E-urile din paine
Daca te uiti pe ambalajul multora dintre painile ce se gasesc din comert, o sa vezi o lista mai scurta sau mai lunga de substante (pe langa ingredientele clasice) si s-ar putea sa iti pui intrebarea daca e bine sa consumi acel sortiment sau nu. Am incercat sa dau un raspuns in acest interviu:
Unturile vegetale
Un interviu despre unturile vegetale – plusuri si minusuri fata de untul obisnuit.
Ce este “sucul de fructe” si daca este echivalent cu o portie de fructe
Campania despre care vă povesteam se numește „5 porții de, legume, fructe sau suc de fructe”. Încă de la început s-a preferat introducerea cuvintelor „de fructe” după suc, pentru a nu exista nicio confuzie cu orice alt fel de „suc” (sucuri carbogazoase, de exemplu). Haideți să vorbim puțin despre sucuri de fructe și să lămurim despre ce e vorba.
Ok, sa spun de la început, ca să se liniștească toată lumea: da, cel mai bine e să îți faci suc în casă, din fructe culese din pomii din livada proprie, care se află într-o zonă nepoluată, pe care nu i-ai stropit decât cu substanțe naturale, complet nenocive etc.
Dar ce te faci dacă nu ai o livadă? Cumperi din piață? Sau din supermarket? Să nu intrăm în aceste discuții, pentru că va fi greu să găsim un răspuns.
Dar sucurile de fructe din magazin? Putem să le consumăm cu încredere? Putem să înlocuim o porție pe zi cu suc?
De la început trebuie spus că sucurile de fructe sunt niște produse alimentare supuse unor reglementări legislative foarte detaliate şi restrictive. Este vorba, în primul rând, de Directiva Comisiei Europene 2001/112/EC, iar în România avem ordinul nr. 510/763/319 din 2003, căruia I s-au adus modificări și in 2011. Aceste documente stabilesc exact metodele de procesare cât şi adaosurile aprobate a fi folosite în producţia acestora. De asemenea, există un standard de calitate pentru sucurile de fructe — Codul de Practici AIJN, document ce stabileşte valorile de referinţă pentru majoritatea sucurilor de fructe comercializate, inclusiv normele de calitate, igienă sau criteriile de apreciere a identităţii şi autenticităţii produsului.
Ce este de fapt “sucul de fructe”? Directiva 2001/112/EC îl definește așa: Produsul fermentabil, dar nefermentat obținut din fructe sănătoase și coapte, proaspete sau conservate prin răcire, din una sau mai multe varietăți amestecate, prezentând culoarea, aroma și gustul specifice sucului din fructul utilizat. Aroma, pulpa și miezul din sucul care se extrage în timpul prelucrării pot fi adăugate la același suc.
Ce reprezinta o “portie” de fructe sau legume?
Ca să fii sănătos trebuie să mănânci în fiecare zi 5 porții de fructe, legume sau suc de fructe. Dar ce înseamnă o porție?
Înainte de asta să lămurim (încă odată) un aspect – indicația de a consuma 5 porții pe zi reprezintă doar un minim necesar, însă optimul este de 3-5 porții de legume pe zi și 2-4 porții de fructe pe zi. Cam toate țările se învârt în jurul acestor valori. Pe scurt, o porție este echivalentul a aproximativ 80 de grame de fruct sau legume.
Porții de fructe
Fructe de mici dimensiuni – două sau mai multe fructe mici, de exemplu, două prune, două kiwi, caise trei, şase litchi, şapte căpşuni sau 14 cireşe.
Fructe de dimensiuni mijlocii – 1 bucată, cum ar fi un măr, banană, pară, portocală, nectarină
Fructe mari – o porţie este o jumătate de grapefruit, o felie de fruct de papaya, o felie de pepene galben (5 cm), o felie mare de ananas sau două felii de mango (5 cm).
Fructe uscate – o portie de fructe uscate este de aproximativ 30g, adică aproximativ o lingură cu vârf de stafide sau coacaze, o lingura de amestec de fructe, două smochine, trei prune sau un pumn de jetoane de banane uscate.
Conserve din fructe în suc natural – o portie este de aproximativ aceeaşi cantitate de fructe proaspete
5 portii de legume, fructe sau suc de fructe
Serban Damian 
Alimente, Nutritie, Studii, cercetare 
5 portii, campanie, fructe, legume, Nutritie, romania, sanatate, suc de fructeSăptămâna trecută a debutat o campanie națională numită „5 porții de legume, fructe sau suc de fructe”, campanie finanțată cu fonduri europene și care își propune să stimuleze consumul de fructe și legume, dar și de suc de fructe.
Am fost invitat să mă alătur acestei campanii și am făcut-o cu bucurie, pentru că obiectivul ei se suprapune peste ceea ce fac eu în mod curent – promovarea alimentației sănătoase. De menționat că această campanie nu promovează niciun brand sau firmă, ci doar ceea ce am spus anterior. Conferința de presă i-a avut ca invitati pe initiatorii programului din Polonia, dar si pe cunoscutele artiste Dana Nălbaru și Corina Bud, mesageri ai campaniei.
Conferința a fost mai animată decât mă așteptăm. Organizatorii campaniei și-a făcut bine treabă și au adus o mulțime de jurnaliști din sănătate, iar întrebările (în special ale moderatoarei – jurnalista Liana Stanciu) au fost dintre cele mai diverse, unele dintre ele chiar ușor incomode, atingând o tematică despre care se poate vorbi ore întregi (cu sau fără șansa de a trage o concluzie).
Una peste alta, consider că aceasta campanie este foarte utilă, pentru ca asa cum o sa vedeti, statisticile unui studiu realizat pe mamele si copiii din România arată că nu prea ne înghesuim să mâncăm fructe și legume.
Friptura de car(n)e
Desi suntem in plin post, va prezint un articol aparut in Libertatea pentru femei, la care am contribuit si in care gasiti cateva idei despre cele mai obisnuite feluri de carne pe care le consumam.
Click pe imagine pentru a o mari.
Si pentru ca tot am amintit de post, iata aici un scurt material despre produsele de post pe care le gasim in magazine si care nu sunt intotdeauna cea mai buna alegere – http://www.digi24.ro/stire/Aveti-grija-ce-mancati-in-perioada-postului~2938
Fructele de padure incetinesc imbatranirea creierului
Serban Damian Alimente, Nutritie, Studii, cercetare Alzheimer, creier, fructe de padure, imbatranire
Există dovezi ştiinţifice solide, care arată că un consum regulat de afine, mure, căpşune şi alte fructe de padure are efecte benefice asupra creierului si poate ajuta la prevenirea degradărilor memoriei odată cu înaintarea în vârstă. Cel mai recent studiu despre efectele fructelor de pădure a fost publicat în ACS’ Journal of Agricultural and Food Chemistry.
În acest articol, cercetătorii arată că prin creșterea speranței de viață apar probleme privind costurile privind tratarea unor boli cum ar fi maladia Alzheimer și alte afecțiuni ce implică declinul mental. Ei explică faptul că studii recente au arătat că există o legătură directă între consumul de fructe de pădure și fenomenul de îmbătrânire a creierului.
Aceste fructe ajută creierul să rămână sănătos prin mai multe mecanisme. Ele conțin niveluri ridicate de antioxidanți – compuși care protejeaza celulele organismului împotriva daunelor provocate de radicalii liberi. S-a constatat, de asemenea, că fructele de pădure modifică modul în care neuronii creierului comunică între ei. Aceste modificări ale transmiterii semnalelor între neuroni poate preveni evoluția procesului inflamator la nivelul creierului, proces care contribuie la degradarea neuronală şi îmbunătățește atât controlul motor, cât şi procesele cognitive. Cercetătorii și-au propus să afle dacă aceste efecte sunt rezultatul unor compuși individuali din compoziția fructelor de pădure sau se datorează unei combinații unice de substanțe, ce se regăsește în toate tipurile de fructe de pădure.
Carnea si laptele de capra
Carnea de capra, laptele de capra si derivatele sunt hranitoare, mai putin grase decat aceleasi produse din vaca sau oaie, insa se consuma mai rar. Am putea sa le avem in vedere pentru viitor.
Despre carnea de capra:
Despre laptele de capra:
Produsele de post din magazin
De cateva zile a inceput postul Pastelui, cel mai important post al anului. Pe langa ceea ce preparam acasa, magazinele au raioane speciale cu produse de post. Cateva informatii despre aceste produse in acest film:
Iar in acest articol puteti gasi mai multe consideratii stiintifice despre postul alimentar.
