Luna femeilor performante (1) – de vorba cu Diana Gal

Mar 01, 2016 | 0 comments | cardiometabolica, diana gal, femeie, performanta, sportiva, testare

Atunci cand mi-a trecut prin cap ideea de a face aceasta serie de articole/interviuri nici n-am realizat ca se va suprapune cu debutul lunii martie, pe care o numim si „luna femeilor”. O coincidenta grozava, pentru ca ceea ce mi-am propus sa fac are legatura directa cu doamnele si nu cu orice fel de doamne, ci unele deosebite, pentru ca indeplinesc cateva criterii: au varsta peste 30 de ani, au 1 sau mai multi copii, au o cariera/afacere/job si peste toate acestea, fac sport. Nu neaparat la nivel profesionist, insa caracteristicile lor fiziologice, constatate in laboratorul meu de testare a performantelor sportive, sunt deosebit de bune. Asadar, niste femei extraordinare, care demonstreaza ca poti avea un corp performant chiar daca ai inceput mai tarziu sa faci sport, chiar daca ai trecut printr-o sarcina, chiar daca cresti un copil si mergi la servici sau conduci o afacere.

Cu ceva timp in urma prezentam intr-un alt articol caracteristicile fizice de exceptie a 2 barbati trecuti de 50 de ani, in ideea de a arata ca varsta nu este un impediment. Acum vreau sa le prezint pe aceste doamne, pe care le admir foarte mult, cu gandul ca poate cineva va citi acest articol si se va gandi o secunda „cred ca as putea si eu!”, apoi acest gand se va materializa in fapta.

Timp de cateva zile voi publica pe blog aceasta serie de interviuri si le multumesc protagonistelor pentru ca au raspuns propunerii mele.

Diana-1

Incep seria cu Diana Gal, in varsta de 33 de ani, Escalation Manager in telecomunicatii si mama a 2 copii, unul de aproape 9 ani si unul de 1 an si 8 luni. Diana este polisportiva – alearga, merge cu bicicleta, inoata. Am avut placerea sa ma viziteze la Centrul Superfit pentru o testare cardiometabolica, in urma careia am constatat un excelent VO2max de 44,6 ml/min/kg.  Ea are un procent de grasime de doar 20% si a suportat o incarcare maxima de 265W la testul de efort, cu o trecere in TZ3 la aproximativ 160W. Cu alte cuvinte, o capacitate de efort foarte buna.

Diana-6

test-Diana

Asa ca am luat-o pe Diana la intrebari:

Când te-ai apucat de sport? (în mod particular de sport de anduranță)

Sport la nivel de “curtea scolii” am facut mereu. Profesorul de sport din liceu a remarcat ca anduranta ar fi de mine si m-a trimis la niste crosuri. De acolo a inceput tot. Am alergat cativa ani, in facultate. Apoi am facut un semestru de master in Franta unde au activitatile sportive foarte frumos implementate, si acolo am “gustat” dintr-o multime de sporturi, de la aerobic la canotaj 🙂 Am intrerupt vreo 3-4 ani ca m-am axat pe cariera si am avut si primul copil, dar am revenit la alergare cand se apropia el de 2 ani, si din 2009 nu am mai intrerupt nici macar in a doua sarcina. Am completat insa intre timp alergarea cu ciclism, si rar mai presar si niste inot.

Cum a influențat sarcina evoluția sportivă? (în cazul în care s-au suprapus ca timp)

Hm, grea intrebare 🙂 evident ca in timpul sarcinii nu am mentinut forma dinainte, dar am revenit, zic eu, destul de repede dupa nastere la forma dinainte, poate chiar mai buna pentru ca m-am organizat mai bine si am fost mai consecventa la antrenamente.

Diana-5

Cum te-ai antrenat în timpul și după sarcină?

In prima sarcina am facut aquagym, mi s-a parut suficient, eram oricum in perioada in care pusesem sportul pe locuri codase in ordinea prioritatilor. La a doua sarcina in schimb am alergat pana in ultima saptamana. E drept ca in timp am scazut atat distanta alergata cat si viteza. La inceputul sarcinii am alergat si semimaraton, pentru ca pe final, la 8-9 luni, sa raman la 5-10 km alergati incet. In schimb in timpul sarcinii nu am iesit cu bicicleta, am pedalat doar pe trainer pana prin luna a 7-a, dupa care nu mi-am mai gasit pozitie potrivita pe bicicleta din cauza burticii 🙂

Cât de repede ai revenit după sarcină la sport și ce ai făcut?

Dupa sarcina in primele saptamani m-am axat pe recuperarea post-sarcina si a diastazei abdominale in mod special. Dupa 6 saptamani am urcat pe bicicleta (direct la un concurs, la care m-am clasat la mijlocul clasamentului 🙂 ), si cam la 2 luni dupa nastere am reinceput alergatul. Initial distante mici, am crescut in timp atat distanta cat si viteza.

Diana-4

Cum reușești să îmbini sportul cu jobul și mai ales cu creșterea copilului?

Timpul petrecut la job e cam clar si destul de batut in cuie. Am si posibilitati limitate de a lucra de acasa dar e greu sa le fructific cu copiii langa mine 🙂 Pentru sport am alocat un anumit timp in unele zile lucratoare si ceva mai mult in week-end. Dar o parte din sport inseamna de exemplu pedalat pe trainer, in casa, in timp ce familia misuna pe langa mine, si sotul se implica in a-l tine ocupat pe cel mic in acest timp J in week-end incerc sa fac antrenamentele in timpul somnului lui de pranz al celui mic, desi nu iese intotdeauna cum calculam. Cel mare mai iese cu bicicleta pe langa mine in timp ce eu alerg.

Cum te antrenezi?

In zilele lucratoare pe trainer, in week-end alternez trainer / pedalat outdoor / alergat.

Ce performanțe mai aparte ai avut?

Am prins cateva podiumuri, unele mai muncite si altele mai norocoase J dar am rar curse la care merg cu gandul la performanta in sine si/sau podium, in general merg sa dau ce pot si sa ma bucur de experienta.

Diana-3

Care este opinia ta legată de posibilitatea de a avea performanțe fizice foarte bune la +30 ani, +1 copil (sau mai mulți), + 1 job/bussines

Cred ca in conditiile astea n-o sa ajung la Olimpiada 🙂 dar imi place experienta in sine, mai ales cand vad si evolutie. Imi place de asemenea sa alternez putin sporturile, alerg si pe sosea si offroad, si plat si cu diferente de nivel, ies cu bicicleta si pe sosea si MTB etc. Pe de alta parte, sportul e o ocazie de a mai fi eu singura, doar cu gandurile mele, si de a ma descarca de stresul de la job, si ma folosesc de el in consecinta 😉

Sportul este o piedică sau un ajutor pentru o mamă?

Cred ca in general copiii fac ce vad (sau fix opusul daca nu le place ce vad 🙂 dar sportul le place), deci cred ca niste parinti care fac sport sunt niste modele bune pentru copii. Pe de alta parte, faptul ca am antrenamente de facut si/sau concursuri ii determina si sa obtina o anumita independenta poate mai devreme decat daca as fi mereu pe langa ei si la dispozitia lor, si asta le prinde bine.

Diana-2

Ce zice soțul? 😀  Dar copilul? (despre viața sportivă, evident)

Sotul m-a sustinut mereu 🙂 dar de la un moment dat a inceput si el sa faca sport, deci as zice ca nu m-a “suportat” degeaba 😉 La fel si copilul cel mare, acum vrea si el antrenamente structurate, iese cu bicleta pe langa mine cand alerg, si abia asteapta concursurile de copii 🙂

Ce planuri de viitor ai, din perspectivă sportive

Doar sa evoluez eu, sa dau ce pot cat mai bine si fara sa ma accidentez 🙂

Un sfat pentru femeile de aceeași vârstă (legat de mișcare, sănătate, îmbinare cu viață de familie etc)

Beneficiile sportului sunt deja binecunoscute, nu cred ca e nevoie sa le mai amintesc eu. Ce vreau sa spun e ca se pot imbina, evident in anumite limite realiste, inclusiv cu alaptatul prelungit (eu inca alaptez) 🙂 si pastrand clar o lista de prioritati. De exemplu, in zilele lucratoare eu am lasat pe un plan destul de departat gatitul si menajul J oricum fiecare mananca pe unde e – serviciu / scoala / cresa, iar seara ne descurcam si cu mancaruri rapide, asa ca in loc sa gatesc imi fac antrenamentul sau petrec timp cu familia J si de asemenea conteaza mult si implicarea sotului, care ma ajuta mult cu copiii si cu treburile casei. Oricum, sunt constienta ca pana ajung copiii la facultate voi avea limitat timpul pentru antrenament J dar nu e graba, n-au intrat zilele in sac, sunt convinsa ca ma voi tine bine in forma si atunci 😉

22 Like

Acest articol a fost vizualizat de 3.373 ori.

Related Posts

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *