Mures-Olt Maraton 2011
Acesta a fost un concurs absolut neprogramat. Nici nu stiam ca exista si oricum nu mai vroiam sa vad munti o perioada, dupa intamplarea de la Olympus Marathon, numai ca n-am putut sa rezist tentatiei de a alerga aici, atunci cand Victor m-a rugat sa ii fac inscrierea. Coincidenta a fost ca doar cu o zi inainte urma sa fiu la Covasna si deci oricum aveam o bucata de drum parcursa; imi mai ramaneau doar vreo 120 km pana la Izvoru Muresului, unde o mana de baieti entuziasti au organizat prima editie a Maratonului Mures-Olt. Se numeste asa pentru ca traseul intersecteaza izvoarele ambelor rauri.
M-am inscris la crosul de 14 km. Un maraton n-as mai fi fost in stare sa fac acum.
Zona este superba. Muntii Hasmas si Giurgeu sunt la fel de frumosi ca multi altii dintre muntii nostri si merita parcursi, poate nu neaparat in alergare, ci la pas, pentru a savura peisajele deosebite. La concurs au fost inscrisi doar 70 de alergatori, cam jumatate la cros si jumatate la maraton. Promovarea a fost slaba, altfel cred ca ar fi venit mai multi, dar probabil ca a fost mai bine asa pentru organizatori, pentru ca nu stiu daca ar fi facut fata unui numar mai mare de concurenti.
In seara de dinainte ne-am reunit la Complexul Sportiv National, unde a avut loc predarea kiturilor si a sedinta tehnica. Ca de obicei m-am reintalnit cu multi cunoscuti, ceea ce face parte din placerea de a participa la astfel de concursuri, care inseamna mult mai mult decat simpla parcurgere a unui traseu. E o ocazie minunata de a intalni oameni buni si de a lega prietenii. Am stat mult de vorba cu Lucian Clinciu, organizatorul Maratonului Piatra Craiului (la care voi merge si eu intr-o buna zi) si importatorul Sponser in Romania. Mi-a povestit o parte din aventura lui pe munti – o traversare a mai multor masive muntoase, de unul singur, in niste conditii pe care prea putini oameni le-ar putea suporta.
Ziua concursului se anunta foarte frumoasa. Soarele stralucea si era chiar cam prea cald. Ne-am adunat la linia de start si am pornit cu veselie pe traseu. Pana la km 6 traseul crosului a coincis cu cel al maratonului. Am urcat pe un versant frumos, verde si plin de flori. Privelistea imi aducea aminte de dealurile si muntii pe care ii calaream in copilarie, impreuna cu parintii mei. Urcarea a fost destul de dificila, totusi diferenta de nivel a fost de vreo 600 metri. Practic am ajuns la 1580 metri, altitudine maxima. O buna bucata am urcat prin padure – era liniste si racoare. Ma gandeam cu groaza la caldura infernala pe care o lasasem in Bucuresti. Nu aveam de gand sa ma fortez. As fi castigat poate 10 minute la timpul final, dar as fi pierdut ocazia sa privesc in jur si sa ma incarc cu frumusetea acelor locuri.
Eram totusi cu ochii in patru dupa marcaje, pentru ca de dimineata ni se spusese ca o parte din benzile galbene fusesera furate de “binevoitori”. De altfel, marcajul n-a fost prea grozav. O parte dintre alergatori s-au ratacit pe traseu. Eu am avut norocul sa nimeresc drumul sau sa fiu indrumat de altii atunci cand era sa o iau pe aratura. Un alt motiv de ingrijoarare, dar care s-a dovedit a nu fi o problema, erau cainii de la stanile din jur. Auzisem destul de povesti pe tema asta si nu aveam niciun chef sa ma intalnesc cu un caine agresiv (imi ajung cei din Bucuresti).
Coborarea mi-a dat putin de furca, pentru ca simteam intr-o oarecare masura ranile de la Olympus, mai ales pe cele de la degetele mari. Partea buna e ca s-a terminat destul de repede totul, in sensul ca in 2 ore am ajuns la linia de sosire. A fost de fapt o plimbare mai rapida pe munte.
Bine ca n-am avut proasta inspiratie sa ma inscriu la maraton, pentru ca cei de acolo au patit-o rau: s-au ratacit in ultimul hal si a facut kilometri in plus cautand marcajele, i-a mai apucat si ploaia… unii au terminat si in 10 ore, pe un traseul de parcurs in 7-8 ore.
Mi-a parut rau ca nu s-au dat medalii, dar mi-am dat seama ca bugetul a fost foarte restrans. Organizatorii merita felicitati pentru initiativa, insa e nevoie de o mai buna organizare, pentru ca pe munte riscurile sunt mult mai mari decat pe o sosea si nu te poti juca cu asta.
Poze inainte de km 6 (multumesc Liviu Bica)
Echipa vesela Ro Club Maraton, in mijloc avand personajul de legenda, Ilie Rosu, alergatorul cu steagurile (omul a alergat cu 3 steaguri chiar si la acest maraton montan)
Impreuna cu “vicele”, Victor Vlad
Altimetria
Splituri (destul de putin importante la un astfel de concurs)
Traseul pe Google Maps
Ce mancam pe caldura asta
Beti multa apa, stati in locuri racoroase, dar parca tot nu reusiti sa scapati de senzatia ca va topiti sub soare. V-ati gandit vreodata ca ar fi momentul sa treceti la o dieta de vara? Poate nu vi se pare ca ar face vreo diferenta, dar in momentul in care afara sunt 40 de grade Celsius la umbra, orice ajutor este binevenit. Iata cateva recomandari:
Un interviu cu mine in Adevarul
In cele 128 de pagini ale noului ziar Adevarul de week-end, aparut sambata aceasta cu numarul 1 la chioscurile de ziare, gasiti si 2 pagini in care am raspuns unor intrebari despre nutritie, slabire si sport. Va recomand sa cumparati ziarul, pentru ca are o multime de articole interesante, iar daca nu il mai gasiti si vreti sa cititi interviul meu, click aici:
Excesul de estrogeni vs. slabire
Un prim sfat ar fi sa evitati expunerea la substante care au efect similar estrogenilor, precum ftalatii din cosmetice. Apoi, consumati fibre si probiotice care pot stimula eliminarea excesul de hormoni din organism. Aflati mai multe despre acest subiect din acest material de la ProTV:
Lupta “corp la corp” cu alimentatia fast-food
Pe principiul “si da-i si lupta!”, iata un nou video despre alimentatia de tip fast-food (filmul e facut mai in primavara, cand inca era rece afara):
Impresii de la concurentii “Da jos burta!” 2011
Serban Damian 
Filmarile mele, Media, Men's Health, Obezitate, Slabire 
da jos burta, Men's Health, SlabireAm tot scris despre acest concurs si promit ca asta este ultimul post, ca sa nu va astenizez cu povestea asta 
Totusi cred ca merita vorbit despre el, pentru ca de fapt subiectul este “schimbarea” sau “pasul” pe care reusesc sa il faca unii oameni catre un stil de viata sanatos. S-ar putea ca unor sa li se para un subiect plicticos, monoton, neinteresant, insa cred ca lucrurile devin cu mult mai “interesante” atunci cand organismul incepe sa cedeze pe ici pe colo, in punctele esentiale, dupa ani de sedentarism, mancat prost, viata dezordonata, stres etc. Preventia este o vorba mare, care ramane in stadiu de teorie pentru multi dintre noi… Tocmai de aceea sunt de dat exemplu cei care reusesc sa constientizeze in timp util necesitatea unei schimbari si mai ales ajung sa o aplice. Pentru ca mai mult sau mai putin, toti suntem constienti ca anumite lucruri ne fac rau, dar foarte putini reusim sa ne mobilizam sa facem o schimbare.
Concurentii de la “Da jos burta!” au avut aceasta sansa. Ramane de vazut daca vor sti sa o fructifice. Dupa luna de concurs, cei mai multi dintre ei se declara multumiti si increzatori. Sper sa putem constata acest lucru si peste 1 an sau 10.
Cu Da jos burta pe la televiziuni
Anul acesta, concursul a fost cu mult mai promovat decat in toti anii precedenti la un loc, si asta datorita echipei de PR de la MH, care s-a implicat foarte mult. Felicitari!
Am fost impreuna cu Alex, castigatorul concursului, la matinalul de la B1Tv, unde ne-am reintalnit cu simpaticul moderator Mihai Jurca:
iar aici stirea transmisa la Dolce Sport
Consumul si excesul de sare
Auzim la televizor si radio, cel putin odata pe zi, ca nu e bine sa consumam in exces sare, la fel nici zahar si grasimi.
Sarea este un element destul de putin cunoscut in randul publicului si sunt convins ca foarte multi oameni habar nu au de ce nu trebuie sa consume prea multa sare si mai ales nu stiu ce inseamna “prea mult”.
De foarte multi ani, medicii au facut legatura intre consumul de sare si valorile tensiunii arteriale. Persoanele care consuma o cantitate de sare mai mare decat media, adica mai mult de 5-6 grame pe zi, au o presiune sanguina mai mare si sufera de cele mai multe ori de hipertensiune arteriala. Iar de aici si pana la efecte grave asupra sanatatii nu este cale lunga. Consumul excesiv de sare a mai fost pus in legatura si cu alte afectiuni agravate de retentia de apa provocata de sare, precum insuficienta cardiaca, afectiuni renale, accident vascular cerebral, cancer gastric, osteoporoza.
Ca sa reduceti canitatea de sare din dieta, tineti cont de aceste idei:
- evitati alimentele foarte sarate, precum: muraturile, maslinele, mezelurile, branza, pestele sarat, conservele, etc.;
- evitati mancarea tip fast food;
- renuntati treptat la alimentele procesate;
- cumparati fructe si legume proaspete in locul celor conservate;
- nu adugati multa sare la prepararea mancarurilor
Mai multe in materialul filmat pentru Antena 1:
Conferinta Nationala “Sanatate prin Alimentatie”, ed. 1
Sambata, 9 iulie a avut loc prima editie a Conferintei Nationale “Sanatate prin Alimentatie”, organizata de SanatateaPressGroup, cei care detin proiectul de succes SanatateaTV.ro. Am primit cu bucurie invitatia la aceasta conferinta, pe de-o parte pentru ca este o tema care ma intereseaza foarte mult, pe de alta parte pentru ca ma asteptam sa fie foarte bine organizata, asa cum a fost si conferinta despre dislipidemii. Si asa a si fost. Nume mari printre invitati, lume multa in sala, toata floarea ce vestita a nutritionistilor romani, fetze cunoscute, atmosfera placuta.
Deschiderea a fost facuta de catre academicianul Eugen Simion, care a facut introducerea in subiect, vorbind despre alimentatia romanilor, asa cum este ea reflectata de literatura romana (Caragiale, Sadoveanu si multi alii). Presedintele conferintei a fost dl. prof.univ.dr. Nicolae Hancu, care a explicat rostul acestei conferintei. De fapt, se doreste crearea unei asociatii (ANSA), care va avea rol de observator a principalelor probleme privind nutritia in Romania, intervenind atunci cand se impune si mai ales implicandu-se prin conceperea unor ghiduri cu rol de a educa populatia. Sper sa se intample acest lucru. Este o misiune dificila, dar deosebit de utila.
Subiectele abordate in cadrul conferintei au fost in general interesante. Unele dintre prezentari mi s-au parut destul de banale si plictisitoare. Din nou ma intreb de ce vorbitorii (unii) nu se pregatesc sa vorbeasca unui public cu pregatire medicala… Nivelul informatiilor transmise ar trebui sa fie cu totul altul decat in cazul unei prezentari dedicate unui public “laic”, caruia se presupune ca trebuie sa ii faci educatie nutritionala pornind de la zero.
Mi-a placut in mod deosebit subiectul abordat de dl. profesor Mencinicopschi, despre complexitatea alimentelor si a felului cum influenteaza acestea structurile vii, pana la nivel de genom. Din pacate a fost prea putin timp pentru subiect, iar dl. profesor are multe de spus, asa ca s-a cam incurcat programul.
La capatul celalalt al spectrului au fost cateva prezentari de un banal de-a dreptul adormitor si 2 prezentari facute aproape “la misto”, una despre suplimente alimentare si una despre alimentatie, ca determinant al starii de sanatate, prezentare facuta de un cunoscut infectionist, care pur si simplu m-a lasat cu gura cascata prin modul “golanesc” de a expune informatiile, adica tot felul de onomatopee, voci, glumite de autobaza… si in final, nimic de retinut. Chiar n-am inteles – atata efort de “interpretare”, ca sa spuna ce? ca alimentatia este un factor important pentru sanatate…
M-a incantat prezentarea d-lui. prof. Ionescu-Targoviste, care a evocat personalitatea extraordinara a lui Nicolae Paulescu, un savant cu care Romania ar trebui sa se mandreasca mai mult decat o face.
Per total mi-a placut conferinta si astept cu interes urmatoarele editii.
Interviu cu triatlonistul Alex Diaconu
Pe Alexandru Diaconu il cunosc de cativa ani. Am avut placerea sa il urmaresc la unul dintre primele sale concursuri importante, un Ironman ce a avut loc in Ungaria in 2007. Pe vremea aceea abia luasem primul contact cu sporturile de anduranta si ii priveam cu mare admiratie pe cei ca el, admiratie care inca persista. Intre timp, evolutia lui Alex a fost una dintre cele mai bune la noi in tara. A castigat o multime de concursuri, avand acum un palmares ce il detaseaza in mod categoric de alti sportivi.
Cea mai recenta realizare a sa este calificarea la Campionatul Mondial de Half Ironman de la Las Vegas.
I-am luat lui Alex un interviu pentru revisa Men’s Health, care tocmai a aparut pe piata. Va invit sa cititi articolul din revista, care este insotit de poze superbe facute de prietenul meu, talentatul fotograf Sebastian Enache.
Interviul filmat cuprinde toata istoria sportiva a lui Alexandru Diaconu, povestea concursului din Austria care i-a adus calificarea la mondiale si o discutie despre importanta nutritiei sportive si a echipamentului in triatlon.
Partea 1
Partea 2
Partea 3
