Sunt afisate toate articolele din categoria Chestii
2014
Dec
31

La revedere 2014!

La fiecare final de an mă minunez și eu ca toată lumea, cât de repede a trecut timpul… că parcă acum începea și uite că acum se termină. Dar e bine că se termină cu bine. Iată-ne deci, din nou, la momentul retrospectivei.

Mă despart de anul 2014 cu gânduri bune, mulțumind pentru o perioadă destul de liniștită și productivă.

Am început anul 2014 într-un mod original, cu o alergare prin tot Bucureștiul, alături de o mulțime de prieteni. De fapt, anul l-am început alături de familia mea, care este cel mai important reper al vieții mele, însă pe acest blog scriu în general despre viața mea profesională și cea sportivă, așa că o să continui să povestesc despre concursuri și nutriție.

Mi-am dorit foarte mult ca în 2014 să fac ceea ce îmi propusesem de mult, anume să încep să mă antrenez mai structurat, după un program bine pus la punct. Și, minune, chiar mi-a ieșit! Spuneam, deci, că am început cu un long run prin capitala pustie, iar când m-am întors acasă, m-am așezat la calculator și mi-am conceput programul de pregătire pentru Maratonul Roma. Raportez cu mândrie că m-am ținut de el în proporție de peste 90%.

Primul concurs din an a fost în februarie, unde am alergat din nou la cursa de 30 km din cadrul Maratonului Zăpezii, pe care am considerat-o etapa de pregătire pentru Roma. Din păcate am ratat podiumul, dar asta nu înseamnă că nu m-am bucurat de atmosferă (și de noroi). Luna februarie a fost una foarte intensă din punct de vedere al antrenamentelor, iar spre final începusem să resimt oboseala. În martie am lăsat-o puțin mai moale, pentru că riscam să intru în supraantrenament și mai aveam doar câteva zile până la maraton. Am fost foarte bucuros că am reușit să fac totul (aproape) ca la carte, iar asta s-a văzut. Maratonul Roma mi-a adus satisfacția unui nou record personal. Acela a fost vârful meu maxim de formă până acum, în toți cei 40 de ani de existență. Sper să reușesc să îl depășesc. Realitatea este că totul ține de mine: cât de mult pot să mă antrenez, cât de inteligent o fac (în sensul de a nu mă accidenta sau supraantrena) și mai ales, cum reușesc să îmi controlez greutatea… Proaspăt întors de la Roma, am participat la două crosuri de 10 km, unde am reușit să îmi îmbunătățesc nesperat de bine timpul pe această distanță, dar tot n-am reușit să cobor sub 40 de minute.

retro2014-3

Aprilie mi-a adus o experiență cu totul aparte – Old Mutual Two Oceans Marathon, un ultramaraton de 56 km la Cape Town în Africa de Sud. A fost cea mai lungă alergare de până acum și cea mai îndepărtată destinație unde am călătorit. Tot în aprilie am participat la Campionatul Balcanic de Cros și la o nebunie de cursă cu obstacole prin noroi, Ultimate Mudness.

Luna mai a însemnat din punct de vedere competițional participarea tradițională la Semimaratonul București, unde am reușit să cobor sub 1:35. Era o barieră psihologică importantă și cred că acesta a fost momentul în care mi-am dat seama că mai am destule resurse.

citeste tot

18 Like
2013
Dec
30

La final de 2013!

A mai trecut un an. Din fericire, unul bun, destul de linistit, destul de productiv, per total multumitor. Macar de ar fi asa in fiecare an de aici inainte, eu unul as fi impacat.

Multe dintre lucrurile pe care mi le-am propus s-au intamplat si sunt recunoscator pentru asta. Nu pot sa nu remarc faptul ca in fiecare an ce trece sunt tot mai ocupat si uneori tanjesc dupa “linistea” pe care o aveam in urma cu multi ani. Aproape ca nu imi mai aduc aminte sensul cuvantului “plictiseala”. Mereu e ceva de facut, si din fericire e vorba de lucruri care imi fac placere. In linii mari, am continuat ca si anii trecuti cu activitatea mea profesionala obisnuita, cu colaborarile cu presa (in special cu ProTV – CSID, care raman in topul colaborarilor mele), cu antrenamentele si cu clubul. Unul dintre lucrurile  bune care s-au intamplat anul acesta a fost lansarea emisiunii mele de nutritie sportiva, Superfit, la care am deja 23 de emisiuni realizate si sper sa continui cu multe altele, pentru ca sunt atat de multe lucruri interesante de povestit in aceasta zona.

Anul 2013 a fost al 7-lea an de cand alerg si particip la competitii. Si pot sa spun ca a fost cel mai bun an de pana acum. Anul acesta am cumulat 1636 km alergati si 128 de antrenamente la sala. Am continuat sa ma duc la World Class InCity, o sala unde ma simt foarte bine si unde am avut ocazia sa particip la o multime de antrenamente excelente de group fitness. Intr-o vreme imi faceam procese de constiinta ca sacrific antrenamentele de alergare pentru cele de sala, insa acum sunt convins ca acestea m-au ajutat foarte mult. Nu degeaba se vorbeste atat despre cross-training in strategia de antrenament pentru maraton.

serban-damianSezonul competitional 2013 a inceput pentru mine cu Maratonul Zapezii, unde am avut parte si de un podium – locul 2 la cursa de 30 km. Desi e frumos sa fii pe podium, nu vreau sa ma laud cu asta, pentru ca nu a fost cine stie ce concurenta. Mi-a placut acest concurs, desi mi s-a parut dificil si apoi am bolit cateva zile, semn ca nu mi-a picat tocmai bine. Urmatorul concurs la care am participat nu a fost unul de alergare, ci ceva cu totul special – Apollo’s Day, o competitie care mi-a placut la nebunie, desi m-a stors complet de vlaga, insa in acelasi timp mi-a aratat foarte clar care este nivelul meu de pregatire fizica generala. Abia il astept pe urmatorul, la care ma voi duce negresit si sper sa am performante mai bune. Tot in martie am participat la Forrest Run, un semi prin padurea de la Cernica. L-am considerat un long run inainte de primul maraton al anului, care pentru mine a fost la Viena. Mi-a placut acest concurs mare, insa timpul pe care l-am obtinut nu a fost deloc multumitor – n-am reusit nici macar sa cobor sub 4 ore, dar am totusi o scuza, pentru ca eram in plina viroza si in plin program de scadere in greutate. Cu toate acestea, l-am dus cu bine la capat, iar excursia in Viena alaturi de familia mea a ramas o amintire deosebita. Am incheiat luna aprilie cu o cursa de 10 km in Tineretului, care s-a numit 2 Rounds si care nu a fost altecva decat un soi de antrenament de viteza.

In luna mai am marcat 2 semimaratoane. Mai intai am alergat la Maratonul Regal, iar la diferenta de o saptamana am alergat Semimaratonul Bucuresti. Acesta a fost punctul in care lupta cu kilogramele de care am reusit sa scap a inceput sa fie recompensata (asta pe langa laudele primite :D). Am reusit dupa atatia ani de alergare sa cobor sub 1:40 pe semi si asta in conditiile in care afara era o caldura groaznica si mai eram si accidentat.

In iunie n-am fost decat la Semimaratonul Virslilor, la Deva, unde m-am simtit foarte bine, motiv pentru care deja il am in calendar pentru anul urmator. In iulie am alergat la un semimaraton montan, Cheile Rasnoavei Adventure , care a scos untul din mine. E foarte frumos, dar in aceeasi masura dificil.

In august n-am fost la niciun concurs, in schimb m-am antrenat intens. Iar asta s-a vazut din plin. In septembrie am mers la Semimaratonul Budapesta, unde mi-am imbunatatit din nou recordul personal, apropiindu-ma foarte mult de pragul 1:35. Dar nu acesta a fost cea mai importanta realizare, ci Maratonul Oslo, acolo unde am reusit sa alerg 3:24:42, un timp la care nici nu indrazneam sa visez cu doar cateva luni in urma. Multa lumea m-a intrebat care a fost “secretul”. Nu am nimic de ascuns: faptul ca am scapat de cateva kilograme de balast si zecile de antrenamente de sala, acolo unde mi-am imbunatatit semnificativ forta picioarelor si a zonei mediane, atat de importante ambele pentru alergatori.

In octombrie am participat ca de obicei la Maratonul Bucuresti, unde am fost din nou pacemaker, asa ca timpul meu a fost unul adecvat acestui “job”. De ziua mea mi-am facut un cadou sub forma cursei Azuga Trail Race, unde am avut din nou ocazia sa vad lumea de sus, de pe frumosii nostri munti.

Am asteptat cu emotie luna noiembrie, pentru ca aveam planificat Maratonul Istanbul. Principala mea preocupare era sa imi confirm proaspatul record, la care si eu ma gandeam uneori ca si cand n-ar fi fost vorba despre mine. Din fericire, “minunea” s-a intamplat din nou si am reusit sa il termin in 3:21:00 si probabil ca timpul ar fi fost chiar mai bun daca traseul era plat. Acum stiu ce pot, totul e sa imi mentin greutatea adecvata si nivelul de antrenament. Cu ultima parte e mai simplu, cu prima mai greu… 😀 In luna decembrie am participat doar la o cursa de 10 km, Baneasa Trail Race, asa ca revenire dupa un an plin.

Multe dintre aceste evenimente au fost alaturi de clubul meu, alaturi de oameni dragi, cu care imi face placere sa ma intalnesc si sa ma antrenez sau sa concurez. Si la nivel de club ne putem lauda cu un an bogat, asa cum se poate vedea din aceasta retrospectiva.

Antrenamentele si concursurile reprezinta un segment important al vietii mele si sunt recunoscator ca pot face asta, pentru ca imi aduc echilibru, sanatate si implinire. Scriu destul de mult despre ele, consum energie si timp cu ele, insa n-as putea sa fac toate acestea daca n-as avea sprijinul si intelegerea familiei mele minunate, care chiar daca nu este prezenta prea mult pe acest blog, reprezinta cea mai importanta parte a vietii mele si vreau sa le ofer in continuare toata dragostea mea.

Ce imi doresc pentru 2014? La modul cel mai sincer, imi doresc doar sanatate, pentru mine si toti cei apropiati. Restul lucrurilor le facem sau vin de la sine.

La Multi Ani, tuturor celor care au bunavointa sa urmareasca blogul meu si sa ne vedem cu bine in 2014!

imagineSUP

2013
Sep
29

2:03:23 – noul record mondial la maraton (+ prostia omeneasca)

Pentru cei care sunt pasionati de maraton, azi a fost o zi importanta: recordul mondial a fost doborat, iar acum “stacheta” sta la 2 ore 3 minute si 23 de secunde. Dar sunt sigur ca stiti deja asta si ca ati urmarit cursa pe Eurosport. Maratonul Berlin este unul dintre cele mai ravnite concursuri din lume, atat de catre alergatorii amatori (peste 40000 de locuri care se termina in cateva ore de la inceperea inscrierilor pe site), cat si de profesionisti, pentru ca e rost de stabilit recorduri si de primit premii substantiale..

Recordul de astazi este fantastic. Ne face sa ne intrebam cat de jos se poate merge… O sa cada la un moment dat si pragul de 2 ore? Eu zic ca da. In urma cu cativa ani pragul 2:04 parea greu de doborat, si iata ca exista in lume cativa alergatori care au facut-o deja. Kenyeni, desigur.

Wilson Kipsang a alergat azi cu o medie de 2:55 minute pe kilometru, adica in jur de 20,4 km/h. Daca nu realizati ce inseamna asta, prima data cand mergeti la sala incercati sa vedeti cum arata viteza de 20 km/h (va sfatuiesc sa cresteti treptat viteza, nu sa va suiti direct pe banda invartindu-se la viteza mare, pentru ca o sa riscati o mare lovitura). Cursa a fost curata – de la bun inceput s-au distantat cei trei castigatori, apoi la un moment dat Kipsang i-a lasat pe ceilalti doi in urma si a castigat detasat.

In toata aceasta poveste frumoasa, cireasa de pe tort a fost prezenta unui dobitoc care a intrat pe culoarul de finish, cu doar cativa metri inainte de linia de sosire si practic i-a luat fata lui Kipsang, trecand primul, victorios, cu bratele ridicate. Kipsang l-a privit nedumerit, neintelegand ce se intampla. Practic i-a furat momentul de glorie si bucuria de a “rupe” panglica de finisher. Absolut stupid si jenant. Desigur, nimeni nu ii va putea lua titlul de recordman mondial si invingator al maratonului Berlin.

Dobitocul, un german de 35 ani, nu este la prima “abatere” de acest gen, dupa cum relateaza siteul welt.de (de unde am preluat si imaginea). Cu ceva timp in urma a intrat pe teren la un meci din Bundesliga. Dupa ce i-a stricat momentul lui Kipsang, a fost imediat imobilizat de fortele de ordine si predat politiei. Tricoul pe care il purta avea un mesaj publicitar pentru servicii erotice (hai, daca scria ceva de Rosia Montana, poate mai ziceam… sau macar despre maidanezi… pro sau contra in ambele cazuri, ca sa imi iau injuraturi din toate directiile :))

Trecand peste stupizenia momentului – cata minte sa ai sa strici un moment asa frumos – se pun niste intrebari serioase legate de securitatea la astfel de evenimente, mai ales dupa incidentul tragic de la Boston. Welt.de spune ca pentru acest maraton au fost mobilizate forte de ordine numeroase, 1000 de politisti, dar uite ca tot degeaba.

Eu m-am simtit de parca mi-a furat mie momentul de glorie. M-a mirat insa totala lipsa de reactie din partea comentatorilor romani de la Eurosport, care nu au scos nici macar un cuvant despre asta (oricum toata cursa a fost comentata extrem de plictisitor).

In fine, trecand peste toate acestea, asteptam cu interes sa vedem primul maraton la care timpul va fi de genul 01:xx:xx.

13 Like
2013
Apr
21

Stagiu de descoperire si reinventare personala

Colega mea psiholog, Manuela Tiron organizeaza un stagiu foarte interesant de descoperire si reinventare personala si m-a rugat sa il promovez si eu in randul cititorilor mei. Cred ca fiecare dintre noi avem nevoie de asa ceva la un moment dat in viata, asa ca ganditi-va bine daca nu cumva acum este momentul vostru.

Beneficii:
–         reactivarea resurselor personale si mobilizarea lor in actiune
–         chei de transformare a conflictelor interne si exterioare
–         gasirea de solutii pentru problematici relationale
–         a cunoaste si a fi stimulat de persoane noi, diferite de cele cu care interactionezi zilnic
–         insusirea de abilitati de armonizare cu ceilalti prin valorizarea diferentelor
–         multiplicarea si echilibrarea planurilor vietii pe axe ca: profesional-privat, social-spiritual, relational- solitar.
–         posibilitatea de a explora in sesiuni individuale problematici personale

Tehnici si metode : Psihodrama, Sociodrama, Terapie analitica, Brainspotting, Art-terapie
Alte atractii
Manastirea Brancoveanu, Muzeu, Academia de pictura-icoane pe sticla
Herghelie
Pestera lui Arsenie Boca
Cetatea Fagarasului
Centru SPA

Cost:
1700 ron

Pretul include:
– 14 workshopuri tematice
– activitati recreative
– cazare pensiune 3 margarete, 7 nopti,  www.pensiunea-miruna.ro
– 3 mese/zi, pranz doua variante meniu, cina festiva
Pretul nu include: transport, servicii Spa, pretul sesiunilor individuale
Date de contact:
Inscriere si informatii organizatorice: Teodora Gavrila 0722 178 073
Facebook: www.facebook.com/pages/Syncron/562448543799637
Inscriere:
–         Eseu: Cea mai importanta calatorie din viata mea (500-700 cuvinte, Word, 12)
–         Avans:400 ron
–         Plata in contul:  RO83INGB0000999903555922-Manuela Tiron/ ING Bank/Amsterdam/Sucursala Victoriei/Bucureşti
Termeni contractuali:
–         varsta minima 18 ani
–         avansul se achita pana pe 28.05 , iar restul sumei pana pe 20.06
–         retragerile se pot face fara penalizari pana pe 10 iunie, dupa aceasta data se va retine suma de 100 ron.


2012
Dec
31

Bilant 2012. La Multi Ani!

Si s-a mai dus un an. Unul bun. Pentru asta sunt recunoscator. Daca ar fi toti anii de aici inainte macar tot atat de buni ca 2012, n-as avea de ce sa imi fac probleme.

Nimic de raportat (negativ) in ceea ce priveste sanatatea, familia, biznisul. Iar asta e bine. Cand e sanatate, liniste si indestulare (nu neaparat abundenta), atunci inseamna ca e bine si ca as mania pe Dumnezeu daca m-as plange.

Se mai incheie un an de antrenamente si concursuri. Cifrele arata cam asa:

– 1553 km alergati (antrenamente si competitii)

– 87 de antrenamente la sala (yoga si group fitness)

– 205 zile in care m-am antrenat (deci mai mult de 1 din 2, ceea ce este foarte ok, zic eu)

– 6 maratoane alergate – Bratislava, Neolithic, Mexico City, Little Grand Canyon, Bucuresti, Valencia

– 6 semimaratoane (de fapt 5 + 1 cursa de 30 km)

– 4 curse de 10 km

Am alergat mai multe curse ca in anii anteriori, insa am parcurs mai putini kilometri in total (cam cu 3-400). Cu toate acestea, am acumulat mai multe zile de antrenament. Probabil ca este anul in care am facut cel mai mult efort fizic din toata viata mea. Asta inseamna ca intineresc? 😀

Si in 2012 am contribuit la organizarea unor concursuri si cred ca e important ca fiecare dintre noi sa punem umarul la dezvoltarea pasiunii care ne leaga. Contributie inseamna si simplul voluntariat, dar care valoreaza atat de mult in buna desfasurare a unui eveniment.

Mi-am continuat si colaborarile cu mass media. Despre multe dintre emisiuni ati putut afla pe blog. Multumesc tuturor celor care mi-au solicitat colaborarea. De-a lungul anului am sustinut seminarii (nutritie generala si sportiva) si am fost endorser pentru 2 campanii nationale pentru alimentatie sanatoasa.

Ro Club Maraton s-a dezvoltat in continuare asa cum ii sta bine celui mai mare club de alergatori din Romania. Anul 2012 a fost unul fara tulburari interne, ba chiar as putea spune ca suntem mai puternici acum.

Pentru 2013 am o multime de planuri, dar nu imi place sa le anunt dinainte, asa ca o sa aflati despre ele la momentul respectiv. Sanatosi sa fim, ca asta e cel mai important.

Cat despre fericire… Pe Facebook circula o chestie care m-a pus pe ganduri. In paranteza fie spus: feisbucul asta a devenit in ultima vreme plina de filozofi care debiteaza (si mai ales distribuie) tot felul de “panseuri”. Dar sa revin. Cica un om i-a cerut lui Buddha “Eu vreau fericire!”. Buddha l-a sfatuit sa elimine “eu” pentru ca asta inseamna egocentrism, sa elimine “vreau” pentru ca asta inseamna “dorinta”, iar ceea ce ramane este “fericirea”. Nu ma pricep deloc la filozofia budista, dar mi-a placut acest gand.

Asadar: fericire!

LA MULTI ANI!

 

2012
Dec
10

Penibilisme nutritional-dambovitene

Din ciclul “ce manarii de 2 bani mai face concurenta”, voilà una. Pa landing page-ul unei clinici de nutrite te intampina o “super oferta” apreciata de aproape 10.000 de oameni. Wow! Trebuie sa fie ceva extraordinar, daca atata lume se agita, iti zici in gand.

Daca esti dobitoc, musti momeala.

Daca nu, te uiti la statisticile lor si vezi cum absolut intamplator, in urma cu vreo 2 zile le-a crescut numarul fanilor cu vreo 8000 de persoane, dintre care cei mai multi sunt in orasul Dhaka, capitala Bangladeshului 🙂

So, so lame! Sau cum ar spune cei din Dhaka, in limba lor: তাই অপটু  🙂

Pentru cine n-a inteles care e problema, o explicatie: au cumparat “fani”. Cam in acelasi stil in care partidele aduc aplaudaci platiti pe la congresele lor, ca sa para ca exista o “emulatie”… dar in fond este doar o flatulatie 😀

2012
Oct
16

Cand doi se cearta, al treilea pierde

In acest caz, “al treilea” sunt eu. Eu si inca vreo cateva mii de cetateni din sectorul 3 care trec in mod frecvent pe strada Ion Agarbicianu, prin care se intra din bulevardul Liviu Rebreanu spre Scoala 196, cateva gradinite si o multime de blocuri.

In luna martie povesteam pe blog despre incercarea mea de a rezolva o situatie nu numai stupida, dar chiar potential periculoasa. Pe scurt: aceasta strada nu are decat un singur trotuar, cam de 1 metru latime, pe care sunt permanent parcate masini. In fiecare dimineata, pe aceasta strada trec zeci de copii care merg la scoala 196 si gradinitele din zona. Suntem nevoiti sa circulam pe carosabil, cu copii mici de mana, cu masini ce circula din ambele sensuri.

E normal sa se intample asa ceva?

In martie am trimis sesizari la Primaria Generala, Primaria Sectorului 3 si Politia Capitalei. Toti mi-au raspuns in timp record (chiar am fost impresionat) si mi-au spus ca au comunicat mai departe la Administratia Strazilor. E clar ca acolo ar fi trebuit sa scriu de prima data, insa n-am stiut ca exista acest serviciu.

Prin iunie am primit o scrisoare de la Administratia Strazilor in care imi spuneau ca in sedinta comisiei tehnice a fost avizata instalarea de stalpisori ornamentali pe trotuarul strazii Ion Agarbicianu, dar ca procedura de atribuire a contractului de montare a stalpisorilor a fost contestata si dupa solutionare se va incheia contractul de executie. Pe romaneste: niste firme se cearta cu primaria pentru dreptul de a monta acesti stalpisori.

A trecut vara, a inceput scoala, iar strada este exact la fel…

Am trimis din nou sesizare la Administratia Strazilor si la Primaria Sectorului 3. Am primit din nou acelasi raspuns de la Administratia Strazilor…

Sunt curios cand se va solutiona procedura de atribuire a contractelor. Si apoi cat va dura pana cand firma castigatoare va incepe lucrarea…

Intre timp o sa vina iarna. Poate o sa ninga. Se va circula foarte greu. Straduta asta este un adevarat calvar iarna – masini care blocheza complet unicul trotuar, masini care vin din ambele directii si nu intra una pe langa alta atunci cand sunt munti de zapada, gheatza pe jos… iar eu, si alti parinti, de mana cu copiii spre scoala…

Traisca Romania! Hip-hip-ura, hip-ura-ura-ura! (prietenii stiu de ce…)

Pozele de mai jos sunt facute in aceasta dimineata:

2012
Oct
1

Concurs – castiga 2 cutii de Omega-3 Lysi

Am lansat pe DOCTOR.INFO.RO un nou concurs la care puteti castiga unul din cele 10 premii constand in 2 cutii de Omega-3 Lysi.

OMEGA-3 Lysi – Ulei Pur de Peste este un supliment alimentar exceptional, obtinut din materie prima de cea mai buna calitate, cu tehnologii de ultima ora.

Omega-3 Lysi este bogat in acizi grasi polinesaturati, DHA (acid docosahexaenoic) si EPA (acid eicosapentaenoic), cu concentratia naturala 12% DHA si 18% EPA.

Acizii grasi Omega-3 s-a dovedit ca joaca un rol important in:

– evitarea bolilor de inima si a aritmiilor,
– imbunatatirea circulatiei cardiovasculare,
– normalizarea nivelelor trigliceridelor, hipertensiunii si colesterolului;
– mentinerea sanatatii articulatiilor, avand efecte antiinflamatoare si de reducere a simptomelor de amorteala de dimineata si durere a incheieturilor
– starea de bine a creierului, rezistenta la stress si depresie
– starea de bine a creierului, rezistenta la stress si depresie, stabilizarea dispozitiei
– imbunatatirea functiei cognitive la copii
– cresterea imunitatii si buna functionare a organismului.

Omega-3 sunt foarte importanti pentru oamenii de toate varstele si pentru copii in particular, deoarece joaca un rol esential in dezvoltarea sistemului nervos central (DHA ), precum si in dezvoltarea retinei/ochilor (EPA).
Cercetarile efectuate de specialisti au stabilit ca organismul uman are o mare nevoie de acizi grasi Omega-3, care se regasesc in cca 60% din lipidele din creier, in retina, precum si in mebranele tuturor celulelor, pe care le mentin flexibile si permeabile.

Omega-3 sunt esentiali deoarece nu pot fi produsi de organismul uman, ei trebuie suplimentati prin dieta sau prin suplimente alimentare de buna calitate, precum Omega-3 Lysi.
Numeroase studii experimentale subliniaza ca nivelele crescute ale DHA imbunatatesc functiile creierului, cresc atentia si vitalitatea, rezistenta la efort si stress, reduc riscul depresiilor, amelioreaza ADHD, au un impact pozitiv asupra functionarii creierului la persoanele in varsta, avand efecte deosebit de pozitive pentru dezvoltarea functiei cognitive la copii si pentru dezvoltarea lor viguroasa.

Omega-3 sunt importanti inca din perioada prenatala, ultimul trimestru de sarcina, cand se definitiveaza formarea creierului, iar efectele lor complexe se resimt la nivelul intregului organism.

2012
Mar
19

Ce sanse are un cetatean obisnuit sa schimbe ceva in Bucuresti?

Astazi am inceput un soi de experiment, sa-i zicem “civic”. Vreau sa vad daca eu, simplu cetatean al mandrei noastre capitale pot sa schimb o situatie care ma deranjeaza, dar care nu ma priveste doar pe mine, ci si pe multi alti cetateni din zona in care locuiesc.

Despre ce e vorba?

In fiecare zi imi duc fata cea mare la Scoala 196 din sectorul 3 si pe cea mica la o gradinita in apropiere. Drumul de acasa si pana acolo e destul de scurt, insa presupune traversarea bulevardului Liviu Rebreanu pe la trecerea de langa capatul autobuzului 335, apoi parcurgerea strazii Ion Agarbiceanu si imediat am ajuns la scoala. Deci un drum de maxim 10-15 minute, in ritm de copil prescolar. Ar trebui sa fie o placere, insa nu este.

Strada Ion Agarbiceanu este o strada destul de ingusta, cu un singur trotuar. Pe partea cealalta este santierul unde s-au construit niste blocuri noi. Problema cu aceasta strada e ca aproape in permanenta sunt parcate masini pe trotuar – unele doar cu 2 roti urcate, altele chiar complet. Nesimtire cat cuprinde. In jumatatea de ora inainte de ora 8, cand copiii intra la scoala, pe aceasta strada este o vanzoleala de masini din ambele directii. Multi parinti isi aduc copiii cu masina. In mod normal, masinile ar putea sa treaca una pe langa alta, insa din cauza masinilor parcate pe trotuar, se formeaza coloane, soferii se claxoneaza si se injura, se fac tot felul de manevre… iar in tot acest timp, noi, parintii cu 1 sau 2 copii agatati de mana, ne strecuram catre scoala. Evident, pe carosabil, pentru ca trotuarul (unicul!) este loc de parcare… Sunt convins ca cei care aveti copii stiti ca acestia nu au simtul pericolului, asa ca atentia parintelui este solicitata la maxim.

Ii pasa cuiva de aceasta situatie? Daca vreodata o sa se intample un accident?

Nu vreau sa va mai povesesc cum a fost in lunile ianuarie si februarie, cand trotuarul era plin cu munti de zapada (si masini abandonate acolo), pe jos era gheatza, iar masinilor le mai ramasese o banda (pe o strada fara sens unic)…

Solutia ar fi simpla, dupa parerea mea – stalpi speciali montati la marginea troturarului, astfel incat sa nu se poata parca acolo. In felul acesta, trotuarul ar ramane doar pentru pietoni.

A doua chestiune este trecerea de pietoni de pe Liviu Rebreanu, in apropierea acestei strazi. Aceasta trecere este o adevarata capcana. Marcajul de pe asfalt a disparut de mult, semnele de trecere nu se vad bine, nu exista presemnalizare. Soferii nu opresc aproape deloc aici. Unii nici nu isi dau seama ca e trecere de pietoni, altora pur si simplu nu le pasa… Cum sa opreasca cocalarul cu bemve pentru un tatic cu niste copii de mana…

Gata, mi-am spus oful!

Dar nu ma limitez doar a scrie aici. Am trimis sesizari la Primaria Capitalei, la Primaria Sectorului 3 si la Politia Rutiera Bucuresti. Declar azi momentul zero al acestui experiment. Sa vedem daca am vreo sansa sa schimb ceva. Sper sa mai revim peste vreun timp si sa va povestesc ca lucrurile s-au schimbat. Cu sau fara aportul meu.

citeste tot

10 Like
2012
Feb
16

Concurs: castiga cartea “Fii in forma fara sa mergi la sala!”

ITI PLACE SA FACI MISCARE, DAR NU POTI SA MERGI LA SALA?

Crezi ca nu ai timp pentru exercitii fizice? Te-ai saturat sa platesti multi bani pentru un abonament la sala pe care nici macar nu il folosesti prea des? Cu ajutorul cartii “Fii in forma fara sa mergi la sala!”, vei descoperi cum sa it folosesti timpul liber pentru a fi in forma fara costuri mari.

Cartea include:

– Exercitii pas cu pas si programe pe care le poti face acasa pentru forta, flexibilitate si sanatate.

– Sfaturi profesioniste cu privire la elaborarea unor planuri proprii de fitness, in functie de ceea ce doresti sa obtii.

– Recomandari cu privire la dieta si evitarea accidentarilor.

Ce trebuie sa faci ca sa castigi aceasta carte?

1. Aboneaza-te la newsletterul doctor.info.ro pentru a primi cele mai interesante articole despre sanatatea ta.

2. Da un Like paginii de Facebook a siteului doctor.info.ro

3. Raspunde sincer la intrebarea “Cata miscare faci?” (pe pagina de Facebook)

Toti cei care urmeaza acesti 3 pasi vor participa la tragerea la sorti ce va avea loc pe data de 26 februarie. Castigatorul va primi cartea acasa prin posta.

Succes!


CENTRUL DE NUTRITIE SUPERFIT
Centru pentru testarea performantelor sportive

Articole pe Doctor.info.ro


Noutati pe Doctor.info.ro


Articole pe Maraton.info.ro


Urmareste-ne pe Facebook


Calendar

March 2017
M T W T F S S
« Feb    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva blogului

Calendar evenimente sportive