Alimentația la adolescenți

Mai 17, 2013 | 0 comments | Nutritie, adolescenti, alimentatie, copii, nutritionist, sport

Recent am acordat un interviu unei reviste pe tema alimentatie la adolescenti:

Stimate domnule dr. Damian, la cabinetul dumneavoastră se prezintă adesea adolescenți? Cu ce probleme se confruntă aceștia și care dintre aceste probleme au o frecvență mai mare în societatea noastră?

Într-adevăr, o bună parte din pacienții mei sunt adolescenți sau oameni tineri și nu sunt deloc încântat să constat acest lucru (mă bucură doar faptul că cei care ajung la mine, singuri sau aduși de părinți,
au astfel o șansă să își rezolve problemele cu greutatea). În ceea ce privește obezitatea infantilă (prin aceasta înțelegând excesul ponderal al persoanelor cu vârstă până la 18 ani), statisticile ne arată că suntem în “eșalonul fruntaș” în Europa, undeva pe locul 3.

Problemele pentru care vin tinerii la Centrul de nutriție Superfit sunt legate de greutatea corporală – în cea mai mare proporție e vorba de exces ponderal, de la câteva kilograme în plus, la obezitate în formă gravă. Mai am pacienți subponderali, deci cu greutate prea mică – aceștia doresc să mai adauge câteva kilograme, pentru a se încadra în limitele normalității. De asemenea, am mulți pacienți din rândul sportivilor, care vin la consultații pentru a primi consiliere pe probleme de nutriție sportivă, ceea ce îi va ajuta să obțină performanțe mai bune la antrenamente și competiții. O altă categorie de pacienți sunt cei cu diverse probleme medicale ce necesită și ajustarea alimentației – boli gastrointestinale, diabet zaharat, dislipidemii și altele. Aș menționa și cazurile de tulburări ale comportamentului alimentar – anorexie nervoasă și bulimie. Însă cele mai obșnuite cazuri sunt cele de obezitate. În această privință este mult de luptat, pentru că ideal ar fi să se meargă pe linia prevenției și educației. Este trist, însă multe dintre cazurile de obezitate infantilă sunt imposibil de recuperat, nu neapărat din punct de vedere medical, ci pentru că pacienții nu își dau șanse, nu au răbdare să urmeze o terapie completă, caută soluții rapide și nu de puține ori ajung pe mâna unor persoane fără pregătire, care nu sunt în stare să abordeze corect astfel de cazuri deloc simple.

Ce nevoi speciale de nutriție au adolescenții, pentru o dezvoltare armonioasă, dat fiind că aceasta este perioada unor mari salturi de creștere?

În perioada adolescenței corpul trece printr-o serie de transformări extrem de importante. Nu ne gândim doar la creșterea în dimensiuni, cât mai ales la maturizarea sexuală, care își pune amprenta asupra dezvoltării ulterioare ca adult. În primul rând este necesar ca adolescenților să li se asigure un aport energetic suficient, adaptat ratei de creștere și nivelului de activitate fizică și intelectuală. Dacă ne referim la valori concrete, de exemplu un tânăr de 15 ani sedentar va avea nevoie de aproximativ 2000 kcal, în timp ce un tânăr de aceeași vârstă, dar care este foarte activ (de exemplu face sport de performanță), poate ajunge la un necesar de 3000-3200 kcal/zi.

Aportul de proteine este un alt subiect important în această etapă a vieții, pentru că ele asigură un proces de creștere normal. Adolescenții au un aport proteic mediu mai mare decât recomandările dietetice, pentru toate grupele de vârstă. Acesta trebuie sa fie intre 0,7-0,85 g/kgcorp. Aportul proteic insuficient, care apare uneori în unele afecțiuni, dar și în cazul dietelor restrictive, poate duce la încetinirea procesului de creștere și scăderea masei musculare.

Un alt element ce impune atenție sporită este calciul. Datorită dezvoltării rapide a oaselor, musculaturii și glandelor endocrine, adolescentul are un necesar crescut de calciu. 45% din masa osoasă se formează în adolescență. necesarul zilnic pentru toți adolescenții este de 1300 mg, uneori chiar de 1500 mg.

Adolescenții au și un necesar mai mare de fier. În cazul băieților, dezvoltarea masei musculare se însoțește și de mărirea volumului de sânge, iar fetele prezintă pierderi lunare de fier odată cu instalarea menstrelor. Un deficit de fier poate avea ca urmare scăderea răspunsului imun cu creșterea consecutivă a susceptibilității la infecții și afectarea procesului de învățare.

În ce măsură o alimentație săracă în nutrienți contribuie la apariția unor probleme psihologice cum ar fi timiditatea, anxietatea, nervozitatea, depresiile?

E greu de demonstrat o legătură directă între o alimentație proastă și aceste tulburări de natură psihică, însă e clar că un adolescent cu o alimentație precară va avea performanțe fizice și intelectuale slabe, ceea ce îi poate induce un sentiment de inferioritate, care asociază diverse manifestări, printre care și cele enumerate – timiditate, anxietate, iritabilitate, nervozitate.

Cum trebuie să-și adapteze dieta adolescenții care fac sport? Au nevoie de suplimente alimentare sau e suficientă o alimentație echilibrată?

La aceste întrebari se poate răspunde doar cu clasicul “depinde”. Este o diferență mare între un adolescent care face sport de 2-3 ori pe săptămână, doar de plăcere și unul care face sport de performanță, 6 zile pe săptămână, cu 2 antrenamente pe zi. În primul caz nu este necesară o modificare importantă a regimului alimentar, în timp ce în al doilea caz este extrem de important să se adopte un regim corect, adecvat nivelului de efort fizic depus și a solicitărilor specifice acelui sport. Pentru sportivii de performanță poate deveni necesară suplimentarea regimului alimentar cu suplimente nutritive. Lucrurile se judecă de la caz la caz, și cel mai în măsură să dea un verdict este nutriționistul sportiv, care are capacitatea de evalua necesitățile particulare ale sportivului.

Ne puteți da un exemplu de meniu zilnic pentru un adolescent care se antrenează zilnic 2 ore la tenis ?

O să vă dau elementele principale, care pot fi “asamblate” în 3 mese principale și 2 gustări, după preferințele fiecăruia:

– minim 5 porții (80 g) de fructe și legume, de preferat proaspete; optim 2-4 porții fructe, 3-5 porții legume

– 3-4 căni de lapte sau iaurt, care asigură calciu și vitamina D

– 2 porții (60-80 g) de carne slabă – pui, pește, vită

– 6-11 porții (60-80 g) de pâine, cereale, paste, orez, cartofi

– de 3-4 ori pe săptămână 1 ou

– rar – dulciuri, prăjituri, patiserie

În cazul celor care fac multe ore de efort fizic pe zi, aceste cantități pot fi suplimentate, în special în zona alimentelor bogate în carbohidrați.

10 Like

Acest articol a fost vizualizat de 9.179 ori.

Related Posts

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *