Sunt afisate toate articolele din categoria Nutritie sportiva
2016
Dec
16

Speaker la 4 conferinte nationale

Anul acesta am avut placerea si onoarea sa fiu invitat ca speaker la patru conferinte nationale, care au tangenta cu domeniul meu de activitate si cu preocuparile mele. Am acceptat cu bucurie, dar si cu destule emotii, pentru ca nu e putin lucru sa vorbesti in fata unor specialisti respectati, asa cum am intalnit la toate aceste evenimente. Participarea la aceste conferinte inseamna pentru mine o provocare bine-venita, deoarece ma obliga sa ma documentez si sa ma straduiesc sa aduc informatii relevante si interesante. Pentru ca de fiecare data reactiile au fost bune, ma gandesc ca am reusit ce mi-am propus.

Prima conferinta a fost la Iasi, in aprilie si s-a numit “NOBEZ – Abordul multidisciplinar in preventia si managementul obezitatii“. Despre aceasta conferinta am povestit aici. Tema pe care mi-am ales-o a fost despre dozarea corecta a efortului fizic la pacientul obez cu ajutorul testarii cardiometabolice, investigatie pe care eu o fac de aproape 3 ani. A fost o conferinta reusita si ii multumesc domnului doctor Dan Timofte pentru invitatie.

nobez

In luna iunie am participat la Conferinta Nationala de Medicina Sportiva, care s-a desfasurat in Bucuresti, la Comitetul Olimpic si Sportiv Roman. De ani de zile particip la aceasta conferinta, insa spre deosebire de toti anii trecuti cand am fost doar in public, anul acesta am avut onoarea sa ma aflu printre cei care au sustinut o lucrare in plen. Pentru aceasta invitatie ii multumesc doamnei profesor dr. Anca Ionescu, de la Institutul National de Medicina Sportiva.

Pentru aceasta conferinta mi-am ales o tema care pe mine, ca nutritionist sportiv, ma intereseaza foarte mult: “Carbo-loading vs. fat-loading. Manipularea nutrientilor in sporturile de anduranta.” E vorba despre diversele strategii nutritionale folosite in sporturile de anduranta: de la procent mare de carbohidrati la procent mare de lipide. Exista studii si de-o parte si de alta, si bineinteles controverse cat cuprinde. In final, cele mai multe studii arata ca tehnicile de “incarcare” cu grasimi nu aduc beneficii reale in ceea ce priveste cresterea performantelor, in timp ce carbohidratii raman importanti, asa cum se stie de mult timp. In cadrul acestei conferinte am avut sansa sa prezint pe scurt si rezultatele studiului pe care l-am facut cu ocazia lucrarii de licenta de la master.

cnms2016

La inceputul lunii noiembrie am ajuns ca si anul trecut la Targu Mures, pentru a 2-a editie a Conferintei Nationale de Nutritie Sportiva, organizata de UMF Targu Mures. Pentru participarea la aceasta manifestare ii multumesc doamnei conferentiar dr. Monica Tarcea. Aici sunt cel mai aproape de domeniul meu principal de activitate. Mi-am ales ca tema “Creatina – utilizare si beneficii in sportul de performanta”, in mod particular pentru ca in jurul acestui supliment nutritiv exista o multime de mituri si idei prostesti, fara nicio baza stiintifica si este pacat pentru ca este unul dintre putinele produse pentru sportivi care a fost extensiv studiat (exista peste 1000 de studii) si a fost clasificat drept supliment de clasa A, adica cu efecte ergogenice reale si fara efecte secundare.

cnns2016

La finalul lui noiembrie am ajuns la Cluj, la Conferinta “Nutritia, medicina viitorului”, organizata de UMF Cluj Napoca. La aceasta conferinta am fost si anul trecut si m-am simtit atat de bine, incat n-as fi ratat ocazia sa ajung si anul acesta pentru nimic in lume. Multumesc mult pentru invitatie si primirea calda doamnei profesor Lorena Filip, care reuseste sa organizeze o manifestare stiintifica minunata. Tema mea a fost “Cafeina, de la o placere cotidiana la un supliment alimentar pentru cresterea performantei”. Sunt fascinat si indragostit de cafea, asa ca mi-a facut multa placere sa ma documentez si sa vorbesc despre acest subiect. In sport, cafeina este larg folosita si de asemenea exista o multime de studii despre efectele ei, care sunt la fel de reale si documentate, ca si in cazul creatinei.

cnn2016

 

2016
Oct
25

Cât contează alimentaţia în creşterea performanţelor sportive? Studiu de caz pe un triatlonist

Probabil mulţi se întreabă cât de mult contează o intervenţie nutriţională optimă în creşterea performanţelor fizice. Ok, atunci când e vorba de o persoană cu exces ponderal (mai ales dacă vorbim de un exces mare), intervenţia nutriţională are un impact major, chiar şi în lipsa unui program de efort fizic: odată cu scăderea în greutate performanţele fizice se îmbunătăţesc prin simplul fapt că persoana nu mai cară atât de mult balast. E simplu de înţeles. Totuşi, în cele mai multe cazuri, la testele fiziologice constatăm doar o îmbunătăţire relativă, valorile absolute ale parametrilor rămân cam tot pe acolo şi asta pentru că pacientul nu a făcut deloc activitate fizică. Evident, atunci când se adaugă de la bun început şi componenta mişcare, transformările sunt mult mai evidente. Făcând o paranteză, încă nu pot să cred că mai există în anul 2016 nutriţionişti care îşi sfătuiesc pacienţii (ba chiar am auzit varianta că “le interzic”) să facă mişcare, motivând ca asta ar îngreuna procesul de scădere în greutate… Dacă vreodată daţi peste un asemenea specimen, fugiţi din cabinet (fără să plătiţi, că nu merită 😀 ).

Am divagat de la subiectul pe care mi l-am propus. De fapt, eu vroiam să vă povestesc şi să vă arăt nişte rezultate ale unui sportiv, în ideea că o corectare şi o îmbunătăţire a alimentaţiei poate să producă efecte măsurabile chiar şi la cel mai în formă sportiv.

seitan-1

Nicolae Şeitan este un tânăr triatlonist (18 ani), care m-a vizitat în luna iulie pentru testările fiziologice şi pentru consultanţă în nutriţie sportivă. Testele lui au arătat o formă fizică excelentă şi un potenţial pe care nu îl întâlnesc prea frecvent. Au trecut de atunci 3 luni, timp în care Nicolae a aplicat recomandările mele privind alimentaţia şi suplimentele nutritive. Pe partea de suplimente nutritive a pornit practic de la zero, pentru că înainte nu folosea nimic. În aceste trei luni el a fost la câteva concursuri importante, unde s-a clasat foarte bine – ceea ce vreau să subliniez este că nu a schimbat strategia de antrenament, ci s-a concentrat pe concursuri, ceea ce mă face să cred că îmbunătăţirea performanţelor lui are mai puţină legătură cu antrenamentul şi mai curând cu ceea ce s-a schimbat radical, respectiv nutriţia (sigur, acesta nu e un studiu, ci doar observarea unui caz solitar, aşadar e posibil ca concluziile mele să fie trase sub influenţa unui bias important; să mă iertaţi pentru asta 🙂 )

Iată deci rezultatele comparative ale testelor din iulie şi octombrie.

seitan-test-1

Acesta este rezultatul primului test, la care Nico a pedalat pana la 345W si a obtinut un VO2max de 59,9 ml/min/kg. RER=1 (indica momentul cand volumul de oxigen a devenit egal cu volumul de CO2, adica organismul lui a incetat sa mai utilizeze grasime ca substrat energetic si a ramas doar pe consum de carbohidrati) s-a produs la o incarcare de 165W si un puls de 137 bpm.

seitan-test-2

legendaAcesta este rezultatul testului din octombrie, la care triatlonistul a reusit sa parcurga si etapa de 365 W, obtinand de aceasta data un VO2max de 61,8 ml/min/kg. In valori absolute, valoarea VO2 la 345W a fost 3,896 l/min in iulie, iar in octombrie, la aceeasi incarcatura, VO2 a fost 4,018 l/min, ceea ce inseamna un progres de 3,13%. Poate sa para putin, insa la astfel de valori inalte ale VO2max, mai ales intr-un interval de 3 luni, eu consider ca este o evolutie de luat in seama. De aceasta data, RER=1 s-a produs la 190W (puls 150 bpm), ceea ce arata un alt progres.

seitan-2

Mai jos puteti vedea un tabel care face comparatia intre cele 2 teste. Acolo unde “tendinta” e cu verde inseamna ca avem un progres, iar cu rosu un regres. Totusi daca ne uitam la valori pe zona rosie o sa vedem ca diferentele sunt suficient de mici incat sa le consideram aproape nesemnificative, in timp ce pe zona verde diferenta este considerabil mai mare. Rezultatele ne arata un progres in ceea ce priveste capacitatea lui Nico de a utiliza grasimea sa substrat energetic, ceea ce inseamna o zona pur aeroba mai larga. Daca inainte incarcarea la FatMax (adica intensitatea efortului unde organismul consuma cea mai mare cantitate de grasime) era de doar 25W, la al doilea test valoarea a fost de 125W. Ca sa nu mai zic ca valoarea absoluta a consumului a crescut de la 109 kcal/h la 246 kcal/h (grasime).

comparatie

Am facut si o analiza a pragurilor ventilatorii, care reprezinta in spiroergometrie echivalentii pragurilor lactatului (pe care, evident, ii putem determina doar masurand nivelul acidului lactic in sange – pot sa fac si asta, insa este mult prea complicat in timpul unui test de efort).

seitan-graf-1

Aici am comparat evolutia VE (ventilatia-minut, deci efectiv cati littri de aer ventileaza pe minut persoana testata), la cele 2 testari. Aceasta curba are 2 inflexiuni, care se observa mai bine la al doilea test. S-a stabilit ca aceste puncte de inflexiune se suprapun destul de corect peste pragurile lactatului (LT1 si LT2). Fara sa intru in prea multe detalii, primul prag (LT1) se constata in cadrul unui test atunci cand organismul incepe sa nu mai poata metaboliza intreaga cantitate de acid lactic ce se produce si valoarea lui in sange incepe sa creasca treptat peste valoarea bazala (care este sub 2 mmol/l); al doilea prag al lactatului (LT2) are loc atunci cand rata de productie a lactatului depaseste rata de eliminare sistemica a acestuia si se constata o crestere exponentiala a valorii lui in sange. Aceste praguri sunt importante la sportivi, pentru ca e evident ca odata ce te-ai apropiat sau ai depasit LT2, capacitatea ta de a sustine efortul devine din ce in ce mai limitata. Antrenamentele dificile in zona LT2 necesita un timp mai lung de refacere; sportivii si antrenorii trebuie sa stie aceste praguri pentru a doza cum trebuie efortul.

seitan-graf-2

Ceea ce se observa din compararea celor 2 grafice este ca cele 2 praguri s-au deplasat spre dreapta si se instaleaza la valori mai mari ale incarcarii, ceea ce inseamna practic ca Nico poate sa traga mai tare la concurs, oboseala instalandu-se la valori mai mari ale incarcarii.

seitan-graf-1-1

Al doilea prag ventilator se poate determina si din curba VCO2 in raport cu VE, unde exista un punct de inflexiune, care este numit si “punct de compensare respiratorie”. Practic apare o hiperventilatie relativa, datorata acidozei metabolice. Toate aceste valori pot fi raportate la puls si astfel sportivul are niste repere usor masurabile, pe care sa le foloseasca in pregatirea sa. De exemplu, pentru Nicolae la primul test aveam VT2 la 165 bpm, iar la al doilea test acest prag s-a dus la 175 bpm.

seitan-graf-2-2

Rezultatele lui Nicolae sunt unele de exceptie si ii multumesc ca mi-a permis sa le prezint aici. Poate ca evolutia lui se datoreaza nutritiei, poate ca oricum s-ar fi petrecut din alte motive, n-am cum sa stiu exact, dar imi place sa cred ca a contat si interventia mea. Cert e ca trebuie sa stam cu ochii pe acest sportiv tanar, fiindca sigur va fi in topuri.

seitan-3

11 Like
2016
Jul
28

Ce mancam si ce suplimente nutritive folosim pentru un maraton

Pregatirea unui maraton (si de fapt, orice cursa de anduranta) presupune atentie sporita si la aspectele nutritionale. Va ofer un interviu pe care l-am acordat siteului www.biciclistul.ro, mai exact lui Emilian Nedelcu, care se ocupa si de promovarea Maratonului Olteniei.

2016
Jul
14

Sportul si hidratarea pe timpul caniculei

De dimineata am fost invitat la matinalul Digi24 sa vorbesc despre riscurile practicarii sportului pe vreme caniculara si cum ne hidratam corespunzator. Cunosc foarte bine acest subiect, atat ca profesionist in nutritie sportiva, cat si ca practicant de sport, care se lupta cu caldura. Materialul este destul de scurt, asa ca abia am apucat sa spun cateva lucruri pe tema aceasta.

2016
Jul
4

Sarea in bucate… de la Isostar

In urma cu 5 ani, in vara lui 2011, eram calare pe muntele Olimp, la unul dintre cele mai dificile concursuri la care am fost vreodata. Cand ma uit la poze nici nu imi vine sa cred ca am fost acolo. Mi-am adus aminte de acest concurs atunci cand am primit pachetul de la Isostar si am gustat noile produse din gama Endurance+. Sa vedeti de ce. Dupa ce urcasem de imi iesise pe nas si aproape ajunsesem la varful muntelui, am trecut pe la un punct de control situat intr-un refugiu. Eram obosit si infrigurat (afara vreo 3 grade, iar eu in tricou). Acolo acolo aveau o masa de alimentare si pe langa clasicele fructe, bauturi izotonice, ciocolata si alte dulcegarii, am putut manca/bea o supa. Imi aduc aminte ca mi-a picat atat de bine in acele momente, nu doar pentru ca era calda, ci pentru ca avea gust sarat. De aici si legatura cu aceasta gama de produse nou lansata de Isostar, care este SARATA.

Toti cei care facem sporturi de anduranta si nu numai, suntem familiarizati cu suplimentele nutritive rapid generatoare de energie, care au in compozitie preponderent carbohidrati (si in secundar minerale, aminoacizi, vitamine). Suntem, de asemenea, obisnuiti ca acesta sa aiba gust dulce. E un lucru cunoscut ca cei mai multi dintre carbohidrati au gust dulce; exista o multime de studii recente ca si numai clatirea cavitatii orale cu o solutie indulcita are efect pozitiv asupra performantelor in sporturile de anduranta (se numeste “rinsing” si daca va intereseaza o sa gasiti studii, mai ales in zona de ciclism). Ce vreau sa spun este ca atunci cand ne gandim la suplimente cu carbohidrati, ne asteptam sa fie dulci.

isostar-1mic

Exista insa momente in timpul curselor de anduranta cand simti nevoia de ceva sarat. Nu mi s-a intamplat de multe ori, dar totusi am experimentat asta mai ales la unele maratoane, si mai ales spre final. Probabil ca la ultramaratoane aceasta nevoie devine chiar mai pregnanta.

Asadar am testat noile produse aduse de Isostar Romania, pe care l-am primit intr-o cutie speciala in care am gasit o cutie de Salty Crunchy Crackers, un gel Salty Veggy Energy, 2 plicuri de bautura High Carb Drink, 1 cutie de High Energy Tablets, un bidon si un flexor pentru mana, acesta cica pentru a-mi testa forta dupa ce folosesc produsele (le-am testat si acum pot sa sparg o nuca de cocos cu mana goala 😀 ).

M-am repezit la crackersi, pentru ca imi era foame in acel moment. Acestia sunt amabalati individual si arata ca un mic sendvici: 2 feliute dintr-un soi de biscuite crocant, care prind la mijloc o crema de cascaval, cu niste urme de sunca. Sunt foarte usurei si se mesteca rapid, topindu-se in gura imediat, ceea ce e un avantaj cand alergi sau faci orice efort fizic. Gustul nu e wow, dar pana la urma nu e un produs gourmet, ci o modalitate de a te hrani rapid, atunci cand esti intr-o cursa lunga. Ingredientul principal este interesant: faina din hrisca. 100 grame din acest produs iti asigura 431 kcal, provenind in principal din carbohidrati, dar si din grasimi (cam multe saturate pentru gustul meu, dar tinand cont ca nu sunt pentru uz curent, trec cu vederea). Contin in schimb 27 g de proteine (din lapte), ceea ce e foarte ok, facandu-le astfel o gustare buna si pentru perioada de refacere post efort. Continutul de sare este destul de redus, sub 1 g la 100 g.

isostar-2mic

Urmatorul produs pe care l-am testat a fost gelul. Am asteptat un antrenament, ca sa il vad/simt cum se comporta in conditii de efort. Am avut putine emotii in asteptarea gustului sarat, pentru ca eu sunt fan gust dulce, mai ales in timpul efortului. A fost o experienta noua, trebuie sa recunosc. Mi-am adus aminte de vremea cand fetele mele erau mici si mai gustam din cand in cand din mancarea lor de bebelusi, aceea la borcanele – un fel de pasta de legume, cu consistenta moale, dar usor grunjoasa, gust nu foarte pregnant de legume, dar in care totusi distingi morcovul si cartoful. Gelul este imbogatit cu maltodextrina si are un adaos important de sare, ceea ce produce un mix interesant dulce-sarat. Va previn ca prima impresie s-ar putea sa nu fie cea mai grozava, tinand cont ca toti suntem invatati cu gustul dulce al acestor produse. Ma imaginez cum as fi desfacut un astfel de gel pe muntele Olimp, obosit si infometat; cred ca ar fi mers de minune. Nu cred ca e un produs pentru o cursa de 10 km, dar oricum asta tine foarte mult si de gusturile fiecaruia. Gelul acesta are 100 g si iti aduce 158 kcal. Sursa principala sunt carbohidratii, 36 g, din care 19 g zaharuri simple. Continutul de sare este de 0,55 g, ceea ce e destul de mult (totusi fiind dedicat andurantei, e acceptabil). In comparatie cu alte geluri similare de la Isostar, aduce ceva mai putina energie pe suta degrame, dar putin mai multa proteina si sare. Un lucru bun este ca are capac insurubabil, ceea ce inseamna ca nu trebuie sa il consumi pe tot odata.

Dupa antrenament ma astepta bautura izotonica cu rosii si busuioc. Va spun sincer ca daca ii adaugi si niste vodka, ai un Bloody Mary de toata frumusetea 😀 Iar daca nu ii adaugi, ai un gazpacho interesant. Din nou repet: daca esti invatat cu gustul dulce si aroma de fructe a bauturilor izotonice, o sa ai o reactie. Nu spun de care, pentru ca fiecare trebuie sa o descopere pe a sa. Produsul contine preponderent carbohidrati, dar si cateva vitamine si minerale, fiind din punct de vedere al compozitiei perfect pentru hidratare in timpul si dupa efort. Continutul de sare este destul de important, deci atentie la totalul zilnic.

La final, ca sa ma dreg dupa atata gust sarat, cei de la Isostar mi-au pus in pachet tabletele cu dextroza si fructoza, cu gust de lamaie. Acestea nu sunt neaparat un element de noutate, dar mi-au placut foarte mult pentru ca sunt foarte fine si se topesc placut in gura, fara sa lase gustul acela dulce greoi pe care il mai intalnim la unele produse similare.

Va invit si pe voi sa testati aceste produse si sa m-as bucura sa imi impartasiti experienta voastra.

11 Like
2016
Jun
21

Despre steroizi la Digi24

Daca in sportul de performanta exista o reglementare clara in privinta steroizilor anabolizanti, in sportul amator libertatea e totala… Va invit sa urmariti un material pe aceasta tema, realizat de DIGI24.

2016
Mar
24

Luna femeilor performante (8) – de vorba cu Dariela Ionescu

Proaspăt medaliată la Balcaniadă, Dariela Ionescu în vârstă de 42 de ani este cea de-a opta femeie performantă care ne povestește în ceea ce urmează cum se îmbină viața de familie, cu cea profesională și cea sportivă. Dariela conduce departamentul de control al proiectelor într-o companie de proiectare ce activează în domeniul petrochimiei la Ploieşti, unde se ocupă de costuri, planificare, baze de date și întocmește rapoarte de proiect şi de companie. Are doi copii, o fată pe nume Petra-Alexandra de 12 ani şi un băiat, Şerban-George, de 9 ani. Ambii sunt elevi la Colegiul Naţional I. L. Caragiale în Ploieşti.

Dariela-10

Pe Dariela am avut plăcerea să o testez la Superfit anul trecut. Performanțele ei sunt foarte bune – un VO2max 47,9 ml/min/kg și o intrare în TZ3 la 10 km/h.

Dariela-test

Când te-ai apucat de sport? (în mod particular de sport de anduranță)

În copilărie am practicat mai multe sporturi, dar niciunul de performanţă. Am început la vârsta de patru ani cu gimnastica ritmică la CSS Ploieşti, dar am fost nevoită să întrerup în clasa I când am fost operată pentru extirparea unei tumori congenitale. În gimnaziu, am practicat puţin tenis şi volei, căci erau sporturi pe care le practicau prietenele mele apropiate. La şcoală am jucat handbal, în liceu baschet, dar atletismul a rămas totuşi sportul în care am “stat” cel mai mult. Profesorul meu de educaţie fizică din Şcoala nr. 1, dl. Iancu, a fost cel cu care am descifrat câte ceva din tainele atletismului. Am participat atunci la câteva concursuri, fără însă vreun rezultat remarcabil. Am întrerupt din nou sportul în clasa a VIII-a, când mama a considerat că trebuie să aloc mai mult timp pregătirii pentru treapta I la liceu. Am ascultat-o, chiar dacă în adâncul sufletului îmi doream să continui sportul şi să merg cu colegii la concursuri peste hotare.

Dariela-7

Cum am ajuns să practic alergarea de anduranţă, este însă o altă poveste. În urmă cu un an şi jumătate, la revederea cu colegii de liceu, buna mea prietenă Ana Cernat mi-a propus să alerg împreună cu ea ştafeta la maratonul Reiffeisen. Am râs când am aflat că este vorba de 10,5km! Deşi practicasem atletism, nu alergasem vreodată mai mult de 1600m! Mi se părea imposibil să alerg o distanţă atât de lungă! Dar deja micobul se inoculase… Fiind în perioada în care încercam să mă las de fumat fără success, contextul creat m-a adus astfel pe aleile parcului Tineretului şi pe pista de atletism de la Sala Sporturilor Olimpia. A fost începutul unei aventuri care continuă şi acum.

citeste tot

13 Like
2016
Mar
16

Luna femeilor performante (7) – de vorba cu Dana Marin

In varsta de 44 ani, mama a 2 copii de 14 si 16 ani, Dana Marin este una dintre acele sportive care m-au impresionat prin performantele fizice deosebite. Sa ne intelegem: exista o multime de sportive cu performante similare sau mai bune, insa in marea majoritate sunt persoane care au facut sport dintotdeauna, au jumatate din varsta amintita si practica sportul la modul profesionist. Dana Marin a inceput sa faca sport in 2008, “intr-un mod timid, ca sa indeparteze rutina”, spune ea. “Nu am mai facut nici un fel de sport, nici macar in scoala. M-am nascut in vremuri comuniste, in care lectia de educatie fizica era neimportanata in fata matematicii si fizicii. Acum se intampla extrem de rar sa nu alerg. Sunt putine zile in an in care eu nu alerg.”

In aceste conditii, atunci cand in urma unui test de efort constatam un VO2max de 51,1 ml/min/kg si o intrare in TZ3 la 13,5 km/h, nu putem decat sa ne inclinam cu admiratie.

test-dana-marin

De aici are cuvantul Dana Marin, din Brasov:

Am participat la multe maratoane. In 2011 am concurat la sase maratoane. La toate am iesit prima la open. A fost anul meu de glorie.Tot in acel am am scos in Apuseni un timp foarte bun de 4,17 ore. Acel an a fost extraordinar. La Cindrel, pana anul trecut am iesit prima la open la toate editiile, patru la numar. Pe urma au urmat alte concursuri, iar evolutia surprinzatoare a rezultatelor mele m-a impins sa vad pana unde pot ajunge. Si am ajuns la Universitatea Transilvania din Brasov pentru a doua oara. De data aceasta urmand cursurile Facultatii de Educatie Fizica si Sporturi Montane. La anul termin cea de a doua facultate. Vreau sa o termin onorabil tot in frunte ca si la maratoane. Pot sa spun ca e o performanta. Trebuie sa fiu in primii trei ca sa prin podiumul si aici!

00045790_large[1]

Mi-am dobandit un nume prin rezultatele obtinute in lumea alergarii montane. Am alergat Carpatii, am infruntat ploi, mocirle, canicula, zapada, ceata, ger, sleita de puteri, dar sufletul plin de satisfactii. Am cunoscut oameni minunati, puternici, drepti.

Iubesc alergarea montana. Efortul si concentrarea pe care nu ai voie sa le abandonezi, puterea de a-ti gestiona capacitatile motrice, de a te confrunta si a depasi momentele de epuizare, devin o amintire placuta dupa ce ai trecut linia de sosire.

Pentru a avea performante bune e nevoie de disponibilitate pentru efort, ambitie, perseverenta, toleranta la frustrare, sacrificiu si multa disciplina. Alergarea montana imi hraneste sufletul. Daca se pune problema sa alerg pe teren tehnic, sa urc si sa cobor, sa traversez lungi jnepenisuri si incalcite, sa traversez ape, sa fiu cu noroi pana in cap, pentru mine e minunat . Prefer aceste stari, decat sa stau pe o plaja la soare, la lux. Ma incarc cu energie pozitiva si are impact bun asupra familiei.

11214166_967748843275580_8005787236800580997_n

Legat de viitor, trebuie sa-mi termin facultatea, care nu e usoara asa cum am crezut si sa particip la frumoasele concursuri care sunt in diverse orase si care impresioneaza prin numarul mare de participanti si organizarea profesionista.

Indemn mamicile sa faca sport, pentru ca sportul exercita o actiune favorabila asupra dezvoltarii indicilor morfologici si functionali. Efectele practicarii activitatilor motrice sunt multiple si ne ofera un echilibru psihic foarte bun pentru a putea fata provocarilor zilnice, o dezvoltare fizica armonioasa si o dezvoltare a personalitatii.

maraton

12 Like
2016
Mar
11

Luna femeilor performante (6) – de vorba cu Bianca Dinu

Bianca Dinu are un istoric sportiv ce se intinde pe trei sferturi din viata ei, asa cum o sa cititi mai jos. Asadar nu este de mirare forma fizica de exceptie in care se afla. La 35 de ani, de profesie instructor de fitness si antrenor personal, Bianca se poate lauda cu un procent de grasime de numai 17,4% si un VO2max de 52,7 ml/min/kg. Poate ca nu ar fi avut o asemenea valoare daca ramanea doar la fitness, insa de cativa ani a inceput sa alerge, iar acest lucru i-a dus conditia fizica la un alt nivel. La testul realizat la Centrul Superfit am constata o evolutie extrem de buna, cu intrare in TZ3 la 13 km/h si un consum foarte ridicat de grasime in TZ 1, ceea ce arata o eficienta extraordinara, specifica oamenilor care se antreneaza cu seriozitate si de mult timp.

bianca-8

test-bianca

Din acest punct, Bianca are cuvantul:

citeste tot

17 Like
2016
Mar
7

Luna femeilor performante (4) – de vorba cu Mariana Nenu

Mariana Nenu a apărut din “neant” în lumea alergării și s-a suit direct pe podium. Rareori se întâmplă asta. Acum e nelipsită la concursurile de atletism, unde se întrece nu doar cu cei de aceeași categorie, ci și cu fete care au jumătate din vârsta ei.

După ce a trecut și pe la Centrul Superfit pentru testele fiziologice de performanță, am aflat că Mariana, în vârstă de 42 de ani, mamă a unui băiat de 17 ani, are un VO2max excelent, cu valoarea de 50,1 ml/min/kg și un procent de grasime de doar 16,3% (asta inseamna pătrățele pe abdomen, în cazul unei femei). Profilul testului ei nu este la fel de spectaculos ca cele prezentate anterior, avand intrare in TZ3 la 12 km/h, dar asta e destul de explicabil, pentru că Mariana nu se antrenează pentru probe lungi, ci pentru probe de viteză.

test superfit mariana

test-Mariana

citeste tot

22 Like

CENTRUL DE NUTRITIE SUPERFIT
Centru pentru testarea performantelor sportive

Articole pe Doctor.info.ro


Noutati pe Doctor.info.ro


Articole pe Maraton.info.ro


Urmareste-ne pe Facebook


Calendar

April 2017
M T W T F S S
« Mar    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Arhiva blogului

Calendar evenimente sportive