Sunt afisate toate articolele din categoria Fitness
2016
Jul
14

Sportul si hidratarea pe timpul caniculei

De dimineata am fost invitat la matinalul Digi24 sa vorbesc despre riscurile practicarii sportului pe vreme caniculara si cum ne hidratam corespunzator. Cunosc foarte bine acest subiect, atat ca profesionist in nutritie sportiva, cat si ca practicant de sport, care se lupta cu caldura. Materialul este destul de scurt, asa ca abia am apucat sa spun cateva lucruri pe tema aceasta.

2016
Mar
16

Luna femeilor performante (7) – de vorba cu Dana Marin

In varsta de 44 ani, mama a 2 copii de 14 si 16 ani, Dana Marin este una dintre acele sportive care m-au impresionat prin performantele fizice deosebite. Sa ne intelegem: exista o multime de sportive cu performante similare sau mai bune, insa in marea majoritate sunt persoane care au facut sport dintotdeauna, au jumatate din varsta amintita si practica sportul la modul profesionist. Dana Marin a inceput sa faca sport in 2008, “intr-un mod timid, ca sa indeparteze rutina”, spune ea. “Nu am mai facut nici un fel de sport, nici macar in scoala. M-am nascut in vremuri comuniste, in care lectia de educatie fizica era neimportanata in fata matematicii si fizicii. Acum se intampla extrem de rar sa nu alerg. Sunt putine zile in an in care eu nu alerg.”

In aceste conditii, atunci cand in urma unui test de efort constatam un VO2max de 51,1 ml/min/kg si o intrare in TZ3 la 13,5 km/h, nu putem decat sa ne inclinam cu admiratie.

test-dana-marin

De aici are cuvantul Dana Marin, din Brasov:

Am participat la multe maratoane. In 2011 am concurat la sase maratoane. La toate am iesit prima la open. A fost anul meu de glorie.Tot in acel am am scos in Apuseni un timp foarte bun de 4,17 ore. Acel an a fost extraordinar. La Cindrel, pana anul trecut am iesit prima la open la toate editiile, patru la numar. Pe urma au urmat alte concursuri, iar evolutia surprinzatoare a rezultatelor mele m-a impins sa vad pana unde pot ajunge. Si am ajuns la Universitatea Transilvania din Brasov pentru a doua oara. De data aceasta urmand cursurile Facultatii de Educatie Fizica si Sporturi Montane. La anul termin cea de a doua facultate. Vreau sa o termin onorabil tot in frunte ca si la maratoane. Pot sa spun ca e o performanta. Trebuie sa fiu in primii trei ca sa prin podiumul si aici!

00045790_large[1]

Mi-am dobandit un nume prin rezultatele obtinute in lumea alergarii montane. Am alergat Carpatii, am infruntat ploi, mocirle, canicula, zapada, ceata, ger, sleita de puteri, dar sufletul plin de satisfactii. Am cunoscut oameni minunati, puternici, drepti.

Iubesc alergarea montana. Efortul si concentrarea pe care nu ai voie sa le abandonezi, puterea de a-ti gestiona capacitatile motrice, de a te confrunta si a depasi momentele de epuizare, devin o amintire placuta dupa ce ai trecut linia de sosire.

Pentru a avea performante bune e nevoie de disponibilitate pentru efort, ambitie, perseverenta, toleranta la frustrare, sacrificiu si multa disciplina. Alergarea montana imi hraneste sufletul. Daca se pune problema sa alerg pe teren tehnic, sa urc si sa cobor, sa traversez lungi jnepenisuri si incalcite, sa traversez ape, sa fiu cu noroi pana in cap, pentru mine e minunat . Prefer aceste stari, decat sa stau pe o plaja la soare, la lux. Ma incarc cu energie pozitiva si are impact bun asupra familiei.

11214166_967748843275580_8005787236800580997_n

Legat de viitor, trebuie sa-mi termin facultatea, care nu e usoara asa cum am crezut si sa particip la frumoasele concursuri care sunt in diverse orase si care impresioneaza prin numarul mare de participanti si organizarea profesionista.

Indemn mamicile sa faca sport, pentru ca sportul exercita o actiune favorabila asupra dezvoltarii indicilor morfologici si functionali. Efectele practicarii activitatilor motrice sunt multiple si ne ofera un echilibru psihic foarte bun pentru a putea fata provocarilor zilnice, o dezvoltare fizica armonioasa si o dezvoltare a personalitatii.

maraton

12 Like
2016
Mar
3

Luna femeilor performante (2) – de vorba cu Oana Terteleac

Atunci cand am cunoscut-o pe Oana Terteleac, am fost convins ca face sport dintotdeauna: corp atletic, rezultate foarte bune la concursuri si multa pasiune investita in sport (inclusiv sub forma unei afaceri – propria sala de spinning). Dar, supriza 🙂 O sa aflati citind in continuare care este povestea ei.

oana-5

Am avut placerea sa o testez la Centrul Superfit, unde a venit cu multe emotii si a plecat cu un zambet larg. Cum sa nu zambesti cand afli ca ai procent de grasime 20,4%, un VO2max 50,6 ml/min/kg si un profil al testului exceptional, cu intrare in TZ3 la 14,5 km/h

Oana are 35 de ani si este Windows Business Group Lead in cadrul Microsoft Romania. Este mama unui baiat de 10 ani si jumatate si unul dintre sportivii selectati de Isostar Romania sa-i reprezinte.

test-oana

test oana 2

Când te-ai apucat de sport?  Am inceput sa fac sport in jurul varstei de 30 de ani. Nu am considerat neaparat ca am nevoie pana atunci si eram convinsa ca nu are rost nici macar sa incerc.

citeste tot

21 Like
2016
Mar
1

Luna femeilor performante (1) – de vorba cu Diana Gal

Atunci cand mi-a trecut prin cap ideea de a face aceasta serie de articole/interviuri nici n-am realizat ca se va suprapune cu debutul lunii martie, pe care o numim si “luna femeilor”. O coincidenta grozava, pentru ca ceea ce mi-am propus sa fac are legatura directa cu doamnele si nu cu orice fel de doamne, ci unele deosebite, pentru ca indeplinesc cateva criterii: au varsta peste 30 de ani, au 1 sau mai multi copii, au o cariera/afacere/job si peste toate acestea, fac sport. Nu neaparat la nivel profesionist, insa caracteristicile lor fiziologice, constatate in laboratorul meu de testare a performantelor sportive, sunt deosebit de bune. Asadar, niste femei extraordinare, care demonstreaza ca poti avea un corp performant chiar daca ai inceput mai tarziu sa faci sport, chiar daca ai trecut printr-o sarcina, chiar daca cresti un copil si mergi la servici sau conduci o afacere.

Cu ceva timp in urma prezentam intr-un alt articol caracteristicile fizice de exceptie a 2 barbati trecuti de 50 de ani, in ideea de a arata ca varsta nu este un impediment. Acum vreau sa le prezint pe aceste doamne, pe care le admir foarte mult, cu gandul ca poate cineva va citi acest articol si se va gandi o secunda “cred ca as putea si eu!”, apoi acest gand se va materializa in fapta.

Timp de cateva zile voi publica pe blog aceasta serie de interviuri si le multumesc protagonistelor pentru ca au raspuns propunerii mele.

Diana-1

Incep seria cu Diana Gal, in varsta de 33 de ani, Escalation Manager in telecomunicatii si mama a 2 copii, unul de aproape 9 ani si unul de 1 an si 8 luni. Diana este polisportiva – alearga, merge cu bicicleta, inoata. Am avut placerea sa ma viziteze la Centrul Superfit pentru o testare cardiometabolica, in urma careia am constatat un excelent VO2max de 44,6 ml/min/kg.  Ea are un procent de grasime de doar 20% si a suportat o incarcare maxima de 265W la testul de efort, cu o trecere in TZ3 la aproximativ 160W. Cu alte cuvinte, o capacitate de efort foarte buna.

Diana-6

test-Diana

Asa ca am luat-o pe Diana la intrebari:

citeste tot

21 Like
2016
Feb
12

E posibil să îți dezvolți masa musculară atunci când urmezi un program de scădere în greutate?

 Ce ziceți: e posibil să îți dezvolți masa musculară atunci când urmezi un program de scădere în greutate? Tentația este să spui că nu, și în principiu asta le spun și eu pacienților mei, care vin și spun că ar vrea să slăbească și în același timp să își dezvolte masa musculară.

Situația e destul de încurcată, dar promițătoare.

Cele mai recente studii vin din laboratorul Doctorului Stuart Phillips de la Universitatea McMaster, un important specialist centrat pe cercetări privind metabolismul musculaturii scheletice. Investigațiile sale sunt concentrate în special pe efectele exercițiilor fizice și nutriției  asupra musculaturii.

În cel mai recent studiu, Dr. Phillips a recrutat 40 de tineri supraponderali de vârstă medie de 23 de ani și cu grăsime corporală în procent de 24%.  Aceștia au  urmat un  program intens de 4 săptămâni de exerciții fizice și un regim alimentar cu restricție calorică de 40% față de valorile de menținere. Participanții au fost împărțiți în două grupe astfel: unii au consumat hrană bogată în proteine – 2.4 grame de proteine per kilogram (PRO), iar alții au avut doar 1.2 grame de proteine per kilogram (CON).  În cele patru săptămâni de studiu, toți participanții au urmat un program alimentar individual.

proteina 1

În ceea ce privește antrenamentul fizic, acesta a fost același pentru ambele grupe și s-a ținut de șase ori pe săptămână:

  • De două ori pe săptămână, un circuit de rezistență pentru întreg corpul – 10 repetări/set la 80% din repetarea maximala; 3 serii în total, fără pauză între repetări și un minut de pauză între serii.
  • O dată pe săptămână, un circuit de exerciții pliometrice, cu greutatea corpului  – 30 de secunde de pauză între exerciții.
  • O dată pe săptămână, un antrenament de intensitate mare la bicicleta ergonomică (10 serii la 90% din puterea maximă dezvoltată la VO2max)
  • O dată pe săptămână, o sesiune de antrenament de intensitate medie la bicicleta ergonomică (creștere progresivă de la 4 la 8 serii de sprint maximal, cu pauză de 4 minute între serii).
  • O dată pe săptămână, o probă contratimp de 60 kilocalorii (participanții trebuiau să termine proba într-un interval cât mai scurt).
  • Pe lângă toate acestea, fiecare participant a avut de efectuat minimum 10.000 de pași în fiecare zi (până la 12.000 de pași).

La sfârșit, ambele grupe au pierdut considerabil în greutate și au obținut rezultate bune în ceea ce privește forța și rezistența musculară, capacitatea aerobă și puterea anaerobă. Nu a existat nicio diferență între cele rezultatele celor două grupe.

Grupa PRO a fost însă avantajată în ceea ce privește compoziția masei corporale. Bazată pe modelul cu 4 compartimente (considerat standard de aur), grupa PRO a avut creșteri semnificative ale masei corporale slabe (+1.2 vs +0.1 kg) și reducerea grăsimii (-4.8 vs – 3.5 kg) în comparație cu grupa CON.

proteina 2

Nu au existat diferențe semnificative între concentrațiile hormonale (testosteron, hormonul de creștere și IGF -1), excepție făcând doar cortizolul.

Ce putem învăța?

Considerând că grupul care consumă 1.2 grame de proteine per kilogram nu înregistrează  pierderi în masa musculară, ci mai degrabă cu deficitul caloric extrem de 40%, aș spune că cel mai important rezultat al studiului Phillips este importanța exercițiilor fizice cu intensitate crescută. Este nevoie să furnizezi un stimul  corpului  în sensul că acel mușchi este important și trebuie folosit.

În afară de aceasta, este foarte clar avantajul de a se consuma mai multe proteine. Acesta poate fi dovedit prin faptul că cercetările curente nu se aplică atleților foarte bine antrenați și rezistenți, deoarece participanții la studiu au fost tineri supraponderali neantrenați. Totuși, din discuțiile purtate cu Phillips a reieșit faptul că partipanții la studiul său erau foști jucători de fotbal american. Adică indivizi foarte puternici.

Un alt aspect foarte important în cercetarea doctorului Phillips este programarea nutrienților, ceea ce poate fi o altă cauză în obținerea de rezultate atât de favorabile chiar și pentru grupul căruia i s-a administrat o cantitate redusă de proteine. Și anume, participanții din ambele grupe au consumat de-a lungul zilei 3-4 băuturi conținând proteine din zer, una dintre acestea fiind consumată imediat după antrenament. Aceasta înseamnă că participanții din grupa PRO au consumat, în mod regulat, aproximativ 50 de grame de proteine la fiecare masă, adică mai mult decât necesarul pentru stimularea sintezei de proteine din mușchi. Chiar și grupa CON a consumat aproape 25 de grame de proteine la fiecare masă.

În concluzie, când dorești să crești rezistența și intensitatea pentru antrenamentele, vrei să consumi mai multe proteine și le distribui pe întreaga zi. Dar, întotdeauna, o parte dintre acestea sunt consumate imediat după sesiunea de antrenamente.

Sursa: http://ajcn.nutrition.org/content/early/2016/01/26/ajcn.115.119339.abstract
2016
Feb
1

Top 20 tendințe în fitness pentru anul 2016

Colegiul American de Medicină Sportivă (ACSM) a publicat rezultatele sondajului anual al trendurilor în fitness, și pentru prima oară profesioniștii spun că tehnologia mobilă (purtabilă) va fi trendul principal anul viitor. Aflat la a 10-a ediție, sondajul s-a bucurat de participarea a peste 2800 de profesioniști din domeniile fitness și sănătate din toată lumea.

  1. Tehnologie „purtabilă” (wearable technology)

Apărută doar cu câțiva ani în urma, tehnologia purtabilă include: dispozitive tip „fitness trackers” (ce contorizează activitatea fizică), ceasuri „smart”, dispozitive de monitorizare a pulsului și dispozitive GPS „tracker”. Pentru exemplificare, avem dispozitivele de monitorizare fitness și activități de la Misfit, Garmin, Jawborne şi Fitbit. Recentul lansat Apple Watch este un alt exemplu. Unii analiști estimează că pană în anul 2018 se vor vinde peste 485 de milioane de Apple Watch. Conceptul „revenirii la simplitate” impus în industrie de economia slăbită pare ca se disipă.

garmin-vivo-wearable

  1. Antrenament cu propria greutate corporală

Antrenamentul bazat pe greutatea corporală nu a apărut pe listă înainte de anul 2013 deoarece a devenit popular (ca trend bine definit) în sălile de sport din lume doar în ultimii 2 ani. Aceasta nu înseamnă că nu fusese practicat și înainte; de fapt, de-a lungul secolelor oamenii și-au folosit propria greutate corporală ca o formă de antrenament de rezistență. Însă „recosmetizarea” acestei forme de antrenament, promovată în mod special de cluburile comerciale, a dus la popularitatea sa în toate tipurile de săli de sport. Un astfel de antrenament folosește puțin echipament, ceea ce îl face un mod foarte ieftin de a exersa eficient. Majoritatea persoanelor cred că acest antrenament se limitează la flotări si tracțiuni, însă este mult mai mult de atât. După cum sugera și no#1 în topul de anul trecut, antrenamentul cu propria greutate corporală este un trend de viitor.

  1. Antrenament pe intervale de intensitate (HIIT)

Aflat pe primul loc în topul anului 2015, antrenamentul pe intervale de intensitate implică scurte reprize de exerciții de mare intensitate urmate de perioade de odihnă sau recuperare si, în mod normal, durează mai puțin de 30 de minute. (nu este neobișnuit ca acest antrenament să dureze mult mai mult). Deși figura ca posibil trend în sondajele anilor trecuți, fără însă a intra în top 20, antrenamentul pe intervale de intensitate devine no#1 în sondajul din 2014 în ciuda avertismentelor multor respondenți cu privire la riscurile conexe. Acest tip de antrenament rămâne în continuare foarte popular în sălile de sport din lumea întreagă chiar dacă implică un risc mare de accidentare.

  1. Antrenamentul de forță.

Antrenamentul de forță este popular în toate sectoarele industriei de sănătate și fitness și în rândul multor tipuri de clienți, fiind un trend puternic încă din primul an de sondaj. Mulți tineri, clienți ai programelor comunitare dar și ai cluburilor sportive comerciale, se antrenează în mod exclusiv cu greutăți. Azi, însă, există și alte categorii de persoane care folosesc antrenamentul de forță pentru a-și îmbunătăți sau menține tonusul: bărbați și femei, tineri și bătrâni, copii, pacienți cu boli cronice stabile. Mulți profesioniști din domeniul sănătății și al fitness-ului au integrat în rutinele de exerciții recomandate pacienților și clienților elemente de antrenament de forță. Nu este deloc neobișnuit ca programele de reabilitare cardiovasculară și pulmonară sau cele de management al bolilor metabolice să includă antrenamentul de forță în setul de exerciții recomandate pacienților.

  1. Profesioniști educați, certificați și cu experiență în fitness.

Continuitatea acestui trend se datorează și acreditărilor oferite de organizații naționale de acreditare terți pentru profesioniști din domeniile: sănătate, fitness și exerciții pentru situații clinice. În contextul creșterii economice și al aglomerării și creșterii competitivității pe piața profesioniștilor în fitness, crește și interesul pentru reglementarea acestei industrii (demersul poate fi făcut din interior sau din exterior, de către guvernanți de exemplu). Registrul European al Profesioniștilor în Exerciții fizice (eREPs) este un proces independent de înregistrare a instructorilor, antrenorilor și profesorilor care lucrează în Europa în domeniile sănătate, fitness și activități fizice. REPs îndeplinește o funcție similară în UK, fiind un registru public, independent care recunoaște calificările și expertiza instructorilor de exerciții pentru îmbunătățirea sănătății din UK.

  1. Antrenorul personal.

Cum tot mai mulți antrenori studiază și se certifică, ei devin din ce în ce mai accesibili tuturor sectoarelor industriei de sănătate și fitness. Deși au existat câteva variații minore relativ la modul de desfășurare al acestui tip de antrenament – grupuri mici vs. 1-la-1 – respondenții din cadrul acestui sondaj cred că antrenorul personal va fi în continuare un membru important al centrelor de sănătate și fitness. Antrenorul personal este angajat de către programe comunitare, centre comerciale de profil, programe corporatiste de „wellness” și programe medicale de fitness sau lucrează pe cont propriu.

  1. Fitness funcțional.

Reproducând activitățile fizice pe care o persoană le execută în cadrul rutinei zilnice, fitness-ul funcțional este definit ca antrenamentul de forță folosit în îmbunătățirea echilibrului, coordonării, forței și rezistentei, în scopul creșterii capacității de execuție a activităților de zi cu zi ale unei persoane. Unii respondenți au spus că, în mod normal, asociază fitness-ul funcțional cu programe de fitness destinate adulților mai în vârstă, în funcție de necesitățile clientului. Fitness-ul funcțional este folosit și în programele clinice pentru a reproduce activități efectuate în jurul casei.

  1. Programele de fitness pentru adulții în vârstă.

Profesioniștii din domeniul sănătății și al fitness-ului ar trebui să profite de această creștere exponențială a pieței de resort oferind populației vârstnice programe de exerciții sigure și corespunzătoare vârstei lor. Adulții în vârstă și foarte activi (vechii atleți) pot fi cooptați de către organizațiile comerciale și comunitare în programe mai riguroase de exerciții (care să includă antrenamente de forță și sporturi de echipă). Chiar și bătrânii mai fragili pot să își îmbunătățească echilibrul și capacitatea de execuție a activităților zilnice prin intermediul unor rutine corespunzătoare de fitness funcțional. Se consideră că pensionarii, pe lângă faptul că dispun de sume mai mari de bani nealocați unui scop anume, au și tendința să cheltuiască mai înțelept și pot avea mai mult timp la dispoziție pentru a se implica într-un program de exerciții fizice de exemplu. Generația „baby boom” (persoane născute in US intre 1946-1964) a îmbătrânit și iese la pensie, iar cluburile de fitness ar trebui să profite de această piață în creștere exponențială. Programele de fitness pentru persoanele în vârstă vor rămâne un trend puternic pentru anul 2016.

  1. Programele de slăbire

Asocierea dintre exerciții și scăderea în greutate este o tendință către integrarea unui program rezonabil de exerciții în programul de scădere în greutate (concentrat pe restricționarea consumului caloric). Exercițiile fizice ca parte a programelor de scădere în greutate au fost în trend încă de la începuturile acestui sondaj. Conform sondajului pentru 2016, organizațiile, în mod special cele comerciale ce oferă programe de scădere în greutate, vor continua să incorporeze sportul regulat alături de restricționarea consumului caloric. Combinația exerciții fizice-dietă este esențială pentru menținerea scăderii în greutate și poate îmbunătății gradul de respectare a dietei restrictive (calorice) și în mod special a programelor de pierdere în greutate. Majoritatea dietelor mediatizate includ pe lângă rutina pregătirii meselor zilnice și exerciții fizice.

10. Yoga

Într-o ușoară cădere față de anul trecut, yoga trece de pe locul 7 pe locul 10 în 2016. Yoga se prezintă într-o varietate de forme, inclusiv Power Yoga, Yogalates și Bikram Yoga (executată în medii fierbinți și cu umiditate ridicată). Alte forme de Yoga sunt: Iyengar Yoga, Ashtanga, Vinyasa Yoga, Kripalu Yoga, Anuara Yoga, Kundalini Yoga, și Sivananda Yoga. Materialele educative sunt disponibile în abundenţă; la fel și numărul tot mai mare de certificări aferente nenumăratelor tipuri de yoga. Yoga pare că se reinventează și împrospătează în fiecare an, devenind astfel un mod mai atractiv de a exersa.

Următoarele 10

  1. Antrenament cu antrenor personal – grup
  2. Worksite health promotion
  3. Wellness coaching
  4. Activități in aer liber
  5. Antrenament specific unui anumit sport
  6. Antrenament de flexibilitate și mobilitate
  7. Aplicații de exerciții fizice pentru Smartphones
  8. Antrenamente în circuit
  9. Antrenament Core
  10. Măsurarea rezultatelor.

Concluzie

Trendurile au fost definite ca evoluții ce se dezvoltă într-un interval de timp și staționează pe o perioadă (descrise de obicei ca schimbare de comportament), în timp ce un moft „vine și pleacă”. Din cele 20 de tendințe în fitness pentru anul 2016, 17 au fost pe listele anilor trecuți. Tehnologia purtabilă este cea care preia locul 1 al topului, surclasând antrenamentul cu propria greutate corporală și cel pe intervale de intensitate. Pentru anul viitor, va fi interesant de urmărit dacă acesta este într-adevăr un trend sau doar un moft. Conform sondajului efectuat de ACSM, Pilates, ciclismul de interior, exercițiile de echilibru și cu mingea de stabilitate continuă să existe în industria de sănătate și fitness însă nu sunt la fel de populare.

Sursa: ACSM’S Health & Fitness Journal

2016
Jan
27

Șoc! S-a descoperit antidotul bătrâneții.

În momentul în care depășești 40 de ani, termenul “bătrânețe” parcă începe să nu mai fie chiar atât de abstract și plasat pe axa timpului undeva în viitorul foarte îndepărat, în zona “mie nu mi se poate întâmpla asta”…

O să spun o platitudine: este foarte important cum îmbătrânim! Profund, nu?

Eu trăiesc între două lumi. Una este cea a pacienților mei, în mare parte obezi și cu diverse patologii, care la 35-40 de ani arată de 70 de ani, iar cealaltă este cea a sportivilor de tot felul, dar în mod special alergători, cicliști, triatloniști, care chiar și la 60 de ani arată, se poartă, gândesc și funcționează ca la 25 de ani.

Văd permanent acest contrast și permanent realizez că în situația în care nu avem ghinionul să ne lovească o boală pe care nu o putem controla sau un accident, evoluția noastră din punct de vedere fiziologic se află în mare măsură în mâinile noastre, o putem controla, influența și ne putem asigura o bătrânețe normală, ceea ce înseamnă nu doar lipsa bolilor, ci și o stare bună, libertate de mișcare, minte limpede, optimism, liniște interioară.

Am avut ocazia să cunosc oameni în vârstă cu o condiție fizică excelentă, care îi depășesc cu mult pe mulți dintre tineri; de când am început să fac testele pentru performanță fizică m-am convins că nu am de ce mă teme de bătrânețe și că oricare dintre noi are resursele pentru a trăi nu doar mai mult, ci și mai bine.

Vreți marele secret? Poftim: alimentație echilibrată și sport (nu doar mișcare)! A, știați? Bine. Atunci de ce nu aplicați? (cine gândește acum “eu aplic”, are aplauze de la mine).

Vreau să vă prezint rezultatele testelor a doi sportivi pe care îi admir și nu am destule cuvinte să îi felicit pentru condiția lor fizică excepțională.

Primul este prietenul meu Victor Vlad, un foarte cunoscut alergător, permanent abonat la podiumuri, atât pe distanțe scurte, cât și lungi.

test-victor-vlad

El are 53 de ani și un VO2max 58,4 ml/min/kg. Ca să vă faceți o idee despre ce înseamnă asta, intrați aici – http://www.runningforfitness.org/faq/vo2-max. Consumul lui maximal de oxigen este în zona superioară chiar și pentru un tânăr de 20 de ani, ce să mai vorbim despre categoria sa de vârstă. Procentul de grăsime determinat cu ajutorul adipometriei cu ultrasunete este de 13,3%, ceea ce demonstrează o compoziție corporală foarte bună, de sportiv.

adipometrie-victor

Dacă aruncăm un ochi pe graficul testului său de efort o să vedem că a urcat până la 20 km/h, dar nu acest lucru este cel mai important, ci faptul că tranziția de la consumul de lipide la cea de carbohidrați (RER=1) s-a produs la 14,5 km/h și puls 147 bpm, ceea ce înseamnă că Victor poate să alerge maraton cu aproximativ 15 km/h, adică sub 3 ore, ceea ce și face de fapt (asta înseamnă cam 85% din VO2max, o altă caracteristică a unui sportiv foarte bun, ținând cont că cei mai mulți sportivi obișnuiți abia ar putea duce un maraton la 60-70% din VO2max).

test-victor

test-victor-vlad-spate

Celălalt sportiv pe care o să îl prezint vine din ciclism, acolo unde bate tot ce prinde, nu doar la categoria de vârstă, ci și la general. Andy Brunner, un elevețian care trăiește în România, are 60 de ani și un VO2max 53,8 ml/min/kg. Și în cazul său acest VO2max este uriaș, mai ales raportat la vârstă. Procentul său de grăsime este de asemenea foarte bun, 13,8%. Nu trebuie să mai spun că în cazul ambilor sportivi EKG-ul și spirometria sunt perfecte.

test andy brunner

adipometrie-brunner

Graficul lui Andy Brunner este de asemenea impresionant. Pe el l-am testat pe bicicletă. A suportat efortul până la 325 W. Dacă nu știți ce înseamnă asta, vă provoc ca data viitoare când mergeți la sală să setați bicicleta staționară la această valoare și mare minune va fi dacă veți reuși măcar să faceți o rotație de pedale. Mai interesant de atât este faptul că tranziția lipide-carbohidrați s-a produs în cazul său la aprox. 180 W și un puls 135 bpm. Ca o comparație, cei mai mulți dintre pacienții sedentari abia dacă reușesc să ajungă la 150 W (pragul maxim). Valorile parametrilor fiziologici ai lui Andy Brunner confirmă posibilitățile sale fizice excelente și explică rezultatele din concursuri.

test-brunner

Ei sunt doar două exemple, însă am mai avut ocazia să testez și alți oameni trecuți de “prima tinerețe”, care m-au uimit și m-au încântat cu performanțele lor. Pentru mine este o bucurie să intru în contact cu astfel de oameni și aș vrea să înțelegeți că aceste performanțe se pot construi. Sigur, o bună parte din caracteristicile noastre sunt dictate genetic, însă rămâne un procent destul de consistent (literatura de specialitate vorbește de 25-30%) pe care îl putem influența prin antrenament sistematic.

În cazul în care mai aveți răbdare să citiți ce urmează, o să vă transmit câteva informații despre cum se modifică organismul nostru în urma efortului fizic și despre cum acesta contracarează (parțial, bineînțeles) efectele îmbătrânirii.

citeste tot

12 Like
2015
Dec
17

Capacitatea aerobă este asociată cu durata vieții

Studiile pe animale au demonstrat deja că există o legătură puternică între fondul genetic și nivelul de activitate fizică. Scopul studiului(*) despre care vorbesc în acest articol a fost de a investiga asociațiile intre profilul genetic, nivelul de activitate fizică și durata de viață.

Studii observaționale au raportat că există o relație puternică între nivelul crescut de activitate fizica si durata lungă a vieții. În plus, teste pe animale au arătat că o capacitate aerobă mare determinată genetic este asociată cu sănătate bună și longevitate crescută, chiar și în lipsa antrenamentelor de anduranță.

capacitate-aeroba1

În contrast, capacitatea aerobă redusă se corelează pozitiv cu excesul de greutate, factori de risc metabolici și cardiovasculari, precum și o durată de viață mai redusă. Studii anterioare au aratat ca persoanele active din punct de vedere fizic sunt mai sănătoase și au o durată de viață mai lungă în comparație omologii lor sedentari. Cu toate acestea, nivelul de activitate fizică diferă în mod substanțial între indivizi, în parte din cauza factorilor genetici.

Fondul genetic afectează capacitatea aerobă

Știința modernă ne oferă posibilitatea să studiem indivizi care diferă ca nivel intrinsec (adică genetic) al capacității aerobe. Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul a două tulpini distincte de șobolani, una numită HCR (high-capacity runner, alergător cu capacitate aerobă mare) și cealaltă LCR (low-capacity runner, alergător cu capacitate aerobă redusă). Aceștia au fost creați la Universitatea din Michigan. Șobolani HCR au o capacitate aerobă genetică mare; ei sunt activi fizic, sănătoși și au o durată de viață mai mare, comparativ cu șobolanii LCR. Șobolani LCR sunt predispuși la creștere în greutate și au un risc mai mare de a dezvolta boli metabolice și boli cardiovasculare. În studiul finlandez au introdus două grupuri de studiu din ambele tipuri de șobolan; o jumătate dintre șobolanii au avut posibilitatea de a alerga liber de la maturitate până la finalul vieții lor, în timp ce cealaltă jumătate a trăit în cuști standard.

Studiul a fost aplicat și pe oameni, respectivi cupluri de gemeni identici și neindentici de același sex, în fiecare cuplu unul fiind activ fizic, iar celălalt sedentar. A fost analizată corelația dintre nivelul de activitate fizică și durata vieții pe un interval de 23 de ani.

Aceeași factori genetici afectează atât nivelul de activitate fizică, cât si durata de viață

Studiul a arătat că aceleași factori genetici afectează nivelul fizic de activitate fizică, capacitatea aerobă și durata de viață. Rezultatele de la ambele studii (pe animale și pe gemeni) au condus la același rezultat. Ca și în studiile anterioare, capacitatea aerobă la varstă fragedă a fost un predictor puternic al duratei de viață la animale. Animalele care s-au mișcat liber, fără restricții au prezentat o capacitate aerobă mai mare (la ambele tulpini de șobolan), iar metabolismul glucidic s-a îmbunătățit la șobolani LCR. Cu toate acestea, activitatea fizică începută la vârsta adultă nu a crescut durata de viață la aceste animale. Animalele din grupul care s-a putut mișca liber a avut de fapt o durată a veții cu 16% mai scurtă în comparație cu animalele sedentare.

În cazul gemenilor, nivelul crescut de activitate fizică a fost asociat cu o durată de viață mai mare, fapt constatat la gemeni non-identici, deci care diferă ca fond genetic. Cu toate acestea, în situația gemenilor identici, deci care împart același fond genetic, nu s-au constatat diferențe în ceea ce privește durata vieții, între cei activi și cei sedentari. Rezultatele studiului sunt în concordanță cu constatările anterioare: animalele care au capacitate aerobă mai mare sunt fizic mai active, comparativ cu animale cu o capacitate aerobă redusă. Constatarile făcute pe gemenii umani au condus la aceste concluzii: discordanța în ceea ce privește nivelul de activitate fizică a fost mai frecventă în rândul gemenilor non-identici, decât în cazul gemenilor identici, ceea ce arată un efect al fondului genetic asupra nivelului de activitate fizică.

Activitatea fizică făcută la vârsta adultă nu crește durata de viață

Activitatea fizica intensă făcută la vârsta adultă nu a crescut durata de viață nici la animale de experiment, nici în cazul gemenilor umani, chiar dacă sunt bine-cunoscute efectele pozitive ale activității fizice asupra sănătății, condiției fizice și bunei funcționări a organismului.

În baza acestui studiu, autorii  propun ca explicație pentru asociația observată între nivelul crescut de activitate fizică și durata vieții, existența unor factori genetici predispozanți. Constatările se referă la activitatea fizică începută la vârsta adultă; cea începută în copilărie ar putea avea efecte diferite.

Dacă dorești să îți faci o evaluare a capacității aerobe, te aștept la Centrul Superfit pentru o testare cardiometabolică.

* “Physical activity in adulthood: genes and mortality”, Sira Karvinen, Katja Waller, Mika Silvennoinen, Lauren G. Koch, Steven L. Britton, Jaakko Kaprio, Heikki Kainulainen & Urho M. Kujala. Scientific Reports doi:10.1038/srep18259. Published online: 15 December 2015.
2015
Aug
6

Monitorizarea performantelor fizice dupa 5 luni de spinning

Atunci cand poti masura anumiti parametri fiziologici, vei sti sigur daca ai obtinut imbunatatiri ale performenatelor fizice in urma antrenamentelor sau este doar o impresie. Este exact acelasi lucru ca in cazul scaderii in greutate: o cantarire iti spune clar daca greutatea ta a suferit o variatie reala, iar daca vrei sa mergi mai departe poti face o analiza a compozitiei corporale si vei afla ce s-a modificat in corpul tau (daca ai pierdut grasime sau doar apa, muschi etc.).

Testarea cardiometabolica (sau spiroergometria) are avantajul de a face trecerea de la “cred ca…”, “mi se pare ca…”, la “stiu cu certitudine ca sunt cu X% mai performant” si in plus iti arata cei ai de facut in continuare ca sa iti cresti si mai mult performantele.

Daca intr-un post anterior povesteam despre un pacient care a slabit, si am prezentat evolutia lui pe durata unei luni de program de efort fizic si nutritie, de aceasta data va prezint un studiu de caz pe un sportiv amator, care in decurs de 5 luni a obtinut o ameliorare semnificativa a performantelor fizice, cu ajutorul unui program de spinning, 4 antrenamente pe saptamana. Marius este un barbat de 37 de ani, 1,86 m, 80 kg, procent de grasime 14%, triatlonist si alergator amator, pe care l-am testat in februarie 2015 si apoi in august 2015. In acest interval de timp el a urmat un program de antrenament moderat ca volum si intensitate, dar care i-a adus imbunatatiri importante ale parametrilor fiziologici, asa cum o sa vedeti in continuare.

testare-cm

In primul rand am observat o imbunatatire a VO2max, cu o crestere de la 3,4 l/min la 3,8 l/min, iar daca vorbim in valori relative, cresterea a fost de la 42,1 ml/min/kg la 47,6 ml/min/kg, asadar o crestere cu 5,5 ml/min/kg, deci mai mult de 10% din valoarea initiala. Trebuie sa tinem cont ca pentru categoria de varsta oricum aceste valori sunt in zona superioara, iar asta face cu atat mai valoroasa aceasta crestere.

O alta dovada a adaptarii organismului sau la efort este adusa de graficele de mai jos. Linia albastra reprezinta masuratoarea din august, iar cea portocalie prima masuratoare. In primul grafic se observa cum frecventa cardiaca este mai joasa pentru diversele trepte de efort (pe axa X este reprezentata incarcarea in watti). Faptul ca pentru aceeasi valoare a efortului organismul are un raspuns mai redus, respectiv o frecventa cardiaca mai joasa, reprezinta un semn de adaptare. Fac o paranteza: multi dintre cei care imi vin la testari sunt ingrijorati de faptul ca au un puls mare la eforturi relativ mici; in cele mai multe cazuri acesta este doar un semn al lipsei de antrenament si nu traduce o patologie cardiovasculara. Dupa ani de antrenament, mai ales de anduranta, se obtine o reducere a pulsului, atat in repaus, cat si la diverse trepte de efort. In cazul lui Marius se observa o imbunatatire in zonele de efort redus si moderat, apoi cele doua grafice sunt aproape suprapuse. Acest lucru este explicat si de faptul ca antrenamentele sale au fost de intensitate moderata, cu un puls mediu de aprox. 140 bpm, cu cresteri temporare in zonele superioare.

Al doilea grafic ne arata un alt aspect al adaptarii la efort – reducerea consumului energetic la valori similare ale efortului. Prin antrenamente repetate organismul invata sa isi economiseasca energia, consumand mai putin pe unitatea de timp, la aceleasi praguri ale efortului. Conteaza asta? Cine face sport, mai ales la nivel competitiv, stie deja raspunsul.

comparatie-ritm

Mergand mai in profunzimea problemei, pe graficele de mai jos se poate observa o alta fateta a adaptarii organismului, anume cresterea capacitatii de utilizare a lipidelor ca sursa de energie in timpul efortului. E vede clar cum graficul albastru (adica a 2-a masuratoare) este mai inalt decat primul si mai lung. Acest lucru traduce faptul ca un procent mai mare din energia utilizata in timpul efortului provine din metabolizarea grasimilor; mai mult decat atat, se observa ca utilizarea grasimii este mentinuta la valori mai mari ale incarcarii (175 W fata de 150 W). In termeni practici, acest lucru ar insemna ca in conditii de concurs, sportivul ar putea pedala mai repede pe o distanta data (intensitate mai mare), fata de performantele anterioare sau ar putea rezista mai mult timp la o anumita treapta de efort (pentru ca are acces la energia generata de grasime).

comparatie-grasime

Graficele de mai jos arata ce se intampla cu utilizarea carbohidratilor. Asa cum era de asteptat, in urma antrenamentelor dependenta de carbohidrati s-a redus. (o mentiune: graficele galbene contin spre final un artefact, acea linie la 300 w, care ar trebui ignorata).

comparatie-carbo

Tabelul de mai jos reia in valori numerice cele prezentate mai sus. Se vede clar trendul pozitiv (verdele arata imbunatatire; exceptia este acea zona rosie, dar care se datoreaza artefactului amintit).

comparatie-parametri

In final, aceste doua grafice comparative arata cum s-au modificat zonele de antrenament. Zona 1, cea cu verde, este cea in care organismul poate utiliza preponderent grasime si asa cum se vede, a devenit mult mai mare (valorile pe grafice reprezinta pulsul). Intrarea in zona 3, cea de intensitate mare, cu dependenta absoluta de carbohidrati se face acum la un o intensitate a efortului de peste 178 W, in timp ce in urma cu jumatate de an incepea la 147 W.

evolutie

Bravo Marius!

2015
Jun
7

E timpul sa te apuci de sport!

Este destul de ciudat pentru mine sa trag niste concluzii cand vine vorba de practicarea sportului sau a miscarii la modul general: cei  mai multi prieteni si oameni din jurul meu sunt foarte activi, pasionati de sport, multi merg la concursuri, iar daca te uiti pe pagina mea de Facebook o sa vezi o multime de poze de la antrenamente individuale sau de grup, de la concursuri, trimiteri catre articole despre sport etc; pe de alta parte, la Centrul Superfit imi vin o multime de pacienti sedentari, cu probleme ponderale, dar si sportivi care vor sa isi imbunatateasca performantele; si peste toate acestea vin statisticile care arata ca in fond populatia Romaniei este extrem de sedentara, iar acesti oameni care fac sport reprezinta doar o mica fractiune. Asadar, contraste.

Sportul este insotit de beneficii multiple. Am avut ocazia sa vad oameni transformati complet, din cap (sau de la cap) pana in picioare. Adevaratele transformari se petrec insa la nivel intern, in mod particular la nivel de metabolism celular. De acolo pleaca tot “binele” pe care il face sportul.

Va invit sa urmariti un material realizat de Digi pe aceasta tema (click pe imaginea de mai jos):


CENTRUL DE NUTRITIE SUPERFIT
Centru pentru testarea performantelor sportive

Articole pe Doctor.info.ro


Noutati pe Doctor.info.ro


Articole pe Maraton.info.ro


Urmareste-ne pe Facebook


Calendar

April 2017
M T W T F S S
« Mar    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Arhiva blogului

Calendar evenimente sportive