Alergarea pe durate mai lungi este la fel de „mortala” ca si sedentarismul. Oare?

feb. 08, 2015 | 5 comments | alergare, antrenament, deces, durata, risc, sedentarsim

De câteva zile se tot propagă pe net rezultatele unui studiu publicat foarte recent (februarie 2015) în Journal of the American College of Cardiology, așadar o publicație respectabilă, demnă de încredere. Studiul realizat de către cercetătorul Jacob Marott de la Frederiksberg Hospital din Copenhaga are concluzii interesante, însă discutabile. Practic Marott și echipa lui a urmărit timp de 12 ani 5000 de persoane, dintre care a inclus în studiu 1100 oameni sănătoși și care alergau și un grup de control de 413 persoane sănătoase, însă sedentare.

Cei care alergau și-au notat durata și frecvența antrenamentelor de alergare, precum și percepția ritmului de alergare (deci atenție, nu ritmul în sine, ci senzația – ușor, moderat, intens).

maraton-riscuri-alergare

Constatările lor au fost îmbucurătoare pe de-o parte: doza optimă de alergare favorabilă reducerii mortalității a fost de 1-2,4 ore pe săptămână, cu un maxim de 3 ședințe de antrenament pe săptămână.

Pe de altă parte, studiul danez a ajuns la concluzia că cei care fac mai mult efort decât atât, au același risc de a muri ca și persoanele sedentare. Marott afirmă că în opinia sa antrenamentul de anduranță cu intensitate mare, pe durată lungă poate induce remodelări structurale patologice ale inimii și vaselor mari. Și iată motivul pentru care nu mai există beneficii.

Bineînțeles, presa a preluat aceste rezultate în modul său caracteristic, alarmist și dornic să facă senzație, cu titluri de genul “alergarea viguroasă este la fel de mortală ca și sedentarismul”. Acum voi știți că eu alerg maraton, iar asta înseamnă mult antrenament și pe alocuri de intensitate mare, așa că există posibilitatea ca eu să fiu “biasat” și să nu mai pot judeca corect, însă o asemenea interpretare a unui studiu mie nu îmi sună deloc bine, așa că am făcut câteva săpături.

Un alt studiu publicat de asemenea în Journal of the American College of Cardiology, în 2014, a investigat relația dintre alergare și riscul de deces, doar că acesta a fost făcut pe 55.000 de adulți, dintre care 13000 alergau. Spre deosebire de primul studiu, în acesta a fost constat că cel mai redus risc a fost înregistrat la persoanele care alergau mai mult și mai frecvent (3 ore pe săptămână și cel puțini de 6 ori pe săptămână), în comparație cu cei care nu alergau.

Ca fapt divers, niște statistici arată că în SUA, aproximativ 54 de milioane de oameni aleargă în mod regulat; în 2013 mai mult de 540000 de oameni au terminat un maraton și aproximativ 2 milioane au terminat un semimaraton.

Autorul celui de-al doilea studiu afirmă într-un articol publicat de Yale Medical Group că studiul danez are limitări importante, dintre care cel mai evident este numărul redus de persoane care au declarat că se antrenează mai mult de 4 ore pe săptămână (47) și de asemenea, numărul redus al celor care se antrenează mai mult de 3 ori pe săptămână (80). În opinia sa, aceste numere mici ar afecta comparațiile și rezultatele.

În altă ordine de idei, s-a urmărit mortalitatea generală și nu anumite cauze de deces, deci nu se poate trage nicio concluzie între antrenamentul mai lung și cauze particulare de deces. Mai mult alergat ar putea fi într-adevăr o problemă în cazul celor cu probleme cardiovasculare, însă alte studii arată că mortalitatea generală este mai redusă la alergători față de sedentari, indiferent de volumul de antrenament, cu o nuanță particulară: beneficiile sunt puțin mai mici la cei care aleargă mai mult, față de cei care aleargă mai puțini. Totuși există beneficii, asta trebuie reținut. În niciun caz nu se pot face afirmații tranșante de genul celei amintite – e tot una dacă te antrenezi tare sau deloc, ai același risc să mori (sau interpretarea grosolană: alergarea mai intensă este la fel de mortală ca și sedentarismul…).

Dave Watt, director executiv la American Running Association și American Medical Athletic Association concluzionează: “În principiu, acest studiu arată doar că e de preferat să alergi puțin ca parte a unui stil de viață sănătos și că sedentarismul nu este o alegere bună pentru sănătate și riscul de deces.”

Așadar lucruri cunoscute și nimic mai mult.

Statistica este bună, însă nu e totul. Trebui să privești studiul mai atent, ca să vezi cât de solid este. În cazul de față, studiul cam scârțâie.

Deși mie îmi place foarte mult să alerg și nu mă limitez la jogging, ci mă pregătesc pentru maratoane, ceea ce înseamnă multe ore petrecute la antrenamente, nu cred ca m-a auzit nimeni îndemnând pe cineva să facă același lucru. Da, îi încurajez pe oameni să facă sport, însă cu moderație. Este cea mai bună cale. Sportul de performanță (sau ceva între amator și performanță, cum facem mulți dintre noi) înseamnă destul de multă uzură, nimeni nu poate nega asta. Însă de aici și până la a afirma că e același lucru dacă faci sport mult (alergare, în acest caz) sau rămâi o legumă sedentară, mi se pare absurd și nu pot să accept.

25 Like

Acest articol a fost vizualizat de 327 ori.

Related Posts

Comments (5)

  1. Vali Stefan
    februarie 09, 2015

    Am vazut si eu preluarile si m-au intrigat suficient cat sa ma uit mai atent la detalii despre studiu. Un lucru extrem de relevant este faptul ca numarul de alergatori „vigurosi” a fost foarte redus de aprox 80. un astfel de sample size este mult prea mic din punct de vedere statistic pentru a trage concluzii despre acestia. Este clar ca efortul sustinut, mai ales daca este facut dupa ureche, poate sa aiba si efecte mai putin dorite dar concluziile senzationaliste sunt departe de a fi fundamentate….

    spor la alergat 🙂

    Un alt maratonist.

  2. Serban Damian
    februarie 09, 2015

    Multumesc pentru comentariu 🙂
    Ma bucur ca suntem (cel putin) doi care am observat asta.

  3. cristian ungureanu
    februarie 10, 2015

    … draga Serban , citind mi-am reamintit de ale vietii momente , cand cei din jur imi spuneau : „de ce alergi Cristi ? … ca tot ai sa mori !” … replica mea era : „DA , am sa mor fericit si pe loc ! … dar tu … ?!!! … posibil in chinuri si suferind in timp” … si apropo , notiunea Risc … esti pe trecerea de pietoni, si da masina peste tine … unde a intervenit factorul sedentarism , sau iubitor al miscarii ??? …

  4. Mircea Lupes
    februarie 10, 2015

    Pentru a avea un tablou mai larg asupra subiectului discutat recomand si aflarea opiniilor (chiar daca ceva mai vechi) ale celebrului Dr. Kenneth H. Cooper, medic cardiolog si medic sportiv, autorul cunoscutului „Test Cooper”. Ele se afla expuse in cartea sa „O Noua Cale de a Prelungi Viata”, aparuta in Romania prin Editura Elit Comentator.

  5. sigina
    februarie 11, 2015

    asta e ca si cu Studiul China 🙂 Praf in ochi pt necunoscatori, fara o baza serioasa

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.