Sunt afisate toate articolele cu tagul fibre
2016
Feb
23

Orzul reduce apetitul și îmbunătățește metabolismul

Cei care se preocupă în mod constant de starea sănătății lor vor dori în mod sigur să includă orzul în alimentația lor; conform unui studiu publicat în Jurnalul Britanic de Nutriție, incorporarea orzului în alimentație reduce riscul de diabet și scade nivelul zahărului în sânge.

În contextul epidemiei de obezitate din US, aceste descoperiri au o importanță deosebită. La momentul actual, în US, o treime din adulți suferă de obezitate, fiind astfel expuși riscurilor de boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet tip 2 și anumitor tipuri de cancer.

Cercetătorii – conduși de Prof. Anne Nilson din cadrul Centrului Științific  „Hrană pentru Sănătate” al Universității Lund, Suedia – spun că se demonstrase deja faptul că anumiți carbohidrați nedigerabili, inclusiv inulina, „stimulează hormonii implicați în reglarea glicemiei și apetitului”. Însă, nu se cunoșteau suficient caracteristicile carbohidraților nedigerabili.

orz

Ca atare, echipa de cercetători a derulat un studiu pe un grup de 20 de persoane sănătoase, de vârstă mijlocie; timp de 3 zile, la micul dejun, prânz și cină, o parte dintre aceștia au consumat pâine integrală de orz, iar cealaltă parte pâine albă.

Zilnic, la 11-14 ore după cină, echipa de cercetători evalua indicatorii de risc de diabet și boli cardiovasculare ai participanților.

Rezultatele au arătat că persoanele care au consumat pâine de orz aveau un metabolism îmbunătățit pe un interval de până la 14 ore, niveluri scăzute ale zahărului în sânge și ale insulinei, un control îmbunătățit al apetitului și o sensibilitate crescută la insulină.

„Este surprinzător și încurajator că alegerea combinației corecte de fibre alimentare poate aduce, într-o perioadă scurtă de timp, beneficii remarcabile sănătății noastre,” a declarat prof. Nilsson.

Orzul a crescut valorile hormonilor intestinali ce reglează metabolismul și apetitul

Conform cercetătorilor, efectele benefice asupra sănătății apar când fibrele din orz ajung în intestin și declanșează eliberarea anumitor hormoni.

„După ce participanții la studiu au mâncat pâinea de orz întreg, am observat o creștere a hormonilor intestinali ce reglează metabolismul și apetitul, și o intensificare a activității hormonului ce contribuie la scăderea inflamațiilor cronice de nivel inferior”, a declarat prof. Nilsson. „In timp, aceasta ar putea ajuta la prevenția bolilor cardiovasculare și diabetului.”

In filmul de mai jos, cercetătorii explica mai detaliat rezultatele lor:

Medical News Today i-a cerut prof. Nilsson detalii despre conținutul pâinii folosite în studiu. Ea a explicat că obiectivul preparării acestei pâini este păstrarea intactă a cât mai multor boabe de orz fiert.

Pentru o bucată dintr-o astfel de pâine au folosit 595g de orz întreg fiert timp de 12 minute în 520g de apa. Timpul de fierbere se poate prelungi, însă cantitatea de apă trebuie adaptată la dimensiunea vasului de gătit.

Pe scurt, ca orzul să fie gata, toată apă trebuie să fie absorbită de boabe. Prof. Nilsson a continuat:

„Am adăugat 105g de faină albă de grâu la orzul fiert (și răcit între timp), 300g apă, 6g drojdie uscată și 5g sare. Aluatul (deși îi spunem aluat nu arată ca unul normal) a fost frământat timp de câteva minute și apoi lăsat sa dospească timp de 30 de minute într-un castron și încă 35 de minute într-o tavă de copt. E important să presezi aluatul în tava de copt în așa fel încât să nu rămână bule de aer. Aceasta se poate realiza fie prin acoperirea cu o folie de plastic și apăsarea ei cu mâna fie, așa cum am procedat noi, cu ajutorul unei alte tăvi de copt.”

A mai menționat că, din cauza conținutului mic de gluten din aluat, acesta nu se schimbă prea mult în timpul dospirii.

Aluatul rezultat a fost copt până când temperatura din interiorul său a atins 96 °C (aproape 205 °F),ceea ce necesitat relativ 1 oră. După aceea, au acoperit pâinea din cuptor cu aluminiu și au lăsat-o sa se răcească.

Importanța investigării bacteriilor afectate de fibrele alimentare

Pe lângă studiu, cercetătorii au oferit sfaturi pentru menținerea unui nivel sănătos al zahărului în sânge. În primul rând, ar trebui să alegem, pe cât posibil, pâinea din cereale integrale și să evităm făina albă în general.

O altă sugestie este să adăugăm orz integral în supă și tocană, și să înlocuim orezul alb cu orz gătit. Fasolea și năutul adăugate în meniu contribuie la creșterea cantității de fibre concomitent cu menținerea unei indice glicemic mic.

Prof. Nilsson și colegii ei speră că studiul lor va influența oferta de fibre alimentare din magazine și va contribui astfel la sănătatea consumatorilor.

Ca cercetări viitoare, a declarat pentru MNT, plănuiesc să investigheze „mecanismele care stau la baza efectelor asupra sănătății”. În acest domeniu, este important să investighezi ce se întâmplă în intestin și să vezi ce bacterii sunt influențate de fibrele alimentare.”

Ipoteza sa este că „efectele benefice asupra metabolismului își au sursa în stimularea anumitor bacterii intestinale.”

MNT a publicat recent un studiu care sugerează că un aport crescut de fibre la vârste tinere poate duce la o scădere a riscului de cancer la sân în rândul femeilor.

Sursa: Medical News Today
2016
Jan
16

Fibrele, elemente importante in alimentatia noastra

Cu toţii am auzit o grămadă de lucruri despre fibre şi importanța acestora în cadrul oricărei diete. Producătorii de biscuiţi digestivi, cereale, prăjituri şi chiar şi unele băuturi sau îngheţată par a fi din ce în ce mai interesaţi de includerea fibrelor în toate aceste produse de pe piaţă.

Fibrele sunt carbohidraţi derivați din plante; o parte dintre ele nu pot fi digerate de oameni şi trec aşadar prin sistemul nostru aproape intacte, având o valoare nutrițională calorică foarte scăzută sau chiar apropiată de zero, în unele cazuri. Există două tipuri principale de fibre: solubile, care se dizolvă în apă, şi insolubile, care nu pot fi dizolvate în apă. Ambele tipuri de fibre joacă un rol important în menţinerea unei sănătăţi optime şi se regăsesc în mod natural în alimente cum ar fi cerealele integrale, fructele, legumele, seminţele şi boabele de fasole.

Fiber Forever Living

Fibrele acţionează ca un laxativ natural prin creşterea volumului bolului alimentar neutilizabil, care permite trecerea mult mai rapidă a acestuia în colon. Fibrele îi ajută şi pe cei care suferă de sindromul colonului iritabil, acţionând ca prebiotice, respectiv fibre alimentare sub formă de poliglucide sau oligoglucide. Ceapa, bananele, guliile, sfecla, păpădia şi verdeţurile sunt doar câteva din alimentele în care se regăsesc aceste prebiotice care hrănesc bacteriile din intestine, menţinând într-o măsură şi mai mare sănătatea colonului. Fibrele, în special cele solubile, îmbunătăţesc controlul zahărului din sânge încetinind rata la care este eliminată mâncarea din stomac, întârziind aşadar creşterea glicemiei după mese şi prevenind eliberarea excesivă sau exagerată de insulină. Golirea întârziată a stomacului poate de asemenea să ajute la scăderea în greutate prin îmbunătăţirea controlului foamei.

În plus, fibrele adaugă mai mult ‘conţinut’ unei diete, fără a adugă însă calorii în plus şi ajută la reducerea densităţii calorice, ceea ce reprezintă una din cele mai importante strategii ale oricărei diete pe termen lung. Fibrele solubile pot să ajute la scăderea colesterolului, a tensiunii arteriale, a inflamațiilor, şi pot chiar să reducă riscul de boli cardiace, cu accentul pe fibrele care provin din cerealele integrale.

Conform siteului Forever Living Products, mai putin de jumatate dintre oameni consuma suficiente fibre din alimentatie. De aceea putem apela la suplimente alimentare, care intr-o forma accesibila acopera aceasta nevoie.

Forever FiberTM  conţine un amestec brevetat de patru tipuri de fibre şi este o modalitate uşoară de a creşte aportul de fibre din dietă, prin amestecarea lor în alimentele pe care le consumăm sau mixarea lor cu Forever Aloe Vera Gel sau altă băutură ori chiar dizolvarea lor rapidă în sticla cu apă atunci când suntem pe fugă.

2015
Jul
20

Zahăr și fibre. Cât înseamnă prea mult.

În contextul actual al epidemiei de obezitate și a multitudinii de afecțiuni ce au ca factor de risc sau chiar declanșator alimentația proastă, trebuie să știm cu certitudine ce anume din alimentație ne face rău, și mai ales în ce cantități. Nu mai este un secret faptul că zahărul și în general zaharurile simple reprezintă o problemă atunci când sunt consumate în cantități exagerate.

Comitetul consultativ științific privind alimentatia (Scientific Advisory Committee on Nutrition, SACN) din Marea Britanie a înaintat recent către guvernul britanic recomandările finale cu privire la consumul de zahăr și, de asemenea, cel de fibre. British Dietetic Association susține recomandările SACN. British Dietetic Association, fondata in 1936, este o asociatie profesionala a dieteticienilor din Marea Britanie și Irlanda de Nord, cu peste 8.000 de membri.

Zaharuri libere sunt cele adăugate în alimente (de exemplu, zaharoză sau zahar de masa, precum și glucoza) sau cele prezente în mod natural în miere, siropuri și sucuri de fructe neindulcite, dar nu și lactoza din lapte și produse lactate.

SACN a recomandat ca zaharurile libere să nu depășească mai mult de 5% din aportul energetic zilnic. Aceasta înseamnă:

19 grame sau 5 cuburi de zahar pentru copii cu vârsta de 4-6 ani

24 grame sau 6 cuburi de zahar pentru copii cu vârsta 7-10 ani

30 grame sau 7 cuburi de zahăr  pentru copii de 11 ani și peste

SACN a constatat că:

> Nivelurile ridicate de consum de zahăr sunt asociate cu un risc mai mare de carii.

> Cu cât e mai mare proporția de zaharuri in dietă, cu atat este mai mare riscul de a avea un aport mai crescut de energie.

> Consumul de  băuturi cu conținut mare de zahăr conduce la cresterea in greutate si cresteri ale IMC la adolescenti si copii.

> Consumand prea multe bauturi cu conținut mare de zahar, va creste riscul de a dezvolta diabet de tip 2.

Ca urmare, SACN recomanda:

> Aportul mediu de zaharuri libere ar trebui să nu depășească 5% din aportul caloric total zilnic.

> Consumul de bauturi îndulcite cu zahăr (bauturi acidulate, băuturi răcoritoare și suc de fructe), ar trebui să fie redusă la minimum atât la copii, cât si la adulți.

> Aportul de carbohidrați complecși, mai ales cei provenind din cereale integrale, ar trebui să acopere 50% din aportul caloric zilnic.

> Persoanele cu varsta de 16 ani si peste, trebuie să își crească aportul de fibre la 30 g pe zi, respectiv 25 g pentru copiii de 11-15 ani, 20 g pentru copiii de 5-11 ani și 15 g pentru copiii de 2-5 ani.

2014
Sep
4

Dulce, fibra si omega-3!

ulei-omega-3In primul rand, ce sunt acizii grasi omega-3? Si de ce ar trebui sa ii includem in orice dieta zilnica? Acizii grasi n-3, supranumiti si „omega-3”, sunt acizi grasi polinesaturati esentiali  pentru o nutritie sanatoasa. Iar noi toti avem nevoie de acestia pentru numeroase functii corporale, precum: controlul fluxului sangvin si sustinerea celulelor nervoase. Si, de vreme ce nu ii putem sintetiza in mod natural, trebuie sa ii preluam din alimentatia zilnica.

Acizii grasi omega-3 sunt asociati si cu multe beneficii pe termen lung aduse sistemelor noastre metabolic si imunitar. Astfel, bolile de inima si, foarte posibil, atacul vascular cerebral (AVC) pot fi prevenite cu succes printr-un consum zilnic de omega-3. In acest sens, studii de nisa recente au identificat o gama mai larga de afectiuni care pot fi prevenite sau combatute. Cancerul mamar, lupusul si artrita reumatoida sunt cateva dintre aceste afectiuni.

Exista doua mari tipuri de omega-3 in dieta noastra. Primul tip este acidul alfa-linolenic (AAL/ALA), care se gaseste mai ales in uleiurile vegetale din: fasole de soia, canola, seminte de in si nuci, precum si in legume verzi: varza de Bruxelles, kale, spanac si salata verde.

Celalalt tip de omega-3 se imparte in: acidul eicosapentaenoic (AEP/EPA) si acidul docosahexaenoic (ADH/DHA), pe care le putem gasi mai ales in uleiul de peste gras, precum somonul. Iar corpul uman poate converti o parte din ALA in EPA si DHA.

Dupa omega-3, vine omega-6 – acizii grasi n-6 – care, la fel ca in cazul celui dintai, sunt acizi grasi polinesaturati esentiali, ceea ce inseamna ca noi nu ii putem sintetiza in mod natural. In gastronomia occidentala, omega-6 este obisnuit in: floarea-soarelui, porumb, seminte de bumbac, dar si in… fasole de soia. Si, tot la fel ca omega-3, omega-6 poate reduce LDL – colesterolul „rau” – si inflamatia la nivelul celulelor adipoase viscerale, protejandu-va atat ficatul, cat si inima.

Din alimente sau din… suplimente?

Daca nu consumi in mod obisnuit, zilnic, produse bogate in omega-3 sau 6, atunci orienteaza-te catre suplimentele alimentare care contin asa ceva, respectiv intr-un dozaj de 500 mg/zi, existand si variante pentru vegetarieni. Iar, daca ai suferit de curand un eveniment coronarian, atunci nu numai ca este foarte recomandat sa iti consulti cardiologul, dar sa si folosesti o doza dubla de omega-3 sau 6 in fiecare zi. Iar daca iti procuri doza zilnica alimentara de omega-3 in mod natural, chiar din alimente, nu mai este nevoie de suplimentele nutritive, nu?

citeste tot

2013
Mar
12

Relația dintre alimentele bogate în fibre și sănătate

Este o realitate de care ne lovim fiecare dintre noi: regimul  alimentar al omului din ziua de  azi, mai  ales în lumea occidentală, constă în principal în alimente rafinate, denaturate, gătite  excesiv şi combinate fără discernămînt. Unele din  consecinţele pe care oamenii le suportă în urma eliminării alimentelor bogate în fibre şi a înlocuirii lor cu alimente bogate în carbohidrați rafinați este reducerea stimulului natural al activităţii peretelui intestinal, ceea ce înseamnă că tranzitul intestinal este încetinit.

Încetinirea tranzitului intestinal înseamnă descompunerea conţinutului proteic şi fermentarea  excesivă a conţinutului de carbohidraţi, cea dintâi determinând apariţia unor produși toxici  şi cea  din urmă a iritaţiei mucoasei tubului  digestiv. Astfel se intră într-un cerc vicios care duce la o stare cronică de „otrăvire” a corpului, deoarece încetinirea tranzitului nu numai că intensifică fermentarea şi descompunerea, ci lasă mai mult timp pentru absorbția în fluxul sanguin a produselor toxice rezultate.

S-a realizat un studiu care a comparat mişcările intestinale normale la persoane din India şi din America. Rezultatele i-au uimit la început pe cercetători: deşi americanul de  rând consuma zilnic de peste trei ori mai multe calorii decât indianul obişnuit, acesta din urmă producea de două ori mai multe mişcari intestinale zilnice decât media americanului. Regimul alimentar din India se bazează în principal pe legume şi cereale integrale, oferind în acest fel un procent ridicat de fibre care stimulează deplasarea reziduurilor de-a lungul tubului digestiv, în timp ce regimul americanului tipic, bogat în calorii procesate, dar sărac în fibre naturale se deplasează de-a lungul tractului digestiv atât de încet, încât o mare parte din mâncare putrezeşte şi fermentează în loc să fie digerată, iar reziduurile toxice rezultate sunt reţinute în corp zile întregi sau chiar saptămâni, lucru care conduce la o stare cronică de intoxicație. Această  problemă dă naştere unei serii de boli rar întâlnite în societăţile primitive, printre care artrita, constipaţia, gastrita, infertilitatea, impotenţa şi rezistența scăzută la bolile infecţioase.

Așadar, o modificare la timp a alimentației, introducând mai multe legume proaspete și fructe (într-o măsură mai mică și cereale integrale) vă poate da șansa să preveniți o mulțime de afecțiuni medicale, ce apar după ani de mâncat incorect.

 


CENTRUL DE NUTRITIE SUPERFIT
Centru pentru testarea performantelor sportive

Articole pe Doctor.info.ro


Noutati pe Doctor.info.ro


Articole pe Maraton.info.ro


Urmareste-ne pe Facebook


Calendar

March 2017
M T W T F S S
« Feb    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva blogului

Calendar evenimente sportive