Sunt afisate toate articolele cu tagul preda publishing
2017
Feb
19

Mentalitatea ultra. Cele opt principii fundamentale ale unui campion

La sfârșitul lunii ianuarie, odată cu Gerarul, Preda Publishing a lansat Mentalitatea ultra. Cele opt principii fundamentale ale unui campion, de Travis Macy.

“Gândiți-vă la ea ca la un ultra decatlon: o cursă în care participanții trebuie să parcurgă 42 km de alergare pe teren accidentat, 80 km pe mountain bike, alți 160 km pe mountain bike și la final alți 160 km de alergare. Mai adăugați 10 km de alergare imediat după cursa de 160 km pe bicicletă (Dumnezeu știe de ce!), plasați toată acțiunea sus în Munții Stâncoși și veți obține Leadman, un eveniment de șase săptămâni, un iad al anduranței pe care eu, din motive care îmi scapă, voiam să-l câștig în 2013 mai mult decât orice pe lume.

Leadville îmi intrase în cap încă de când eram mic și îl urmărisem pe tata, insuficient antrenat, halucinând și clătinându-se până la linia de sosire de la Leadville din 1988. Ani mai târziu, când am auzit de această versiune de șase săptămâni a ultramaratonului Leadville, mi-am dat seama că era exact ceea ce voiam să fac. Voiam să devin nu doar un Leadville (atlet care terminase Leadville 100), ci un Leadman.”

TRAVIS MACY este un sportiv de anduranță care a finalizat peste 100 de competiții ultra în 16 țări. Mare parte din aceste realizări se datorează mentalității sale excepționale. Rezultatele sale au fost apreciate de New York Times, Runner’s World, Adventure Sports, Competitor, UltraRunning, Trail Runner și Breathe. Macy este speaker motivațional, antrenează sportivi de anduranță, scrie despre competițiile și călătoriile sale, oferă consiliere pentru admiterea la facultate și este profesor de liceu. Locuiește în Evergreen, Colorado.

Cartea este disponibila pe www.predapublishing.com

Utilizează codul MENTALITATEAULTRA si primești o reducere de 20% din prețul cărții.

2015
Jan
18

Prizonier în Carpați. O carte despre supraviețuire.

Nu știu ce au cu mine oamenii ăștia de la Preda Publishing… Din când în când îmi trimit câte o carte din cele nou apărute la editura lor și nu știu cum se nimerește, dar mereu sunt cărți pe care odată începute, nu le mai pot lăsa din mână până când nu le termin.

Recent am primit cartea “Prizonier în Carpați”, scrisă de Ken Jones. La primul contact nu mi-a spus nimic, însă am admirat calitatea copertei și m-am bucurat din nou de mirosul de hârtie, pe care doar unele cărți îl au.

Înainte de a începe să vorbesc despre conținutul cărții, vreau să fac un scurt preambul. Relația mea cu muntele este una episodică și nu neapărat foarte cordială. Sunt crescut în oraș, mi-am petrecut cea mai mare parte din viață pe asfalt și doar vacanțele din copilărie într-o zonă subcarpatică. Doar în ultimii ani am ajuns pe munte, și asta pentru că am participat la câteva concursuri de alergare montană, cum ar fi Cozia, Ciucaș sau Olympus Marathon. Îmi place muntele, e extrem de frumos, însă (oricâte de rușinos ar fi să recunosc asta) prefer să îl admir în poze. Asta pentru că nu m-am simțit niciodată prea în siguranță pe munte.

Ei bine, după ce am citit “Prizonier în Carpați”, cred că o să îmi placă și mai mult să văd muntele doar în poze.

prizonier-in-carpati

Și acum, spoiler. Deci dacă nu vreți să știți mai multe de la mine, cumpărați cartea și vă promit că o să vă placă.

Dacă totuși citiți în continuare, o să vă spun că această carte, care spune povestea adevărată a lui Ken Jones, te ține cu sufletul la gură… în ciuda faptului că știi de la bun început că se termină cu bine, pentru că altfel nu ar fi ajuns să fie scrisă.

Autorul este un englez, fost militar, cu pregătire fizică foarte bună și pasionat de alpinism. Povestea e simplă: ca orice om normal, cu câțiva ani în urmă, acest Ken și-a propus să escaladeze vârful Moldoveanu din masivul Făgăraș, imediat după Anul Nou, deci în plină iarnă. O plimbare relaxată de o zi: urcat până la 2544 metri, spus “am făcut-o și pe asta!”, coborât în Făgăraș și plecat acasa în UK. Deci, simplu.

Doar că englezii nu au auzit de proverbul “socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”.

Excursia lui începe bine. Găsește un taximetrist nebun care să îl ducă cu un hârb de Dacie până la baza muntelui, apoi începe ascensiunea și se tot minunează cât de frumos e pe acolo.

Nici nu treci bine de pagina 28 că începe cu adevărat acțiunea. Pe scurt, îl surprinde o avalanșă. Ciudat… o avalanșă în miezul iernii… ce neașteptat…

Trebuie să recunosc că inițial am gândit destul de cinic: fraiere, ți-ai căutat-o! Și mai trebuie să recunosc că în următoarele zeci de pagini am vrut să renunț la carte de câteva ori. Dar nu pentru că ar fi prost scrisă, ci din contră. Suferințele prin care trece Ken Jones sunt atât de realist descrise, încât ajungi să nu le mai suporți tu, ca cititor. Timp de trei zile, acest om coboară muntele cu un picior rupt, fără echipamentul de supraviețuire, dormind în frig, traversând râuri înghețare, pierzând un bocanc, delirând, plângând, înjurând… Prea mult pentru oricine. Marele lui noroc a fost pregătirea fizică extrem de bună, fără de care ar fi murit fără nicio îndoială.

După toată această agonie, urmează a doua jumătate a cărții, care este extrem de interesantă, mai ales pentru cineva pasionat de medicină. Este descrisă lunga și anevoioasa sa recuperare, care a durat aproape 2 ani. Stresul incredibil pe care l-a trăit l-a făcut să piardă 32 kg, să fie operat pentru ulcere perforate cu hemoragii masive, să aibă o degerătură imensă la piciorul fără bocanc și să fie la un pas de pericolul de a nu mai putea merge niciodată.

Se pare că totuși a făcut ceva în scăldătoare când era mic, așa că reușește să depășească toate problemele, să aibă parte de o reconstrucție de șold și să fie permanent susținut de o familie iubitoare și de o mulțime de prieteni. Pe mulți oameni, o asemenea experiență i-ar fi doborât cu siguranță, însă Ken reușește să își reia viața, să se înscrie la o facultate și după un timp să devină pasionat de ciclism și chiar să concureze.

Mi-a plăcut foarte mult această carte. M-a făcut să reflectez din nou asupra capacității extraordinare a oamenilor de a depăși situații extreme și asupra importanței pregătirii fizice, pe care noi, oamenii moderni, o neglijăm cu nonșalanță.

12 Like
2013
Aug
10

Sunt aici pentru a câştiga – istoria unui triatlonist de top

Prin amabilitatea Preda Publishing am citit o nouă carte autobiografică a unui sportiv de top, Chris McCormack, cu nume de alint “Macca”, unul dintre triatloniştii de la Ironman, care a scris istorie în acest sport.

Ironman este un gen de competiţie la care eu ma uit cu maximă admiraţie, uimire şi, cel puţin deocamdată, fără tentaţia de a o încerca. Primul meu contact cu sporturile de anduranţă a avut loc în calitate de observator (sau jurnalist, dacă vreţi, deşi n-aş vrea să îmi asum această “etichetă” atâta timp cât nu am nicio pregătire specifică în această zonă). Am mai povestit şi nu vreau să mă repet, cum în 2005-2006 am însoţit un prieten la 3 concursuri Ironman, în urma cărora am publicat articole în Men’s Health, şi mai important decât atât, am avut acel declic care m-a determinat să încep să alerg şi să particip la maratoane (puteţi citi istoriile respective aici, aici si aici). Este oarecum şocant să mergi la un Ironman – din nou spun, ca observator, când nu ştii prea multe despre acest sport şi nu conştientizezi duritatea lui, nivelul de efort, volumul uriaş de muncă pentru a ajunge măcar să îl termin, nu mai zic să câştigi. Atunci când vezi oameni de 50-60 ani sau chiar mai mult, terminând un Ironman (3,8 km înot, 180 km bicicletă, 42 km alergare), doamne pe care dacă le-ai întâlni pe stradă n-ai bănui în veci că pot să facă aşa ceva, ţi se schimbă în mod fundamental viziunea despre capacităţile corpului omenesc, nu neapărat cele fizice, pentru că aici ştiu că avem resurse destule, dar mai ales cele psihice, pentru că a termina un Ironman înseamnă de fapt să ai un mare control asupra minţii. Aşa cred, aşa am citit, aşa am aflat de la cei care au fost acolo… deocamdată vorbesc din experienţa altora.

citeste tot

2013
Apr
26

Ultramaratonistul. Confesiunile unui alergator de noapte

În urmă cu puțin timp am primit de la editura Preda Publishing o carte pe care efectiv am devorat-o. De mult vroiam sa o citesc, în engleză ce-i drept, însă acum am avut ocazia să o citesc direct în română, într-o traducere foarte bună.

Cartea se numește “Ultramaratonistul” și este scrisă de unul dintre cei mai cunoscuți alergători pe distanțe ultra-lungi (dacă se poate spune așa), Dean Karnazes.

Povestea de viață a lui Dean este una simplă: un oarecare istoric sportiv în tinerețe, apoi intrat în viața de corporatist simte din ce în ce mai pregnant că îi lipsește ceva esențial și descoperă că acest lucru extrem de important este alergarea.
Apoi se declanșează nebunia cu alergarea pe distanțe foarte foarte lungi și în condiții extreme.

Cam asta e cursul firesc al vieții oricărui corporatist, nu-i așa? 🙂

Nu o să vă povestesc cartea, pentru că trebuie să o citiți neapărat, chiar dacă poate nu aveți nici cea mai mică legătură cu alergarea, dar poate vreți să citiți un roman autobiografic, pe care nu îl poți lăsa din mână până la final.

Cartea este scrisă frumos, impresionant, deloc tehnic (adică e o poveste, nu o carte pentru alergători). Este fascinantă transformarea acestui om, care ajunge să participe la niște curse de ultraanduranță, recunoscute pentru dificultatea lor extremă. El le povestește doar pe primele la care a participat, însă ulterior a ajuns chiar să le câștige pe unele dintre ele.

Poveștile lui despre cursele extreme la care a participat sunt scrise cu destul de mult dramatism, dar probabil fără (prea multă) exagerare. Oricât aș fi eu de pasionat de alergare pe distanțe lungi, n-am putut să empatizez cu Dean Karnazes. Îl admir, dar nu îl înțeleg, recunosc. Mi se pare prea mult, prea greu. Nu vad sensul în a alerga sute de kilometri prin deșert, la jdemii de grade Celsius. Desigur, nici nu trebuie căutat neapărat un sens. Dean Karnazes citează în carte un  explorator care a urcat pe Everest și întrebat de ce a făcut asta, a răspuns sec, dar revelator “pentru că există!”. Ei bine, da, atâta timp cât o să existe o provocare, se vor găsi nebuni care să o încerce. Realitatea este că până la urmă ne stabilim singuri limitele. Pentru Dean Karnazes, aceste limite sunt la o distanță imensă față de ceea ce suntem obișnuiți să vedem în jurul nostru. Însă pentru el este ceva normal și a ajuns în punctul în care nu mai poate trăi fără aceste provocări.

Vă recomand această carte. Vă garantez că o să o citiți pe nerăsuflate.

Vă atrag totuși atenția asupra unui potențial risc: dacă nu sunteți pasionați de alergare o să începeți să cochetați cu ideea, iar dacă sunteți “doar” maratoniști, s-ar putea să înmugurească în mintea voastră tentația unei astfel de nebunii – ultramaratonul.

17 Like
2013
Feb
19

9.58 – Povestea celui mai rapid om din lume

Usain Bolt, bineinteles! Lightning Bolt, adica “fulgerul”.

Daca vreti sa aflati povestea acestui atlet extraordinar, va invit sa cititi cartea “Usain Bolt. Povestea mea” care a aparut in urma cu putin timp la editura Preda Publishing.

Intr-un limbaj simplu si accesibil, fara prea multe floricele si pe un ton chiar modest, Usain Bolt povesteste in aceasta carte drumul sau in viata, care l-a condus pana in punctul in care a devenit cel mai rapid om de pe planeta si probabil cel mai bun atlet al tuturor timpurilor. Nu vreau sa va spun prea multe despre Bolt, ca sa nu va stric placerea lecturii.

Cartea este excelent publicata, cu o multime de poze de foarte buna calitate. Povestea in sine este una clasica – un om cu calitati fizice de exceptie, care ajunge sa fie cel mai bun muncind foarte mult. Desi imaginea publica a lui Usain Bolt a fost usor condusa catre cea a unui petrecaret, din carte se intelege destul de clar faptul ca omul a muncit foarte mult pentru a ajunge acolo unde este acum. Sper sa nu aflam si despre el peste un timp, ca a gustat din “doape”, la fel ca Lance Armstrong. In carte povesteste ca a fost testat de nenumarate ori – sportivii de nivelul lui trebuie sa comunice permanent unde se afla, astfel inca sa poata fi gasiti pentru controale neanuntate.

M-a amuzat pozitia lui fata de alimentatie. Ne-am putea imagina ca un sportiv de o asemenea anvergura este super-atent cu ceea ce mananca, ia cele mai bune suplimente nutritive si este monitorizat permanent de medici si nutritionisti. Usain Bolt afirma in aceasta carte ca nu este un atlet conventional, face ce vrea, mananca ce vrea si nu respecta regulile. “Daca vrei sa stii ce mananca un atlet, nu ma intreba pe mine,” zice Bolt. “Nu-mi pasa de echilibrul corect dintre carbohidrati si proteine. Nu am nutritionist, asa cum fac multi alti sportivi renumiti, care au niste grafice si li se spune exact ce trebuie sa manance la diferite ore din zi. Nutritionistii ar fi fost ingroziti daca ar fi aflat de dieta mea de la Olimpiada, cu nuggets de pui. Dar iata ca la mine a functionat.”

Bolt, daca vreodata te razgandesti si ai nevoie de un sfat, un regim ceva, stii unde ma gasesti, da? 😀

Pana comandati cartea si va apucati sa o cititi, va invit sa urmariti cursa extraordinara de 100 metri, la care Usain Bolt a doborat recordul mondial:

2013
Jan
3

Interviu despre alergare pe blogul Preda Publishing

Editura Preda Publishing si-a propus sa aduca in Romania o serie de carti despre alergare, ciclism si triatlon, ceea ce este o idee foarte buna. Piata de desfacere este intr-o continua crestere, deci cred ca vor avea succes. Deja au lansat “Nascuti pentru a alerga”, o carte pe care o citesti pe nerasuflate, indiferent daca esti sau nu pasionat de alergare.

Pe blogul acestei edituri au publicat periodic interviuri cu alergatori romani. Am avut placerea si onoarea ca in luna decembrie sa raspund la cateva intrebari legate de “cariera” mea de alergator (si nu numai). Daca doriti sa cititi acest interviu, gasiti aici partea 1-a si partea 2-a.


CENTRUL DE NUTRITIE SUPERFIT
Centru pentru testarea performantelor sportive

Articole pe Doctor.info.ro


Noutati pe Doctor.info.ro


Articole pe Maraton.info.ro


Urmareste-ne pe Facebook


Calendar

March 2017
M T W T F S S
« Feb    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva blogului

Calendar evenimente sportive