Încerc să mă țin de promisiunea de a povesti despre prezentările și studiile de la ISENC14, pentru că mulți cunoscuți sunt interesați de ele.

În acest post, voi vorbi despre un studiu realizat de către celebrii “cercetători britanici” 😀 Doar că de această dată sunt unii reali, de la School of Health Sciences de la Liverpool Hope University din UK, care au vrut să vadă dacă triatloniștii amatori (“recreaționali” cum zic ei) se pliază pe recomandările nutriționale pentru acest sport (anume, triatlonul olimpic, care înseamnă 1,5 km înot, 40 km ciclism, 10 km alergare). Se cunoaște de mult timp faptul că aportul adecvat de nutrienți, ca și timing-ul pre și post antrenamente sunt elemente importante care contribuie la susținerea programului de antrenament și optimizează performanța în competiții.

Au fost incluși în studiu 32 de sportivi de la un club englez, cărora li s-au evaluat obiceiurile alimentare și nivelul de efort fizic pe durata a 3 zile, cu ajutorul jurnalelor. Ca referință au fost considerate recomandările ACSM (American College of Sports Medicine), revista Medicine & Science in Sports & Exercise (nr.41, 709-731).

Ei au constatat că cei mai mulți dintre pacienți (54%) se antrenează dimineața, 17% după amiază și 29% seara. Triatloniștii care se antrenau după-amiază sau seara erau mai predispuși să mănânce o masă cu 3-4 ore înainte de antrenament, față de cei care se antrenau dimineața. Cu toate acestea, și la aceștia cantitatea de carbohidrați a fost mult mai redusă față de recomandări (200-300 g) și anume valorile medii au fost 71 g grupul cu antrenamente dimineața, 43 g grupul după-amiază, 62 g grupul seara.

În ceea ce privesc obiceiurile post-antrenament, toți cei care se antrenau după-amiaza și majoritatea celor cu antrenamente dimineața luau o masă în următoarele 30 de minute după antrenament, spre deosebire de grupul de seară, în care doar 36% făceau acest lucru.  Toți participanții la studiu s-au încadrat în valorile recomandate pentru aportul de proteine post-antrenament, care este de 15-25 g, însă nu același lucru s-a constatat la consumul de carbohidrați, care ar trebui să fie de 1-15,g/kg (grupul de dimineață a avut o medie de 121 g, iar celelalte grupuri de aprox. 60 g).

Cele mai populare alegeri pre-antrenament au fost terciul de ovăz, cerealele cu lapte, ouăle și pâinea. Pentru mesele post-antrenament, alegerile au fost sendviciurile și preparatele cu carne de pui și pește și amidonoase.

Deși nu este un studiu amplu, cred totuși că în linii mari mulți dintre sportivii amatori nu țin cont (sau pur și simplu nu știu) de aceste recomandări, care le-ar putea fi foarte utile în atingerea obiectivelor propuse. Ar fi interesant să facem și la noi
un astfel de studiu.