Skol nepasteurizat. Gustul berii proaspete.

mai 19, 2017 | 2 comments | bere, damian, nepasteurizata, nutritionist, proaspata, serban, skol

De fiecare data cand ies din Bucuresti spre centura orasului (vesnic neterminata), trec pe langa fabrica de bere Tuborg. Mereu m-am intrebat ce o fi inauntru, dar n-am avut niciodata ocazia sa o vizitez, pana de curand. Am vazut in urma cu cativa ani muzeul fabricii de bere Guinness, la Dublin, insa desi este foarte interesant si informativ, e totusi doar un muzeu, nu o fabrica adevarata.

Eu sunt un consumator de bere. Beau bere asa cum consum o multime de alte alimente, deci cu moderatie si responsabilitate. Tratez berea ca pe un aliment, cu plusuri si minusuri, cu limite si contraindicatii, cu atentie la valoarea calorica si compozitie. In cantitati moderate este doar un aliment. In cantitati mari devine o problema, insa acest lucru este valabil pentru aproape toate alimentele.

Vad in jurul meu atitudini diferite: unii sunt oripilati de ideea de consum de bere (vai, carbohidrati simpli, vai, alcool…), altii se screm sa gaseasca studii care sa arate ca berea vindeca, face si drege. Bineinteles, cei mai multi oamenii nu isi pun nicio problema si o consuma sau nu, dupa bunul plac. Nu vreau sa insist asupra vreunui beneficiu particular pentru sanatate, pentru ca mi se par destul de trase de par studiile care arata ca un consum constant ar avea un efect benefic semnificativ asupra sistemului cardiovascular, spre exemplu. O sa vorbesc in continuare doar despre placerea gustului si ideea de a alege un produs mai aparte.

E vorba de berea Skol nepasteurizat, o bere blondă, produsa dupa o reteta proprie. Principala ei caracteristica este gustul proaspăt, datorita procesului de fabricatie si pentru ca a fost înnobilată cu hamei aromatic. Are un volum de alcool de 5%.

Participand la evenimentul de lansare al acestui produs, unde eu am fost invitat sa spun cateva vorbe despre consumul de bere la modul general, am aflat niste lucruri interesante, despre cum se caracterizeaza gustul unei beri. La fel ca la vin, exista anumite criterii prin care poti sa descrii o bere.

La impresia generala de gust contribuie mai multe caracteristici, dintre care mai importante sunt plinatatea gustului, perlarea si senzatia remanenta.

O bere de calitate superioara trebuie sa aiba un gust si miros caracteristic de malt si hamei, un caracter de prospetime si efect racoritor. In plus, se simte prospetimea ingredientelor.

Plinatatea sau prima senzatie se percepe impreuna cu aroma berii si este dependenta de concentratia mustului primar, de degradarea proteica din timpul maltificarii, compozitia extractului, in special de raportul dintre dextrine si celelalte componente, de modul cum a decurs procesul de fermentare si, nu in ultimul rand, de marimea particulelor. Evident, prima senzatie este maximizata in cazul SKOL nepasteurizat.

Perlarea este impresia senzoriala perceputa odata cu degajarea bulelor de dioxid de carbon si la conturarea acesteia contribuie, in special, compozitia apei, pHul berii. Componentii trebuie sa fie intr -un echilibru favorabil cu continutul de dioxid de carbon, prin legaturi coloidale de o anumita forma. Prin deplasarea echilibrului, chiar si in cazul unei cantitati mari de dioxid de carbon, poate aparea o senzatie de gust intepator, in special in prezenta unor cantitati mici de coloizi si a unei vascozitati reduse a O maturare intensa la temperaturi scazute favorizeaza perlarea – cum este cazul SKOL nepasteurizat.

Ultima senzatie sau gustul remanent al berii este determinat de gustul specific hameiului utilizat. In functie de prezenta anumitor substante proteice sau tanante, precum si a substantelor rezultate din metabolismul drojdiei, acest gust specific (usor amar) poate fi partial mascat sau deformat. In cazul SKOL nepasteurizat, gustul final este maximizat de procesul de productie.

Data viitoare cand bei o bere (eventual un Skol nepasteurizat), incearca sa iti aduci aminte aceste trei criterii si sa vezi daca se potrivesc descrierii.

Am tot spus “nepasteurizat”. Ce e asta? Asa cum probabil stiti, in industria alimentara se foloseste metoda pasteurizarii care presupune ridicarea temperaturii alimentului (de obicei un lichid) pana pe la 70-80 grade Celsius, in scopul distrugerii microorganismelor. Pasteurizarea se foloseste pe scara larga si la producerea berii. Pe de alta parte, exista si tehnica microfiltrarii, care presupune trecerea berii (sau altor lichide) prin niste filtre speciale, care retin si cele mai mici microorganisme. In cazul Skol nepasteurizat berea nu trece prin pasteurizator, asadar nefiind tratata termic – ceea ce permite mentinerea intacta a gustului, prospetimii si aromei ingredientelor berii, creand obligatia de a fi consumata proaspata (10-12 saptamani).

La finalul evenimentului de lansare am facut o vizita in fabrica, initial cu tot grupul in hala de imbuteliere si apoi am avut sansa sa vad toata fabrica si sa primesc explicatii de la un specialist. Este frapant sa vezi o imensitate de fabrica controlata doar de o mana de oameni, care coordoneaza totul din camera de control. Acum trebuie neaparat sa vad si o berarie traditionala, ca sa fac diferenta (accept bucuros invitatii :D)

Procesul tehnologic de fabricare a berii se desfășoară în conformitate cu specificațiile tehnice și tehnologice, în sistem complet închis, folosind echipamente din inox. Procesul este complet automatizat, fiind urmărit și comandat din camera de comanda si control. Calculatoarele de proces conțin toate programele conform cărora se desfășoară procesul de fabricare al berii. Pe monitoare se urmăresc toți parametrii tehnologici. Orice abatere de la nivelurile stabilite este semnalizată atât optic, cât și sonor, devenind astfel imposibilă omiterea sau neînregistrarea acesteia în vederea corectării imediate.

Sectia de producere a mustului de bere include moara cu valțuri, unde malțul este măcinat cu apă obținându-se plămada si cazanul de plămădire-zaharificare, unde plămada este supusă unui proces de încălzire la temperaturi foarte bine definite, pentru intervale de timp exacte, astfel încât amidonul din malț este transformat în zaharuri cu molecule mai ușor metabolizabile de către drojdie.

In sectia de producere a mustului de bere se gaseste cazanul de filtrare. Aici, printr-un sistem de site fine, se realizează separarea fazei lichide de cojile rămase din boabele malțului obținându-se mustul de malț limpede si borhotul pentru animale. Urmeaza cazanul de fierbere cu hamei. În acest echipament este adăugat hameiul sub formă de peleți și concentrat. Hameiul este ingredientul care conferă aroma, mirosul și spuma specifice berii. Prin răcitorul cu plăci mustul fierbinte este răcit la aprox. 10 grade. Urmează apoi pe traseul către fermentator însămânțarea cu drojdie.

Cellar-ul este urmatorul drum al berii in devenire. Aici se produc urmatoarele operatiuni:

Fermentare. Sunt disponibile: 34 fermentatoare, 16 cu capacitatea de 240.000 litri fiecare, 18 cu capacitatea de 540.000 litri fiecare. În aceste vase uriașe, complet închise, mustul se transformă în bere pe parcursul a 14 – 21 zile.

Filtrare. Prin filtrare se îndepărtează din bere toate resturile de celule de drojdie, resturi proteice aglutinate sau alte particule fine, obținându-se berea limpede, strălucitoare.

Tancuri de liniștire. Berea filtrată este depozitată în 13 vase cilindroconice cu capacitatea de 147.000 de litri fiecare.

Urmeaza instalatia de microfiltrare. Microfiltrarea (sterilizarea la rece) asigură reținerea eventualelor microorganisme din bere pe cartușele filtrante de 0,45 μm și constituie o alternativă la pasteurizarea berii, oferind avantajul menținerii aromei și prospețimii berii, evitând încălzirea/ pasteurizarea berii. Sistemul de microfiltrare a berii (BSF Alfa Laval) este compus din: prefiltre (cu cartușe de 0,65 μm – care rețin celulele de drojdie și particule grosiere) și filtre sterilizante (cu cartușe de 0,45 μm – care pot îndepărta peste 1 milion de bacterii pe cm2 de membrană filtrantă). Acesta este sistemul “clean room”. Metoda de obținere a berii nepasteurizate se bazează, asa cum spuneam, pe reținerea eventualelor microorganisme din bere pe cartușele filtrante și evitarea  recontaminării berii în faza de îmbuteliere și închidere /etanșare prin crearea unui mediu steril în jurul mașinii de îmbuteliat. De aceea mașina de îmbuteliat a fost închisă într-o cameră separată, deasupra acesteia existând un sistem de condiționare (control temperatură și umiditate) și purificare a aerului prin filtre HEPA, dotat și cu un senzor de microparticule (ce determină oprirea mașinii în cazul în care încărcătura de microparticule depășește o limită bine stabilită).

Linia de imbuteliere in sticle Simonazzi este o linie modernă, de mare capacitate: 40.000 sticle/oră cu posibilitatea extinderii capacității la 80.000 sticle/oră.

Zona de depaletizare este formată din roboți care „știu” să extragă sticlele din navete. Mașina de spălat butelii din sticlă asigură procesul de spălare în trei trepte, buteliile din sticlă fiind spălate cu sodă caustică, agent acid de neutralizare și apoi clătite cu apă curată.

Inspectorul de butelii goale verifică integritatea fiecărei sticle de la fund până la gura acesteia. Echipamentul de umplere asigură o dublă umplere a buteliei, mai întâi cu dioxid de carbon și apoi umplerea cu produs finit. După umplere, sunt verificate nivelul de umplere și prezența capacului.

Linia de imbuteliere in cutii are o capacitate: 28.000 cutii/oră. Cutiile goale, depaletizate automat, sunt clătite la interior. Umplerea se realizează în echipamentul specializat care respectă regula de a umple cutia mai întâi cu CO2 și apoi cu produs. Imediat are loc montarea capacului prin roluirea marginilor acestuia pe cutie. După umplere, cutiile se împachetează în tavă sau diferite pachete (de 4, 6, 8 cutii).

Ar mai trebui spus ca pentru fabricarea SKOL Nepasteurizat, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD a investit 1,2 milioane euro în modernizarea liniei de producție a fabricii din orașul Pantelimon, județul Ilfov. Capacitatea noii linii de îmbuteliere a SKOL Nepasteurizat este între 50.000 unități/oră și 100.000 unități/oră.




Acest articol a fost vizualizat de 2.498 ori.

Related Posts

Comments (2)

  1. Ovi
    noiembrie 24, 2017

    Toata berea romaneasca se produce chimic in cateva ore. Trebuia sa ii intrebati de unde au hameiul , din pamant ? Nu mai sunt in tara aproape deloc culturi de hamei !
    La o bere adevarta gustul ala amar de la hamei persista cateva minute nu dispare in cateva secunde !
    Pacat ca dezimformati lumea sa cumpere un produs foarte nociv facut din tetrahop , enzime si aditivi !

  2. Serban Damian
    noiembrie 28, 2017

    Din pacate, habar nu ai despre ce vorbesti.

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.