De ce alegi o gogoaşă şi nu un mar?

Ian 09, 2018 | 0 comments | Obezitate, apetit, comportament alimentar, fast food, nutritionist, oms, organizatia mondiala a sanatatii, stimul alimentar, supraponderal

Știi probabil vorba că „un măr pe zi ține medicul departe”, în sensul că a consuma un fruct pe zi îți aduce anumite beneficii pentru sănătate.

Ce te face însă să deviezi de la această convingere medicală unanim apreciată și de doctori și ajungi să alegi, spre exemplu, o gogoașă sau cine știe ce produs de patiserie sau să consumi fast-food? Chiar dacă inițiativele guvernamentale s-au axat pe conştientizarea efectelor adverse ale mâncării nesănătoase (știi spot-urile cu „pentru sănătatea dvs consumați fructe și legume…”), cu toate acestea, majoritatea oamenilor nu reușesc să respecte recomandările, iar comportamentele alimentare rămân neschimbate.

Un nou studiu1 al psihologilor din Universitatea din Amsterdam (Olanda) arată de ce și cum faci aceste alegeri „învățate” de altfel, potrivit unui articol al revistei Appetite. Cu alte cuvinte, scopul acestuia a fost să determine dacă prezența stimulilor alimentari și a comportamentelor pe care aceștia le provoacă sunt motivul pentru care avertismentele de sănătate au de fapt un efect limitat asupra alegerilor alimentelor consumate.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, participanții au fost rugați să apese „pe butoane” pentru două recompense alimentare – ca să se facă asociațiile între stimulii învățați și recompensă. Înainte au fost prezentate informațiile privind riscurile pentru sănătate ale unui aliment dintre cele două (văzute ca recompense), ca mai apoi participanții să aleagă între cele două opțiuni alimentare.

Cercetătorii așteptau ca, atunci când nu s-a prezentat niciun stimul, participanții să aleagă alimentele pe care le consideră mai sănătoase. În plus, aceștia au emis ipoteza că, în prezența stimulilor, participanții ar selecta recompensa asociată, indiferent dacă a fost alegerea sănătoasă sau nesănătoasă.

Specialiști au constatat că avertismentele pentru alegerile sănătoase ale alimentelor par a fi eficiente doar într-un mediu în care nu există de fapt indicii alimentare – adică ori de câte ori sunt prezenți stimulii pe care oamenii au reuşit să îi asocieze cu anumite gustări, ei aleg produsul alimentar (recompensa), chiar dacă știu că este nesănătoasă sau nu doresc cu adevărat acest produs alimentar.

Concluzii

Avertismentele de sănătate par să schimbe atitudinea și intenția unei persoane, dar nu întotdeauna au ca rezultat și schimbările comportamentale alimentare. Autorii studiului sublianiază că există o nevoie urgentă de elaborare a unor strategii prin care să se prevină asociațiile nesănătoase sau, cel puțin, să le reducă influența.

Una dintre strategii care pare să completeze avertismentele privind sănătatea este de a promova alegerile sănătoase prin limitarea semnificativă a disponibilității stimulilor din mediu care sunt asociate cu rezultatele alimentare nesănătoase – precum ar fi anumite reclame, în special cele axate pe populațiile vulnerabile (printre copiii).

În plus, alegerile sănătoase ar putea fi promovate făcându-le pe cele nesănătoase mai puțin vizibile (sau promovate), au mai adăugat cercetătorii în același articol. Această promovarea poate include plasarea opțiunilor alimentare sănătoase lângă casa de marcat în timp ce se plasează gustările nesănătoase într-un loc mai puțin vizibil.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății2 (OMS), global în anul 2016 existau 1.9 miliarde de persoane cu vârsta peste 18 ani care sufereau de greutate în exces, dar și de consecințele acesteia, – iar dintre aceste aproape 2 miliarde, 650 de milioane de indivizi erau obezi.

Astfel, la nivelul anului 2016, cifrele OMS arătau că 39% dintre adulții din întreaga lume erau supraponderali, în timp ce 13% (atât bărbați, cât și femei) se încadrau la persoane obeze.

În ceea ce privește copiii, aceeași sursă scrie că în anul 2016 se înregistrau 41 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani ca fiind fie supraponderali, fie obezi, în timp ce 340 de milioane de copii cu vârsta peste 5 ani (maximum 19 ani) primeau aceleași diagnostice.

Un aspect important este uitat sau evitat de multe ori: OBEZITATEA SE POATE PREVENI. Prin alegerile alimentare cât mai apropiate de nevoile personale, alegeri care însă din punct de vedere nutrițional să fie și sănătoase.

Bibliografie

  1. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0195666317310140
  2. http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs311/en/

 


Acest articol a fost vizualizat de 1.658 ori.

Related Posts

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *