2011 la linia de finish
Mai sunt cateva ore pana intram in anul 2012. Dragi cititori ai blogului meu, va urez sa aveti un an mai bun, sa fiti mai sanatosi, mai fericiti si mai linistiti!
LA MULTI ANI!
Eu ii multumesc lui Dumnezeu pentru un 2011 destul de bun, fara mari probleme (ca de cele mici si medii oricum nu avem cum sa scapam niciodata). Nu imi vine sa cred ce repede a trecut si acest an. Am avut atat de multe lucruri de facut incat timpul pur si simplu a zburat. O sa imi amintesc cu placere de 2011. A fost anul in care fetele mele au inceput scoala, respectiv gradinita – momente “delicate”, dar pe care le-am trecut cu bine. Ma intreb daca vor mai exista bloguri, sau sub ce forma vor exista, atunci cand vor incepe una facultatea si cealalta liceul…
Si in 2011 am pus umarul la “arderea” catorva sute de kilograme de grasime. Ii felicit pe pacientii mei care au reusit sa isi schimbe viata in acest an si le doresc sa mearga in continuare pe acest drum. Toata admiratia mea pentru cei seriosi si perseverenti. Daca as avea numai astfel de pacienti, munca mea ar fi un fel de extaz continuu 
Ro Club Maraton, preocuparea mea aproape mai importanta decat “biznisul” (cel putin din perspectiva timpului alocat) a continuat sa evolueze si sa isi consolideze pozitia de cel mai puternic club de alergatori amatori din Romania. Am cunoscut o multime de alti oameni interesanti si dornici sa se implice, mi-am largit cercul de prieteni alergatori si am pus pe picioare cateva noi proiecte foarte interesante. Cel mai important dintre acestea a fost campania “Aripi Deschise”, in urma careia Spitalui Fundeni se va alege cu un echipament medical foarte scump si performant pentru sectia de oncopediatrie. Am avut parte si de mult stres in privinta clubului, asta ”multumita” unor oameni carora nu le doresc altceva decat sa li se intoarca cu varf si indesat tot raul pe care au incercat sa mi-l faca mie, prietenilor mei si acestui club. Oricum, important este ca am trecut cu bine acest moment foarte tensionat, insa numai eu stiu cat de mult m-a consumat si cat timp am investit pentru a nu lasa se duca de rapa tot ce am construit in ultimii trei ani.
Am continuat sa fac sport si in acest an, din fericire fara nicio accidentare importanta. Am alergat 1743 km (plus ceva fitness si yoga). Totalul e mai slab ca in anii precedenti si asta datorita ultimelor 2 luni cand am fost mai mult plecat si racit. Am facut 168 de antrenamente, ceea ce inseamna ca 1 zi din 2 am facut antrenament – deci cele 150 de minute de efort mediu-intens recomandate saptamanal le-am marcat, insa ceea nu mi-a iesit a fost treaba cu cele 30 de minute de miscare zilnica (mers, urcat scari etc.). Recunosc.
Am alergat 4 maratoane (2 au fost chiar mai lungi de 42 km) si 9 semimaratoane, plus cateva crosuri. A fost mai mult decat mi-am propus, insa m-a luat valul si m-am lasat dus. Raman totusi la parerea ca 2 maratoane pe an – unul in primavara si unul in toamna imi sunt suficiente. Semi-urile nu le pun la socoteala, ca asa ceva alerg si la antrenamente, deci e oarecum banal.
Am inceput sezonul mult mai devrem decat in alti ani, in februarie cu un semimaraton la Limassol, in Cipru. A fost foarte frumos, insa nu m-am simtit prea in forma, asa ca rezultatul a fost destul de slab. Mi-am luat revansa in aprilie la Cluj, unde am alergat tot semi si am fost la 1 minut de a cobori sub 1:40. In mai am fost la Ecomarathon unde am alergat 2 bucle, adica 29 km. Poate il faceam pe tot, insa peste 2 saptamani am alergat Maratonul Copenhaga, unde am terminat in 3:55. La inceputul lui iunie am alergat Semimaratonul Tusnad, ca pregatire pentru Olympus Marathon, care a fost pentru mine o experienta coplesitoare (si dureroasa). In iulie am alergat un cros montan la Izvorul Muresului. In luna august imi propusesem sa fac pauza, ca oricum e prea cald pentru concursuri, insa am intrat in hora si am alergat Maratonul “Pe aici nu se trece!”, adica 44 km intre Marasti si Marasesti. A doua zi am alergat un semi in cadrul Maratonului Miercurea Ciuc (daca eram putin mai nebun poate alergam tot maratonul, dar si asa a fost dificil). In septembrie am alergat semimaraton la Ciucas Trail Running, una din cursele mele preferate. La o luna dupa, in octombrie, am alergat tot semi, in cadrul Maratonului International Bucuresti. Doar 23 de secunde m-au despartit de acel visat 1:40. Ramane pentru anul viitor. La inca o luna diferenta am alergat New York City Marathon, cea mai frumoasa cursa pe care am alergat-o pana acum si care ma va “bantui” (in sens pozitiv) mult timp de acum inainte. Ma asteptam sa inchei anul competitional dupa acest maraton, insa amicul Ilie Rosu ne-a dat de lucru si de 1 decembrie, asa ca am organizat un maraton, unde am si alergat un semi. Ultimul pe 2011.
Asa ca am avut de lucru in permanenta. Nu ma plang. Imi place acest ritm. Ma face sa ma simt viu, in forma, in mijlocul evenimentelor. Regret doar ca n-am avut mai mult timp pentru citit. Asta este unul din lucrurile pe care mi le propun pentru 2012. Daca o sa fiu mai organizat, voi avea mai mult timp.
Imi doresc un 2012 ceva mai relaxat. Am un sentiment bun in privinta acestui an. Nu cred in sfarsitul lumii si nici in criza. Asa ca va urez sa fiti veseli si pozitivi, sa aveti putere de munca si sa nu uitati sa va bucurati de fiecare zi traita!
La Multi Ani!
Suplimentele nutritive – episodul 5 – temporizarea suplimentelor
Serban Damian 
Nutritie sportiva, Seria SUPLIMENTE NUTRITIVE 
nutritionist, suplimente nutritive, temporizareTemporizarea sau “timing”-ul reprezinta un aspect important atunci cand vine vorba despre administrarea suplimentelor nutritive, pentru ca multe dintre ele sunt mai eficiente atunci cand se administreaza in momente-cheie, in relatie cu antrenamentele sau competitiile. Afla mai multe din acest material video:
Masa de Revelion – alternative mai… “light”
Se apropie Revelionul. In perioada aceasta a anului, a devenit o traditie ca televiziunile sa difuzeze emisiuni “educative” despre cum sa nu ne indopam ca disperatii la mesele copioase pentru care romanii fac orice sacrificii. Toata luna decembrie pacientii m-au intrebat “ce fac de Sarbatori?”.
Aceste sarbatori au devenit un moment de mare cumpana pentru cei care au probleme cu greutatea si cu mancatul, in general. Sa mananc “bucate” traditionale? Sa mananc “light”? Dar cum sa rezist tentatiilor? Sa gust putin? Sa cedez ispitelor si sa mananc dupa pofta inimii? Dileme existentiale.
Am mai spus si o repet: MODERATIA este raspunsul!
Nu e nevoie sa mananci pana nu mai poti, ca sa te bucuri de preparatele traditionale. O portie decenta nu a omorat pe nimeni. Simiti si placerea (culinara) a sarbatorilor, te relaxezi, nu iti faci procese de constiinta si nici nu iei in greutate – in aceasta perioada nu e cazul sa iti propui sa slabesti, decat daca esti foarte organizat si imun la preparatele traditionale, care sunt mai dense caloric decat cele pe care le consumam in mod obisnuit.
Exista si varianta sa gatesti niste feluri de mancare mai “light”, ca alternativa la cele clasice. Vezi in acest interviu pentru KanalD:
Suplimentele nutritive – episodul 4 – creatina
Serban Damian Nutritie sportiva, Nutritionist, Seria SUPLIMENTE NUTRITIVE, Suplimente nutritive creatina, nutritionist, nutritive, suplimenteAstazi despre creatina, un supliment nutritiv foarte utilizat, dar in acelasi timp insotit de tot felul de temeri, mituri, controverse.
Cititi despre creatina si aici.
Craciun fericit! Mancati cu moderatie.
In primul rand: Craciun Fericit! Sa aveti parte numai de bucurii, impliniri si liniste!
In alta ordine de idei: nu va indopati!
Urmariti un interviu pe care l-am acordat postului Radio Romania Actualitati pe tema meselor de sarbatori:
Iar aici cateva vorbe despre ce aveti de facut dupa sarbatori in cazul in care totusi nu mi-ati ascultat sfatul si v-ati indopat:
Si ca sa va ganditi mai bine inainte de masa de Revelion, cateva consideratii despre aportul caloric adus de unele dintre preparatele traditionale de Craciun:
Ajutoarele Mosului prin Bucuresti :)
Uneori e bine sa mai dai si in mintea copiilor, iar Ajunul Craciunului este cel mai bun moment. Florentina, o colega inimoasa din Ro Club Maraton, care are grija de alergarile de grup din Parcul Tineretului ne-a convocat la o alergare “tematica”, obligatia fiind sa venim imbracati cat mai in rosu.
Ne-am strans vreo 15-20 de oameni, costumati fiecare cum a putut. Eu am avut noroc ca una din jachetele mele de alergare este rosie, asa ca m-am accesorizat doar cu niste betela alba. Initial trebuia sa alergam doar in parc, insa cuprinsi de euforie, am pornit pe strazile (aproape pustii) ale Bucurestiului – Piata Constitutiei, Izvor, Cismigiu, Universitate, Unirii si din nou in Tineretului.
A fost multa veselie in grupul nostru, iar “cetatenii” aproape nici nu ne-au bagat in seama. Chiar ma intrebam ce-ar fi daca m-as intalni cu vreun pacient… Probabil nimic, pentru ca cei mai multi dintre oamenii care ajung la mine sunt suficient de deschisi la minte incat sa se amuze si atat.
A fost frig, iar Bucurestiul este destul de trist si gri, asa pustiu si fara zapada, insa noi ne-am simtit bine. Cam asta e spiritul in Ro Club Maraton. Merry Christmas!
Primul cadou de Craciun
Mos Craciun s-a grabit anul acesta si mi-a adus un cadou cu totul deosebit: un reportaj la ProTv despre acel aparat medical pe care l-am donat Spitalului Marie Curie in 2010, ca urmare a campaniei “42 pentru o sansa“.
Pacat ca in acest reportaj nu se pomeneste nimic despre faptul ca acest aparat exista in Romania pentru ca niste oameni dintr-un ONG au facut ce le-a stat in putinta pentru a strange banii necesari. Macar atat trebuia spus, nu neaparat numele asociatiei (apropo, e vorba de Ro Club Maraton).
Aceasta campanie umanitara a fost prima pe care am desfasurat-o. Habar nu aveam daca o sa iasa, insa am avut incredere in noi si am mers inainte. A meritat din plin.
Acest reportaj m-a emotionat si ma face sa fiu increzator ca ceea ce facem este util, si ca trebuie sa continuam pe aceasta linie.
Mancare ca la mama acasa
Departe de mine gandul de a strica cuiva bucuria Sarbatorilor, care printre altele inseamna si “bucate” mai deosebite, care de regula sunt mai concentrate caloric decat cele pe care le consumam in mod curent. Importanta este moderatia, pentru ca daca esti in stare sa te opresti la timp, in mod sigur nu vei avea probleme. Cititi un articol despre preparatele “ca la mama acasa”, cu cateva consideratii despre cele specifice de Sarbatori:
(click pe imagine pentru a o mari)
Suplimentele nutritive – episodul 3 – Aminoacizii
Serban Damian Nutritie sportiva, Seria SUPLIMENTE NUTRITIVE aminoacizi, nutritionist, sportivi, suplimente nutritiveIn continuarea serialului despre suplimentele nutritive pentru sportivi, astazi un episod despre aminoacizi, subiect pe care l-am mai abordat si aici:
