Cum se estimeaza consumul energetic

feb. 08, 2014 | 0 comments | Bucuresti, calorii, calorimetrie, consum, directa, energetic, indirecta, nutritionist, sensewear

sense Estimarea eficientă a consumului energetic (în engleză, energy expenditure, deci un fel de “cheltuială” energetică) este necesară atunci când se studiază relația dintre activitatea fizică, aportul alimentar și obezitate.

Există mai multe metode prin care se poate măsura valoarea consumului energetic.

Calorimetria directă estimează consumul energetic prin măsurarea schimbului de căldură dintre corp și mediul înconjurător, incluzând atât pierderile de căldură nonevaporative (convecție, conducție și radiație), cât și cele evaporative (sub formă de vapori de apă). Această metodă presupune condiții speciale – o cameră specială, deci nu se folosește în mod curent, ci doar în laboratoare științifice.

Consumul energetic este de obicei estimat cu ajutorul calorimetriei indirecte. Această metodă analizează concentrațiile de gaze inspirate și expirate (O2 consumat, CO2 produs). Cu valorile obținute se poate face o estimare a consumului energetic. Și aici există mai multe tehnici. Una dintre ele presupune, din nou, o cameră închisă, la care se monitorizează constant compoziția aerului din interior (și în același timp se introduce un flux constant de aer cu o compoziție standard). Prin comparația celor 2 tipuri de aer, se poate determina modificarea compoziției și se calculează consumul energetic. Într-o astfel de cameră subiectul trăiește în condiții aproape normale (se mișcă, mănâncă, face antrenament). Evident,  vorbim din nou despre condiții de laborator, însă mai frecvent întâlnite decât calorimetria directă.

O altă variantă de calorimetrie indirectă este cea cu circuit deschis. Practic subiectul poartă o mască conectată la un dispozitiv care măsoară concentrația de O2 și CO2. Avantajul este că se poate afla consumul energetic bazal și cel din timpul efortului fizic, fără a “sechestra” subiectul. Astfel se pot face determinări pe termen lung, de genul 7-14 zile.

Alternativ, se pot folosi dispozitive, cum ar fi SenseWear armband (modelul “banderolă”), care a fost dezvoltat pentru a estima consumul energetic într-un mod mai facil, fără a limita activitatea curentă a pacienților. Astfel de dispozitive moderne sunt ușor de purtat (au dimensiunea unui smartphone) și monitorizează continuu pacientul. Acestea au la bază mai multe tehnologii:

– pedometru – măsoară pașii

– accelerometru  – se bazează pe principiul că atunci când subiectul se deplasează, corpul și membrele sunt accelerate, teoretic proporțional cu forța musculară responsabilă pentru accelerare și deci cu consumul energetic

– măsurarea frecvenței cardiace și presiunii arteriale

– temperatura corpului – fluxul de căldură disipat de corp

– răspunsul galvanic al pielii – măsoară conductivitatea electrică la nivelul tegumentului, care se modifică în funcție de transpirație și de stimulii emoționali

sensewear_armbandÎntrebarea este cât de fiabile sunt astfel de dispozitive. O să vă povestesc despre un alt studiu prezentat la Conferința de Nutriție Sportivă de la Newcastle, realizat la Universitatea din Nottingham, School of Life Science. Scopul studiului a fost acela de a compara cele 2 metode și a afla dacă într-adevăr putem să ne bazăm pe valorile oferite de dispozitive cum este SenseWear. Pentru aceasta au fost colectate date de la 2 dispozitive SenseWear – unul atașat la braț și altul la gleznă, încercând astfel să se afle și dacă mișcările membrelor sunt importante în estimarea consumului energetic. Au fost incluse în studiu 7 femei (vârstă medie 28 ani, IMC mediu 25,6). Consumul energetic a fost estimat atât prin calorimetrie indirectă, cât și cu SenseWear, în repaus și în timpul unui antrenament ușor, cu durata de 60 minute.

Concluzia a fost că dispozitivul SenseWear a supraestimat consumul energetic în repaus (1,09 kcal/min; valoarea obținută prin calorimetrie indirectă a fost de 0,85 kcal/min) și a subestimat consumul energetic în timpul efortului (1,05 kcal/min, față de 1,17 kcal/min). Din punctul de vedere al autorilor studiului, dispozitivul SenseWear nu poate fi considerat suficient de precis pentru fi utilizat ca alernativă la calorimetria indirectă, nefiind capabil să înregistreze micile creșteri ale consumului energetic pe durata efortului fizic ușor.

Ok, vorbim despre oameni de știință… Nu pot să îi condamn că se uită la o diferență de 0,12 kcal/min, care în practica curentă pare nesemnificativă. Intrând în zona mai soft, eu zic că astfel de dispozitive sunt utile pentru cei care vor să scadă în greutate, pentru că le dă o perspectivă mai bună asupra consumului energetic zilnic și îi motivează să persevereze și să crească acest consum. În cele mai multe cazuri oamenii își subestimează aportul energetic (caloriile din alimente) și își supraestimează consumul energetic (câte calorii consumă prin efort fizic). Nu este de mirare că aud atât de des “nu mănânc mai nimic, dar mă îngraș” și “fac efort fizic, mă plimb 20 de minute în parc”.

PS Articolul nu e advertorial pentru SenseWear, dar daca il citeste cineva de la companie, ii rog sa imi trimita si mie unul 😀

11 Like



Acest articol a fost vizualizat de 2.342 ori.

Related Posts

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.