DHL Marathon 2018

iun. 18, 2018 | 0 comments | DHL, alergare, maraton, nutritionist

In urma cu 10 ani, cam in aceasta perioada a anului, eram la prima participare la Maratonul DHL. Pe vremea aceea era unul dintre putinele concursuri din tara. Au trecut 10 ani, timp in care acest concurs a disparut pentru un timp, apoi a reaparut cu forte proaspete, in urma cu 5 ani. Anul acesta organizatorii au decis sa mute cursa la Cheile Gradistei, pe un nou traseu, in cea mai mare parte de trail. A fost o miscare inspirata, pentru ca in acest fel concursul a devenit si mai frumos, dar in acelasi timp si mai dificil. Eu am participat la cursa de semimaraton, care are o diferenta de nivel de 1000 metri. Pentru un alergator de oras, asa cum sunt eu, n-a fost chiar simplu, insa am plecat fara mari asteptari, mai curand sa ma bucur de munte, de peisaje si de aerul proaspat. Din fericire, vremea a tinut cu noi; practic a plouat doar putin inainte de start, totusi terenul a fost plin de noroi din cauza ploilor din zilele trecute.

Am avut onoarea sa ma numar printre ambasadorii acestui concurs, alaturi de sportivi consacrati. Am acceptat cu placere aceasta misiune, in special pentru ca fondurile stranse in urma concursului au fost donate catre Comitetul Paralimpic Roman. Cu aceasta ocazie am avut ocazia sa cunosc sportivi paralimpici si sa aflu mai multe despre sporturile pe care le practica, cum se antreneaza si prin ce incercari trec ei. Am toata admiratia pentru stradania lor si pentru optimismul de care dau dovada. De asemenea, DHL-ul merita toate laudele pentru implicarea financiara in activitatea lor.

Anul acesta am avut bucuria sa alerg alaturi de doi buni prieteni, dintre care unul imi este si var 😀

Dupa cum se vede in imaginea alaturata, caii pasteau linistiti, in timp ce noi urcam agale, ca de alergat la deal e ceva mai greu 😀

Kilometrul 10, pierdut printre brazi si noroaie.

Poza de famile (eu si varu’) 😀

Cam asta vad eu dimineata, cand deschid fereastra de la dormitor. Not.

Pentru cei crescuti exclusiv la oras, aceste fiinte se numesc vaci 😀

Finis apoteotic dupa aproape 22 km de alergare. Rezultatul: 3 zile de DOMS (aka febra musculara).

Aur pur. Nu medalia, ci prietenia si bucuria de alerga impreuna.

E cam chinuit zambetul acesta, dar pe interior e unul larg.

Parte din grupul IOR Runners (ceilalti au lipsit motivat).

La finalul zilei am fost alaturi de sportivii paralimpici, care au facut demonstratii sportive.

 

Nu pot decat de felicit DHL, dar si MPG pentru buna organizare si imi doresc sa particip in fiecare an!




Acest articol a fost vizualizat de 1.331 ori.

Related Posts

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.