurat in Bucuresti, la Comitetul Olimpic si Sportiv Roman. De ani de zile particip la aceasta conferinta, insa spre deosebire de toti anii trecuti cand am fost doar in public, anul acesta am avut onoarea sa ma aflu printre cei care au sustinut o lucrare in plen. Pentru aceasta invitatie ii multumesc doamnei profesor dr. Anca Ionescu, de la Institutul National de Medicina Sportiva.

Pentru aceasta conferinta mi-am ales o tema care pe mine, ca nutritionist sportiv, ma intereseaza foarte mult: “Carbo-loading vs. fat-loading. Manipularea nutrientilor in sporturile de anduranta.” E vorba despre diversele strategii nutritionale folosite in sporturile de anduranta: de la procent mare de carbohidrati la procent mare de lipide. Exista studii si de-o parte si de alta, si bineinteles controverse cat cuprinde. In final, cele mai multe studii arata ca tehnicile de “incarcare” cu grasimi nu aduc beneficii reale in ceea ce priveste cresterea performantelor, in timp ce carbohidratii raman importanti, asa cum se stie de mult timp. In cadrul acestei conferinte am avut sansa sa prezint pe scurt si rezultatele studiului pe care l-am facut cu ocazia lucrarii de licenta de la master.

cnms2016

La inceputul lunii noiembrie am ajuns ca si anul trecut la Targu Mures, pentru a 2-a editie a Conferintei Nationale de Nutritie Sportiva, organizata de UMF Targu Mures. Pentru participarea la aceasta manifestare ii multumesc doamnei conferentiar dr. Monica Tarcea. Aici sunt cel mai aproape de domeniul meu principal de activitate. Mi-am ales ca tema “Creatina – utilizare si beneficii in sportul de performanta”, in mod particular pentru ca in jurul acestui supliment nutritiv exista o multime de mituri si idei prostesti, fara nicio baza stiintifica si este pacat pentru ca este unul dintre putinele produse pentru sportivi care a fost extensiv studiat (exista peste 1000 de studii) si a fost clasificat drept supliment de clasa A, adica cu efecte ergogenice reale si fara efecte secundare.

cnns2016

La finalul lui noiembrie am ajuns la Cluj, la Conferinta “Nutritia, medicina viitorului”, organizata de UMF Cluj Napoca. La aceasta conferinta am fost si anul trecut si m-am simtit atat de bine, incat n-as fi ratat ocazia sa ajung si anul acesta pentru nimic in lume. Multumesc mult pentru invitatie si primirea calda doamnei profesor Lorena Filip, care reuseste sa organizeze o manifestare stiintifica minunata. Tema mea a fost “Cafeina, de la o placere cotidiana la un supliment alimentar pentru cresterea performantei”. Sunt fascinat si indragostit de cafea, asa ca mi-a facut multa placere sa ma documentez si sa vorbesc despre acest subiect. In sport, cafeina este larg folosita si de asemenea exista o multime de studii despre efectele ei, care sunt la fel de reale si documentate, ca si in cazul creatinei.

cnn2016

 

2016
Dec
8

Cum să “prăjeşti” cartofi şi alte alimente… aproape fără ulei

Îmi plac cartofii prăjiţi. De ce să vă mint? Îmi plac. Şi ştiu că cel puţin 90% dintre cei care o să citiţi acest articol o să recunoaşteţi (cu toată gura sau măcar în gând) că şi vouă vă plac cartofii şi alte chestii prăjite.

Dar asta nu înseamnă că mâncăm frecvent astfel de preparate.

E normal să ne placă felurile de mâncare ce conţin grăsime. Pentru organismul nostru, prezenţa grăsimilor în alimente este un semnal puternic, care ne transmite că avem la dispoziţie o sursă bună de energie. Să nu uităm că o lungă perioadă de timp (de ordinul a sute de mii de ani) oamenii s-au zbătut din greu să-şi procure hrana. Pentru specia noastră orice sursă de energie, mai ales una bogată în grăsimi însemna o şansă mai bună la supravieţuire şi perpetuare. Doar în ultima perioadă, care abia se întinde pe nişte zeci de ani, sursele (concentrate) de hrană au devenit larg disponibile. Şi nu pentru toţi locuitorii planetei… Nouă, celor care trăim înconjuraţi de abundenţă de hrană ne vine destul de greu să ne imaginăm că alţii mor de foame, trăiesc cu te miri ce… iar asta se întâmplă la doar câteva mii de kilometri distanţă, nu în altă galaxie.

Revin la ideea de la care am pornit. E scris în genele noastre să ne placă hrana consistentă. Cu greu rezistăm în faţa unei porţii de cartofi prăjiţi, bine rumeniţi, crocanţi, apetisanţi. Creierul nostru ştie că putem să obţinem facil o doză de carbohidraţi (amidonul din cartof), o doză substanţială de grăsime (impregnată în cartof) şi eventual sare. În plus, sunetul şi senzaţia pe care o produce cartoful crocant atunci când îl mestecăm, îl face cu atât mai atrăgător. Probabil că ne evocă un fruct copt, care e crocant la exterior, însă moale şi plăcut la interior. Este o reacţie complexă, la care suntem programaţi să răspundem.

Însă ne abţinem pentru că avem educaţie nutriţională şi ştim că există şi alte aspecte mai puţin plăcute.

philips-airfryer_cartofi

Suntem programaţi să căutăm sursele concentrate de hrană, însă în acelaşi timp suntem proiectaţi pentru efort fizic. E simplu de înţeles că lucrurile au luat-o razna complet în momentul când am început să avem acces tot mai uşor la hrană bogat calorică şi în acelaşi timp ni s-a redus tot mai mult şansa şi disponibilitatea de a face efort fizic. Consecinţa: rata obezităţii care a explodat în ultimii zeci de ani. Alimentele prăjite sau gătite cu multă grăsime cresc riscul creşterii în greutate. Sigur, o să îmi spuneţi că “teoria grăsimilor” este depăşită, şi că de fapt excesul de glucide este problema cea mai mare. Nu o să vă contrazic, însă hai să nu uităm că 1 gram de grăsime aduce 9 kilocalorii, ceea ce face ca acelaşi aliment să îşi dubleze valoarea calorică dacă este gătit prin prăjire, în comparaţie cu varianta fiartă sau la abur. Un studiu publicat în 2012 în revista Nutrition, Metabolism and Cardiovascular Diseases arăta că cei care consumă alimente prăjite de patru ori pe săptămână prezintă un risc mai mare de a dezvolta obezitate în comparaţie cu cei care mănâncă astfel de preparate de două ori pe săptămână. Alte studii au arătat că şi alte boli grave sunt potenţate de consumul alimentelor prăjite, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat tip 2 şi unele forme de cancer. Efectul este cu atât mai mare cu cât la prăjire sunt folosite surse de grăsime bogate în grăsimi saturate, aşa cum ar fi untura, untul sau uleiul de cocos.

Sunt convins că ştiaţi toate aceste lucruri şi că în general vă feriţi de prăjeli. E ok, însă hai să nu privim doar în alb şi negru, pentru că oricât de improbabil ar părea, există şi părţi bune ale acestei tehnici de gătire (în afară de cea strict culinară, pe care am căzut de acord că multora dintre noi ne place). Un studiu publicat în Food Chemistry arăta că legumele pregătite prin prăjire au un conţinut mai mare de antioxidanţi în comparaţie cu cele fierte sau sotate. Se cunoaşte faptul că adăugarea de grăsime la legume face ca vitaminele liposolubile (A, D, E, K) să fie mai bine absorbite în organism. Studiul arată că legume precum vinetele, roşiile sau cartofii odată ce sunt încălzite la temperatură mare în prezenţa unui ulei de bună calitate, şi mă gândesc aici la uleiul de măsline extravirgin, păstrează o bună cantitate din vitaminele amintite, care devin mult mai biodisponibile prin prezenţa lipidelor. E clar că valoarea lor calorică creşte substanţial, mai ales dacă prăjirea se face în baie de ulei, aşa cum se întâmplă în cele mai multe bucătării (acasă sau la restaurant, nu mai zic de fast-food-uri). Pentru ca acest beneficiu să conteze trebuie să avem în vedere mai multe aspecte: tipul de ulei, temperatura la care este încălzit şi timpul de expunere. Ideal ar fi să alegem un ulei cum este cel de măsline extravirgin, iar pregătirea termică să fie de scurtă durată şi la temperatură moderată, astfel încât uleiul să nu se ardă, generând produşi toxici.

airfryer-philips-1

În bucătăria de acasă nu există prea multe variante pentru a prăji. În cea mai mare parte, prăjirea se face în baie de ulei – tigaie, ceaun, friteuză clasică. Cel puţin putem controla tipul de ulei şi durata prăjirii, însă impregnarea cu grăsime este masivă orice am face.

Tehnologia ne vine în ajutor şi la acest capitol. De ceva timp testez un nou produs Philips, o friteuză modernă din gama Viva Collection cu ajutorul căreia poţi să faci o mulţime de preparate, dar cel mai spectaculoasă mi se pare şansa de a face cartofi “prăjiţi” pentru întreaga familie cu doar o lingură de ulei (de măsline extravirgin), în doar câteva minute, fără niciun pic de mizerie şi cu foarte puţin miros. Am pus între ghilimele “prăjiţi” pentru că acest aparat face mai curând un soi de coacere şi doar puţin la suprafaţă rumeneşte cartofii sau alte alimente. Practic, poţi chiar să nu pui uleiul şi obţii cam acelaşi lucru. După părerea mea, în această postură uleiul este un soi de condiment, menit să îţi aducă mirosul de cartofi prăjiţi. Cred că realizaţi că o lingură de ulei la 7-800 g de cartofi înseamnă extrem de puţin, atât în termeni de calorii suplimentare, cât şi ca eventuali produşi de degradare.

Philips Airfryer beneficiază de tehnologia Rapid Air, practic o recirculare cu mare viteză a aerului supraîncălzit, care coace alimentele în mod uniform, datorită designului interior de stea de mare. Aparatul are dimensiuni rezonabile, este silenţios şi se curăţă extrem de uşor. Poţi să găteşti cu el cam orice ai face la un cuptor clasic: legume, carne, peşte, cartofi. De asemenea, poţi să faci brioşe sau alte prăjituri mici. De mare ajutor este controlul temperaturii şi al timpului de gătire.

airfryer-philips-2

Noi l-am testat în diverse ipostaze şi am fost de fiecare dată încântaţi de preparatele rezultate, de viteza cu care poţi să prepari o cină sănătoasă şi gustoasă pentru patru persoane şi de uşurinţa cu care rezolvi partea de curăţare după ce ai terminat de gătit.

Îmi imaginez că vor fi câţiva care îşi vor face cruce cu limba în cerul gurii şi vor pufni indignaţi “vai, ce nutriţionist e ăsta care ce spune să mâncăm cartofi prăjiţi…”, însă realitatea este că într-o alimentaţie echilibrată, în cazul unui om sănătos şi activ, nu este nicio dramă dacă se regăsesc când şi când preparate prăjite, mai ales dacă avem ocazia să le pregătim cu mult mai puţină grăsime, aşa cum v-am povestit.

Nu vreau să rămâneţi cu ideea că puteţi face doar cartofi prăjiţi cu acest aparat. După cum vedeţi în pozele din acest articol, am gătit cu acelaşi succes somon, iar cu alte ocazii am pregătit curcan, pui, legume.

14 Like
2016
Nov
19

Ce ma fac? Copilul meu nu mananca tot

Acesta este unul dintre cele mai frecvente motive de ingrijorare a parintilor si o zona unde se greseste foarte frecvente, de obicei in sensul exagerarii. Va invit sa urmariti un material Digi24 pe aceasta tema:

2016
Oct
18

Tot ce trebuie sa stii despre sucuri si smoothieuri din fructe si legume

Cei care ȋmi urmăresc blogul ştiu că am scris de nenumărate ori despre importanţa şi beneficiile consumului de fructe şi legume. De mulţi ani sunt implicat în campanii naţionale de promovare a alimentaţiei sănătoase, cu accent pe aceste alimente foarte importante, am scris articole, am fost la mese rotunde cu participare internaţională etc. Orice persoană interesată de propria sănătate şi de o alimentaţie echilibrată ştie că recomandarea OMS este de a consuma zilnic minim 400 g de fructe şi legume, pentru că este dovedit prin studii că în acest fel se reduce riscul instalării unor afecţiuni grave, ce au legătură cu stilul de viaţă defectuos, aşa cum sunt bolile cardiovasculare, diabetul zaharat tip 2 şi obezitatea. Însă nu doar fructele şi legumele consumate ca atare aduc beneficii, ci şi  sucurile şi smoothie-urile pe care le putem face din acestea, pentru că ele păstrează în mare parte vitaminele, mineralele, fitonutrienţii, fibrele şi apa din alimentul de origine. Aceste sucuri şi smoothie-uri reprezintă alternative atractive deoarece se prepară rapid, se consumă uşor şi ne dau posibilitatea unor combinaţii deosebit de interesante, nu doar ca gust, textură şi aromă, ci şi ca nutrienţi – o alimentaţie sănătoasă, înseamnă varietate, iar combinaţiile ne permit să introducem în meniul nostru fructe şi legume pe care poate altfel nu le-am fi consumat.

philips

Unii se tem că aceste preparate conţin prea mult zahăr, însă realitatea este că ele conţin la fel de multe zaharuri ca fructele şi legumele din care sunt preparate. Dacă vrem să mai reducem din cantitatea totală de zaharuri, putem să punem mai multe legume şi mai puţine fructe, deoarece acestea au în compoziţie o cantitate mai redusă de glucide simple. Combinaţiile pe care le putem obţine sunt limitate doar de imaginaţia noastră. Nu există formule prestabilite, combinaţii interzise sau nepotrivite. E de preferat să experimentăm, pentru că în felul acesta vom găsi combinaţii nu doar foarte sănătoase şi hrănitoare, ci şi încântătoare ca gust, aromă, culoare şi textură.

De curând am început o colaborare cu Philips şi veţi avea ocazia să vedeţi pe blog o serie de articole şi filmuleţe despre linia lor de blendere şi storcătoare. Aceste electrocasnice performante sunt instrumentele ideale pentru a vă prepara sucuri şi smoothie-uri – rapid, eficient şi curat (asta e o calitate extrem de importantă, mai ales pentru bărbaţii fără talent deosebit în bucătărie şi care vor să îşi menţină relaţia conjugală în zona liniştită 🙂 ).

De ceva timp folosesc aceste produse şi sunt încântat de uşurinţa cu care se manevrează şi de posibilităţile de combinaţii pe care le pot face. Cu ajutorul blenderului de 900 W, Philips Avance, am preparat în fiecare zi smoothie-uri pentru sportivii cu care lucrez şi asta m-a ajutat foarte mult, pentru că nu e simplu atunci când eşti într-un conatonament, să prepari rapid 30 de porţii conţinând diverse combinaţii de fructe, cu sau fără adaos de concentrat proteic.

O să mai povestim despre asta în articolele viitoare, dar până atunci puteţi afla mai multe pe aceasta pagină – http://www.philips.ro/c-m-ho/procesarea-alimentelor/liquid-health.html

2016
Sep
19

Alimente care influenteaza aparitia cancerului

Se stie de mult timp ca ceea ce mancam poate sa contribuie la aparitia cancerului, precum si a multor altor afectiuni grave. Va invit sa urmariti un material realizat de Digi pe aceasta tema:

2016
Jul
28

Ce mancam si ce suplimente nutritive folosim pentru un maraton

Pregatirea unui maraton (si de fapt, orice cursa de anduranta) presupune atentie sporita si la aspectele nutritionale. Va ofer un interviu pe care l-am acordat siteului www.biciclistul.ro, mai exact lui Emilian Nedelcu, care se ocupa si de promovarea Maratonului Olteniei.

2016
Jun
29

Energia în timpul efortului și alimentația – un studiu pe cicliști amatori

De aproape zece ani, viața mea este strâns legată de sport. Pe de-o parte pentru că sunt și eu un sportiv amator (cu rezultate prea puțin importante, dar pasionat), pe de altă parte pentru că profesional, preocupările mele s-au îndreptat tot mai mult către sport, mai întâi prin prisma nutriției sportive și de curând și prin cea a fiziologiei sportive. În urmă cu doi ani mi s-a făcut brusc dor de școală (glumesc) și am început un master în “Nutriție și siguranță alimentară” la UMF “Carol Davila”, pe care recent l-am și încheiat (ca șef de promoție – nu mă pot abține, trebuie să mă laud :D). Era oarecum firesc ca la lucrarea de dizertație să îmi aleg ceva ce are legătură cu domeniile de interes menționate așa că am făcut un studiu pe cicliști, care mi-a scos câțiva peri albi, dar în final mi-a făcut plăcere. O să vă povestesc pe scurt despre acest studiu, în cele ce urmează.

testare-5

Alimentația este una dintre componentele de maximă importanță ale pregătirii sportive, fiind unul dintre determinanții performanței sportive. În documentul elaborat de către Comitetul Internațional Olimpic în anul 2004 se afirmă: “Cantitatea, compoziția și temporizarea aportului alimentar poate afecta profund performanța sportivă. O practică nutrițională bună va ajuta sportivul să se antreneze mai intens, să se refacă mai rapid și să se adapteze mai eficient, cu un risc mai redus de îmbolnăvire și de accidentare. Sportivii trebuie să adopte strategii nutriționale specifice înainte și pe durata competiției pentru a ajuta la maximizarea performanțelor.”

Pornind de la aceste premize, este necesar să aplicăm în nutriția sportivilor recomandările din ghiduri care se bazează pe studii de specialitate. Spre deosebire de populația “nesportivă”, în cazul sportivilor, mai ales cei de performanță, detaliile pot face diferența.

Studiul meu a urmărit să arate că anumite modificări acute (pe termen scurt, de 2-3 zile) ale compoziției regimului alimentar înaintea unui efort fizic (antrenament sau competiție) ar putea să influențeze modalitatea în care organismul accesează substraturile energetice, ceea ce în termeni practici ar putea să însemne o disponibilitate energetică mai crescută sau mai redusă și astfel un timp mai bun sau mai slab.

Întrebarea de la care am pornit studiul este aceea dacă creșterea “acută” a proporției de carbohidrați, deci cu 2-3 zile înaintea unui efort ar putea să inducă o modificare a raportului în care sunt utilizate lipidele și carbohidrații la diverse trepte de efort.

Studiul de față a fost realizat cu cicliști amatori, însă consider că poate fi extrapolat în cele mai multe sporturi de anduranță (deci dragi alergatori si inotatori, nu parasiti inca siteul 🙂 ).

citeste tot

25 Like
2016
Mar
31

Relatia dintre sport si scaderea in greutate

Aportul pe care o alimentatie corecta il are in procesul de pierdere corporala este de 75%, iar restul e acoperit de miscare. Aflati mai multe in acest reportaj CSID:

2016
Feb
23

Orzul reduce apetitul și îmbunătățește metabolismul

Cei care se preocupă în mod constant de starea sănătății lor vor dori în mod sigur să includă orzul în alimentația lor; conform unui studiu publicat în Jurnalul Britanic de Nutriție, incorporarea orzului în alimentație reduce riscul de diabet și scade nivelul zahărului în sânge.

În contextul epidemiei de obezitate din US, aceste descoperiri au o importanță deosebită. La momentul actual, în US, o treime din adulți suferă de obezitate, fiind astfel expuși riscurilor de boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet tip 2 și anumitor tipuri de cancer.

Cercetătorii – conduși de Prof. Anne Nilson din cadrul Centrului Științific  „Hrană pentru Sănătate” al Universității Lund, Suedia – spun că se demonstrase deja faptul că anumiți carbohidrați nedigerabili, inclusiv inulina, „stimulează hormonii implicați în reglarea glicemiei și apetitului”. Însă, nu se cunoșteau suficient caracteristicile carbohidraților nedigerabili.

orz

Ca atare, echipa de cercetători a derulat un studiu pe un grup de 20 de persoane sănătoase, de vârstă mijlocie; timp de 3 zile, la micul dejun, prânz și cină, o parte dintre aceștia au consumat pâine integrală de orz, iar cealaltă parte pâine albă.

Zilnic, la 11-14 ore după cină, echipa de cercetători evalua indicatorii de risc de diabet și boli cardiovasculare ai participanților.

Rezultatele au arătat că persoanele care au consumat pâine de orz aveau un metabolism îmbunătățit pe un interval de până la 14 ore, niveluri scăzute ale zahărului în sânge și ale insulinei, un control îmbunătățit al apetitului și o sensibilitate crescută la insulină.

„Este surprinzător și încurajator că alegerea combinației corecte de fibre alimentare poate aduce, într-o perioadă scurtă de timp, beneficii remarcabile sănătății noastre,” a declarat prof. Nilsson.

Orzul a crescut valorile hormonilor intestinali ce reglează metabolismul și apetitul

Conform cercetătorilor, efectele benefice asupra sănătății apar când fibrele din orz ajung în intestin și declanșează eliberarea anumitor hormoni.

„După ce participanții la studiu au mâncat pâinea de orz întreg, am observat o creștere a hormonilor intestinali ce reglează metabolismul și apetitul, și o intensificare a activității hormonului ce contribuie la scăderea inflamațiilor cronice de nivel inferior”, a declarat prof. Nilsson. „In timp, aceasta ar putea ajuta la prevenția bolilor cardiovasculare și diabetului.”

In filmul de mai jos, cercetătorii explica mai detaliat rezultatele lor:

Medical News Today i-a cerut prof. Nilsson detalii despre conținutul pâinii folosite în studiu. Ea a explicat că obiectivul preparării acestei pâini este păstrarea intactă a cât mai multor boabe de orz fiert.

Pentru o bucată dintr-o astfel de pâine au folosit 595g de orz întreg fiert timp de 12 minute în 520g de apa. Timpul de fierbere se poate prelungi, însă cantitatea de apă trebuie adaptată la dimensiunea vasului de gătit.

Pe scurt, ca orzul să fie gata, toată apă trebuie să fie absorbită de boabe. Prof. Nilsson a continuat:

„Am adăugat 105g de faină albă de grâu la orzul fiert (și răcit între timp), 300g apă, 6g drojdie uscată și 5g sare. Aluatul (deși îi spunem aluat nu arată ca unul normal) a fost frământat timp de câteva minute și apoi lăsat sa dospească timp de 30 de minute într-un castron și încă 35 de minute într-o tavă de copt. E important să presezi aluatul în tava de copt în așa fel încât să nu rămână bule de aer. Aceasta se poate realiza fie prin acoperirea cu o folie de plastic și apăsarea ei cu mâna fie, așa cum am procedat noi, cu ajutorul unei alte tăvi de copt.”

A mai menționat că, din cauza conținutului mic de gluten din aluat, acesta nu se schimbă prea mult în timpul dospirii.

Aluatul rezultat a fost copt până când temperatura din interiorul său a atins 96 °C (aproape 205 °F),ceea ce necesitat relativ 1 oră. După aceea, au acoperit pâinea din cuptor cu aluminiu și au lăsat-o sa se răcească.

Importanța investigării bacteriilor afectate de fibrele alimentare

Pe lângă studiu, cercetătorii au oferit sfaturi pentru menținerea unui nivel sănătos al zahărului în sânge. În primul rând, ar trebui să alegem, pe cât posibil, pâinea din cereale integrale și să evităm făina albă în general.

O altă sugestie este să adăugăm orz integral în supă și tocană, și să înlocuim orezul alb cu orz gătit. Fasolea și năutul adăugate în meniu contribuie la creșterea cantității de fibre concomitent cu menținerea unei indice glicemic mic.

Prof. Nilsson și colegii ei speră că studiul lor va influența oferta de fibre alimentare din magazine și va contribui astfel la sănătatea consumatorilor.

Ca cercetări viitoare, a declarat pentru MNT, plănuiesc să investigheze „mecanismele care stau la baza efectelor asupra sănătății”. În acest domeniu, este important să investighezi ce se întâmplă în intestin și să vezi ce bacterii sunt influențate de fibrele alimentare.”

Ipoteza sa este că „efectele benefice asupra metabolismului își au sursa în stimularea anumitor bacterii intestinale.”

MNT a publicat recent un studiu care sugerează că un aport crescut de fibre la vârste tinere poate duce la o scădere a riscului de cancer la sân în rândul femeilor.

Sursa: Medical News Today

CENTRUL DE NUTRITIE SUPERFIT
Centru pentru testarea performantelor sportive

Articole pe Doctor.info.ro


Noutati pe Doctor.info.ro


Articole pe Maraton.info.ro


Urmareste-ne pe Facebook


Calendar

April 2017
M T W T F S S
« Mar    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Arhiva blogului

Calendar evenimente sportive