Alimentatia in timpul iernii
Pe vremuri, alimentatia oamenilor era destul de diferita in functie de anotimpuri, pentru ca in functie de ele alimentele erau accesibile sau nu. In zilele noastre situatia s-a schimbat – avem acces la aproape orice, oricand. Sa vedem totusi care ar fi cateva idei despre alimentatia in timpul iernii:
Despre sare si alimentatia pacientului hipertensiv
Serban Damian 
Alimente, CSID, Filmarile mele, Media, Nutritie, Nutritionist, Studii, cercetare 
alimentatie, hipertensiune arteriala, sare“Consumul excesiv de sare, zahar si alcool dauneaza grav sanatatii.” Cu totii am auzit cel putin o data in viata indemnul rostit pe un ton serios fie la televizor, fie la radio. Cati dintre noi am luat totusi in considerare ceea ce incercau sa se avertizeze acei crainici in timp ce ne indreptam voios spre solnita, presarand un strat alb destul de gros deasupra unei farfurii cu mancare? Multa cerneala a curs pe baza posibilelor cauze si factori declansatori ai hipertensiunii arteriale, si mult accent s-a pus pe legatura dintre sare, o alimentatie bogata in sare si aceasta afectiune. Un articol publicat de catre cercetatorii de la Scoala de Medicina a Universitatii din Boston vorbeste despre conceptia larg-raspandita conform careia hipertensiunea este rezultatul excesului de sare care produce cresterea volumului sanguin, exercitand o presiune suplimentara asupra arterelor. Publicat online in “Jurnalul de Hipertensiune”, studiul demonstreaza ca excesul de sare stimuleaza sistemul nervos simpatic sa produca adrenalina, inducand constrictia arterelor si, pe cale de consecinta, hipertensiune arteriala.
Scopul cercetarii a fost de a corecta un concept eronat care a rezistat vreme de multi ani, chiar daca dovezile stiintifice au indicat semne clare ca ceea ce eram cu totii obisnuiti sa credem nu era tocmai in conformitate cu realitatea. Termenul de “volum expandat al hipertensiunii” se refera la acel tip de hipertensiune provocata de excesul de sare care conduce la retentia de fluide suplimentare in sistemul circulator arterial, inducand o crestere in volumul de sange si marind astfel presiunea asupra peretilor arterelor. Totusi, cercetarea a aratat faptul ca acele boli care sunt caracterizate de catre expansiunea volumului de sange din alte motive, cum ar fi secretia excesiva de hormon antidiuretic sau de catre excesul de zahar din sange nu cauzeaza o crestere a tensiunii arteriale, deoarece fluidul in exces este retinut prin ”largirea” capilarelor si a venelor.
Sistemul circulator al corpului este un sistem vascular foarte flexibil ce are capacitatea de a deschide capilare noi si de a largi venele pentru a gazdui un volum crescut de fluide. Avand la baza o cercetare axata pe numeroase studii, cercetatorii au demonstrat faptul ca mecanismul hipertensiunii care rezulta ca urmare a consumului excesiv de sare, dar si a retentiei acesteia in organism stimuleaza sistemul nervos simpatic din creier astfel incat acesta sa creasca productia de adrenalina. Adrenalina suplimentara care circula astfel prin organism produce constrictia arterelor, astfel incat are loc o scadere a volumului circulator si o rezistenta a fluxului sanguin. Activitatea suplimentara a sistemului nervos simpatic – care este parte a unui sistem nervos autonom care ajuta la mentinerea homeostazei corpului – a fost recunoscut la nivel clinic ca si o caracteristica a hipertensiunii care insoteste insuficienta renala. Insuficienta renala este unul dintre cele mai concludente exemple de presiune arteriala crescuta din cauza retentiei excesive de sare. Diureticele, acele substante care stimuleaza procesul de formare a urinei si care indeparteaza excesul de sare sunt folosite adesea in scopul de a trata acest tip de hipertensiune. Cu toate acestea, studiul ofera dovezi convingatoare ca sistemul nervos central ar trebui sa reprezinte directia principala de studiu pentru investigatii suplimentare asupra tratamentelor viitoare menite a ajuta bolnavii de hipertensiune.
Rolul si implicarea acestor descoperiri in tratarea optima a hipertensiunii in acele cazuri de hipertensiune care sunt asociate cu insuficienta renala nu ar trebui sa includa doar diuretice, ci si medicamente care sa blocheze sistemul nervos simpatic, potrivit acelorasi cercetatori.
Iata aici alte considerente despre alimentatia persoanelor cu hipertensiune arteriala:
Si materialul difuzat la CSID:
Alimentatia in guta
Serban Damian Alimente, Nutritie, Nutritionist, Suplimente nutritive alimentatie, concentrat proteic, guta, tofi gutosi
Guta este una dintre cele mai frecvente forme de artrita, adica de inflamatie a unor articulatii. Este de fapt o boala a intregului organism, provocata de cresterea nivelului de acid uric, care la nivelul articulatiilor provoaca inflamatie, edem (umflare) si durere.
Acidul uric este produsul final al catabolizarii purinelor din corp si a celor din alimentatie. Purinele sunt structuri proteice care intra in compozitia acizilor nucleici, deci sunt “caramizile” ce formeaza AND-ul. Practic, purinele exista in toate alimentele de origine animala, in special carnea si organele.Problema cu acidul uric este ca acesta nu poate fi metabolizat, ci trebuie eliminat ca atare.
Guta apare fie atunci cand ficatul produce in exces acid uric, fie cand alimentatia este bogata in carne rosie si exista un exces de acid uric ce nu poate fi eliminat prin filtrare renala. In ambele situatii se instaleaza hiperuricemia. In timp, acidul uric cristalizeaza la nivelul articular, in special la nivelul articulatiei metatarso-falangiene (adica degetul mare de la picior) si la nivelul gleznei.Pe langa cauzele de natura genetica si excesul de alimente de origine animala, obezitatea, consumul de cantitati mari de alcool, unele medicamente pot fi cauze de guta.
Asa cum spuneam, simptomele cele mai frecvente ale gutei sunt inflamatia, edemul si durerea articulara, ce apare in special la mobilizare. Manifestarile pot aparea la 2-3 articulatii simultan, insa de obicei afecteaza cate o articulatie pe rand. Exista pozibilitatea ca dupa primul atac de guta, pacientul sa beneficieze de o perioada fara manifestari, care dureaza si 5-10 ani.O alta manifestare a gutei sunt tofii gutosi, adica niste depuneri de acid uric sub piele, in special la nivelul pavilionului urechii, degete, mana, corzi vocale, inima.
Trebuie retinut ca alimentele cele mai bogate in purine sunt sardelele, momitele, carnea, sunca, molustele, ficatul, dar oricare dintre aceste alimente, prin fierbere pierd in jur de 50% din purine pentru ca acestea trec in apa. Pe de alta parte, alimentele ce nu contin purine sunt produsele din faina, ou, grasimile, lactatele, dulciurile, fructele, sucurile de fructe.
Unii sportivi isi pun problema daca ar putea sa dezvolte guta de la utilizarea concentratelor proteice.
Concentratele proteice sunt obtinute prin procedee termice, deci mare parte din purine sunt degradate, ca ca nu mai vorbim de faptul ca materia prima este reprezentata de lapte, oua, soia si nu carne sau organe.
Pentru o persoana care are deja guta nu ar fi indicat sa foloseasca concentrate proteice, iar aportul general de proteine trebuie limitat la 70-80 g/zi, stiut fiind ca o dieta bogata in proteine induce o crestere a sintezei purinelor in organism. De asemenea, excesul ponderal trebuie rezolvat, iar consumul de alcool se va intrerupe.
Irisin, un hormon pentru slabire
In mitologia greaca, Iris era zeita mesager al zeilor. Ea era si zeita curcubeului, pentru ca asa cum soarele (sau lumina lui) face legatura intre cer si pamant, tot asa aceasta zeita facea legatura dintre zeii din Olimp si muritorii de pe pamant.
Pornind de la aceasta zeitate, un hormon recent descoperit a primit numele “irisin”. Vestea despre acest hormon s-a raspandit rapid pentru ca el pare sa fie explicatia unora dintre efectele pe care exercitiul fizic il are asupra organismului (omenesc si nu numai). Despre acest hormon s-a publicat pentru prima data in revista Nature, pe data de 11 ianuarie a acestui an.
Se cunosc destul de multe lucruri despre mecanismele care explica de ce efortul fizic are capacitatea de a produce transformari in organism, insa mergand la nivel molecular, lipsesc verigi ale explicatiilor. Sportul “vorbeste” intr-un anume fel cu tesuturile. Cum reuseste acesta sa explice muschilor si altor tesuturi ce trebuie sa faca, cum sa isi modifice structura?
S-a aratat ca exercitiul fizic declanseaza o cascada de modificari cu rol de semnal, inclusiv producerea acestui nou descoperit horm0n, irisin. Secretia acestui hormon induce transformarea tesutului adipos alb in tesut adipos brun, care este mult mai activ din punct de vedere metabolic. Mai mult decat atat, irisina creste sensibilitatea la glucoza a organismului, ceea ce reduce riscul de diabet zaharat. Asadar, efortul fizic stimuleaza productia de irisina, care mai departe imbunatateste compozitia corporala si face organismul mai eficient din punct de vedere metabolic.
S-a constatat ca oamenii care au urmat un program de antrenament de anduranta timp de 10 saptamani si-au dublat cantitatea de irisina din sange. Aceasta ar putea fi una din explicatiile pentru efectul “afterburn”, adica mentinerea ratei metabolismului la un nivel crescut timp de cateva ore (pana la 12 ore) dupa incetarea efortului.
In momentul cand cercetatorii au injectat mici cantitati de irisina soarecilor sedentari (obezi si in prag de diabet), acestia au inregistrat efecte similare celor care au fost supusi efortului fizic, fara insa ca acestia sa le fie modificat in vreun fel aportul sau consumul energetic (prin efort).
Orice descoperire de acest gen devine si mai interesanta atunci cand se face trecerea de la nivelul teoretic, la cel practic. In aceasta situatie, se preconizeaza ca in urmatorii doi ani se va putea obtine un medicament avand la baza irisina. Deja aceasta descoperire a fost inregistrata pentru dezvoltarea unui medicament la Ember Therapeutics.
Se pare ca ne apropiem de momentul cand va exista un medicament care sa ne ajute sa “ardem” grasimea – nu numai ca sa aratam bine, ci pentru a ne imbunatati metabolismul, reducand astfel riscul unor boli precum cele cardiovasculare sau diabetul zaharat. Evident, obezitatea este prima vizata.
Cu toate acestea, nicio pilula si nicio injectie nu va putea inlocui exercitiul fizic adevarat, asa ca nu ezitati sa faceti sport, incepand chiar de azi. Pe 29 ianuarie ne vedem la Semimaratonul Gerar, in Politehnica!
Despre nutritie si sport la SigmaTV
Am fost invitat la emisiunea Suporter de serviciu, pe care dl. Nicusor Predesel o realizeaza la SigmaTV.
Daca doriti sa aflati cateva opinii despre nutritie si sport, puteti urmari inregistrarile aici.
Partea 1-a
Partea 2-a
Revigorati-va organismul dupa sarbatorile de iarna!
Sper ca v-ati debarasat de kilogramele acumulate de sarbatori!
Efectele secundare ale steroizilor anabolizanti
Serban Damian Fitness, Nutritie sportiva, Nutritionist culturism, efecte secundare, steroizi anabolizantiDin nou cateva vorbe despre efectele secundare ale utilizarii steroizilor anabolizanti. Daca reusesc sa conving macar o persoana sa se razgandeasca, tot e ceva.
Iar aici diferenta dintre alimentatia unui culturist amator si a unuia de performanta:
Esti stors de energie? Consuma proteine!
Daca pana acum cu totii traiam cu impresia ca atunci cand simtitm o acuta lipsa de energie in toiul zilei, o bucatica de ciocolata sau ceva care contine zahar este salvarea, s-ar parea ca e momentul sa ducem lucrurile putin mai departe. Conform untor studii recente, s-ar parea ca proteinele sunt cele care stimuleaza celulele creierului, mentinandu-ne in alerta; nu zaharul, cum am fost invatati sa credem pana acum. Studiul a fost publicat in numarul din noiembrie al jurnalului stiintific “Neuron” din Statele Unite ale Americii si este strans legat de intelegerea obezitatii si a tulburarilor de somn.
S-ar parea ca celulele “orexine” ar fi responsabile de secretia unui stimulent numit orexina hipocretina in creier. O activitate scazuta in cadrul acestor celule rezulta in narcolepsie si, de asemenea, a fost legata de procesul luarii in greutate. Cercetatorii de la Universitatea Cambridge au comparat actiunile unor nutrienti diferiti pe celulele orexine. Au descoperit ca aminoacizii, adica acei nutrienti care se regasesc in albusul de ou, de exemplu, stimuleaza neuronii orexini mult mai mult decat oricare alti nutrienti.
Stiai sau nu, exista o legatura intre obiceiurile noastre legate de somn, sanatate si greutate. Munca pana la epuizare si o dieta necorespunzatoare pot sa conduca la obezitate, conform unui cercetator de la Departamentul de Farmacie si Institutul Stiintei Metabolice din SUA. Impulsurile electrice care sunt emise de celulele orexine stimuleaza starea de veghe si ii transmit organismului informatia ca acesta trebuie sa arda calorii. Dar cercetatorii nu s-au oprit aici, si au continuat sa sape pentru a descoperi daca nutrientii dintr-o anumita dieta pot sa schimbe aceste impulsuri. Acestia au realizat un experiment folosind cobai; au pus in evidenta celulele orexine cu ajutorul unei substante fluorescente si s-au folosit de asemenea si de diferiti nutrienti, cum ar fi amestecuri de aminoacizi (similari albusului de ou) – in timp ce urmareau cu atentie impulsurile celulelor orexine din creierul cobailor.
Au descoperit ca aminoacizii au fost responsabili pentru stimularea celulelor orexine. Cercetari anterioare ale aceluiasi grup au aratat ca glucoza blocheaza celulele orexine - gasindu-se astfel un motiv plauzibil pentru somnolenta resimtita dupa ce mancam – astfel ca oamenii de stiinta s-au concentrat si asupra gasirii unei interactiuni intre zahar si proteine. Au aflat ca aminoacizii blocheaza celulele orexine – adica proteinele sunt responsabile pentru inversarea efectelor zaharului.
Toate aceste informatii noi ar putea sa ne faca sa intelegem mai bine de ce atunci cand mancam o masa bogata in proteine ne simtitm mai agitati, comparativ cu starile resimtite atunci cand mancam mai multi carbohidrati, de exemplu.
Intr-adevar, posibilitatea de a activa sau de a face ca anumite celule ale creierului sa fie mai mult sau mai putin active atunci cand decidem ce anume mancam este demna de luat in considerare. Compozitia unei diete este critica in cadrul acestor procese, pentru ca nu toate celulele creierului sunt activate de catre toti nutrientii pe care ii consumam.
Asadar, pentru a combate obesitatea si insomnia, avem nevoie de mai multe informatii legate de maniera in care o dieta afecteaza somnul si celulele resposabile cu starea de somnolenta. Deocamdata, ce putem spune, conform celor mai recente stdii in materie este ca daca ar fi sa alegi intre sunca sau o omleta din albus de ou, e recomandat sa optezi pentru omleta (28-35 grame de sunca contin 10 grame de proteina, iar un albus de ou are 13 grame de proteine). Chiar daca s-ar putea ca cele doua feluri de mancare sa contina acelasi numar de calorii, daca vei consuma mai multe proteine, ii vei transmite corpului sa arda mai multe calorii decat ai ingerat.
Alimente bogate in proteine:
-albusul de ou;
-pestele
-pieptul de pui;
-muschi de vita;
-iaurtul;
-laptele;
-nuci;
-seminte;
-alune;
-migdale;
-cereale integrale.
Consumul de legume iarna
Regimul traditional al romanilor (si nu numai) prespunea o reducere a aportului de legume pe durata iernii – asta pentru ca iarna nu cresc legume. Acum gasim legume la orice supermarket si in orice piata. Poate ca nu sunt la fel ca cele cultivate in gradina la bunica, dar totusi putem sa beneficiem si de pe urma acestora. Iata cateva consideratii pe aceasta tema:
